Rampa, octombrie 1928 (Anul 13, nr. 3207-3232)

1928-10-01 / nr. 3207

ROZIT GENERAL LA ^chfcfoesch* C­el mai bogat asortiment in: CI­ORAPAR11 ILENGERIE + MAROChlNARlEv PARFUMERIE etc Aa&i Sâmbăta 20 Sept. 1023 se MAMEEE TEATRU WIT ,osS .MASCATI“-Calea Victoriei No. 33 C­INEMA BBWjjUUM. M JCjî Sub noua Direcţiune Gavrilovici şi Mladenovici Premieră - Capo d'Operă - Lux - Fast P­RIMUL PACATc după Nuvela „ANGST“ de STEFAN ZWEIG, In rolurile principale Elga Brîngr, Viviam Gibson, Henry­ Edwards, bruno Kästner, Gustav Froel­elr __________Monopol THAfcI*vFILM Orhestra compusă din: IS persoane sub conducerea maestrului MIHALOVlCl Bilaidsun Stofe Ciorapi cu preţuri fixe de fabrică La Depozitul de vânzare a produselor Fabricelor Lipscani 75 VI, ISfc&ft & f­­ a ^BAIRULi// BUCUREŞTI Strada Câmpineanu, 1 Bogat ^sortiment dellonur! Importate direct din Lipsea ATELIER SPECIAL pentru CONFECŢIUNI FINE Preţuri de concurenţă ­ INFORMATIUNI La Teatrul National din Craio­va se repeta : ,,Azilul de noapte’’ de Maxim Gorky. Piesa va fi pusă în scenă de d-l. Bumbeşti. Teatrul Antoine din Paris a­­nunţă piesa „J’ai tue’’ cu Marthn Regnier şi Jean Worms. Tenorul Piccaver a reapărut pe sec­ții. Operei d­in Viena în rolul Don Jose d­in Carmen. 121 Reprezentaţii are azi formidabilul succes m mi te seperi ca fesier de la Teatrul Scala cu Compania de Reviste PIZONE-KANER Piesa lui Brieux „Cărăbuşii’’ va fi reluată la Paris sub titlul „Un menaj de cărăbuşi’’. D. C. Tănase cu întregul său ansamblu va juca astă seară Sâm­bătă şi mâine Duminică la Cra­iova revista „Cioc ! Cioc ! Cioc !’! de d. N. Kiriţescu. In primele roluri apar d-nele: Natali­­a Pavelescu, Violeta Io­­nescu, Lizica Petrescu, şi d-nii: C. Tănase, Al. Giugariu, P. Co­druţ, Dan Demetrescu, Şerbăne­­scu, Lorenz, Millian şi d-na Ma­­rilena Bodescu, Marta Krueger şi Karnecky. Orchestră-jazz, dirijată ’de Al. Bărcănescu. ..» Ansamblul va juca Luni la Tur­­nu-Severin. Teatrul Mic (Compania Teatrul Nostru) dă un sin­gur matineu cu piesa ,,Cabaretul” (Broadway). Duminică 2O Septembrie ora 3 p. v. Distribuţia ca la premieră, iar preţurile strat simţitor reduse. La Teatrul Naţional din Buda­pesta se reprezintă «Cyrano de Bergerac» de Rostand. Akademien Theater din Viena a reluat comedia «Die Lokalbahn» de Ludwig Toma. La Johann Strauss Theater ob­ţine mare succes opereta lui Lehar „Țareviciul”. BEBE SPITZER Mode Calea Victoriei No. 72, Etaî p­ezntă colect­a • La Carl Theater din Viena, an­samblul teatrului academic e­­vreesc din Moscova joacă comedia muzicală : „Călătoria lui Benja­min al III dea’’­L011Y Mode Calea V­ictoriei 57. anun­|.i distinsa sa clientelă că începând de Vineri 28 Septem­brie prezintă colecţia. Comedia lui Bourdet ■ „Vient de paraître’’ a ajuns la a 400-a re­prezentare în şir la Paris şi con­tează ca cel mai mare succes al a­­nului. Teatrul Naţional din Cernăuţi va reprezenta în actuala stagiune piesa lui St. Zweig „Volpone. Opera de Stat din Berlin a rel­luat «Ebrea» de Bal­oy. La Burgtheater s’a reluat pie­sa „Narcis’ de Brachvogel cu ar­tistul Tressler în rolul principal. (21 reprezentaţi ale revis­tei „Să nu te superi că te'njur de Nicon, Nican, Rodin dovedeşte azi că este cea mai bună revistă, ce s’a scris până azi. Compania de reviste a Teatrului­­.Scala’ Pizone-Kanner, anunţă ultima­­săptămână. In curând „Ca la mama acasă”, Opera Română va reprezenta în a doua parte o stagiunea „Marouf’’ de Rabaud. La teatrul Komoedie din Viena se joacă comedia „Expresul de nord 133’’ de Bernard Merivale și Arnold Ridley. Opera, de Stat din Viena a re­luat opera lui Goldmark „Regina de Saba’’. Opera din Paris a reluat „Lo­hengrin’’ de Wagner cu tenorul Thill. . Teatrul „Athénie’’ din Paris a­nunță piesa : „Votre sourire’’ de André Birabeau şi Georges Dolly. Principalii interpreți vor fi Madeleine Sofia şi Lucien Rosem­berg. .­­ Opera din Viena I Jüant de Mozart. a reluat «Don se turna „Misiunea secretă"Cronica cinematografică Realizarea marelui film al lui Erich Waschneck „Misiunea se­cretă’’ care rulează la cinemato­graful Odeon, a fost aproape la fel de interesantă ca şi filmul însuşi. Prin mediul în care el se pe­trece, prin diversitatea scenelor pe care acţiunea sa o cere, prin nou­tatea unghiurilor sub cari ele au fost prinse de aparatul cinemato­grafic, turnarea însăşi — care a necesitat o neobişnuită desfăşurare de energie, un număr neobişnuit de mare de colaboratori techici şi artistici, călătorii îndelungate prin păduri, excursii pe câmpuri de aviaţie, etc... — turnarea însăşi spuneam, merită să fie văzută in­trăm film. Se ştie dealtfel că Abel Gance a realizat un asemenea documentar în care se putea vedea în mod a­­maănunţit cum au fost realizate scenele cele mai importante — şi cele mai trucate —­ din grandioa­­­sa-i realizare. In marginea filmării „Misiunii secrete” s’au luat însă o serie în­treagă de interesante fotografii, cari vor ajuta spectatorului să-şi facă o idee asupra procesului naş­terii scenelor pe cari le va admira şi aplauda pe ecran. Din această lungă serie vom re­produce şi noi câteva pe cari pro­ducătorii ni le-au pus la dispozi­ţie cu multă bunăvoinţă. Unul din momentele însemnate ale acţiunii „Misiunii secrete’’ este acela când Eduard Harland (Henry Stuart) şi Sinaide (Suzy Vernon) gonesc spre frontieră, unde urmează să fie arestat Sa­­jenko. Fotografia pe care o publicăm aci, e luată în timp ce Henry Stuart şi Suzy Vernon, se pregă­teau pentru turnare iar colabora­torii technici şi regisorii se odih­neau, şezând pe scările automobi­lului. Domnul cu câinele în braţe este realizatorul filmului Erich Wasch­neck. Operatorul este Friedel-Behn Grund. B. Cehein Cinematografele Select şi Boulevard- Falace ş­i Căi greşite“ (Crise) Flmele lui Chaplin ocupă în punct izbuteşte, cinematograful mondial un loc a­ că ne-au plăcut parte. Ele nu pot fi clasate în nici una din categoriile existente. Ele sunt, pur şi simplu, filmele lui Chaplin. Căci nimeni nu le va nu­mi tragice, cu toate ca sunt şi una şi alta.­­ ii Tot aşa, în cinematograful euro­pean, filmele Brigittei Helm nu pot fi etichetate cu nici una din măr­cile claselor pe cari le cunoaştem. Fără îndoială că sunt tragedii, sunt culmi de artă dramatică, dar se deosebesc atât de mult de ceea­­ce ne dau vedetele în mod obişnuit sub această denumire, încât nu mai pot fi botezate la fel. Brigitte Helm nu este o actriţă în înţelesul comun al cuvântului. Adică , nu are o specialitate de roluri şi o caracteristică a jocului. La Brigitte Helm te aştepţi întot­deauna să vezi ceva nou şi nu pleci decepţionat din cinematograf. Dar această noutate nu e numai carac­teristica fiecărui film al Brigittei Helm, ci caracteristica chiar a fie­cărei scene din realizările sale. In situaţii identice, vedeta aceasta are expresii diferite. Realizarea la Pabst îi permite să întrebuinţeze laturi noui ale vasa­tului său talent. Ca femeie negri, fată de­ un soţ copleşit de mulţi­mea afacerilor, ca femee desnădăj­­duită ce se aruncă în braţele primi­lor veşti, pentru a-şi da seama, pe urma, cât au fost de greşite căile pe cari păşise şi a reveni la sânul primitor al soţului, ce singur o iubeşte cu adevărat, Brigitte Helm a creiat una din figurile cla­sice ale cinematografiei.­­Şi, fără îndoială, una din acele figuri pen­tru cari nu vom mai găsi de astăzi înainte, una egală. Căci nici o altă actriţă nu are posibilitatea să creeze o asemenea figură, iar Bri­gite Helm însăşi nu va recreta, căci — am mai spus-o — ea nu co­piază pe nimeni, nu se copiază nici chiar pe sine însăşi. Inutil să spunem că aproape toţi din ac­tualii «actori mari» nu mai fac as­tăzi decât să-şi imite în fiecare rol nou, rolul anterior. In «Căi greşite» debutează şi Gustav Diessl, un nou actor ger­man, cărui i s’a deschis cariera ecranului graţie marei sale asemă­nări cu Conrad Veidt. Diessl caută, dealtfel, să i se asemene şi’n joc ' celebru5- ' ^dian, şi până la un “ 'r~-" ~—vox-Mărturisim însă mai mult acele puţine momente când, scăpat de obsesia lui Veidt, el a dat frâu li­­ber talentului său personal. Jack Trevor, unul din puţinii­ aristocraţi ai filmului, simpatic ca întotdeauna. Restul ansamblului desăvârşit. Regiei lui George W. Pabst nu-i mai facem nici un comentariu. Spunem doar despre «Căi greșite» că este o capodoperă. v B. CEHAN r* —XOX---------------­ Jack Trevor Maria Korda în Europe Frumoasa actriţă de origină un­gurească Maria Korda, care a rea­lizat o serie de şase filme în Ame­rica, s-a reîntors în Europa. Maria Korda va turna la Lon­dra, pentru British Internationa Picture. -vpx- „Venus” a fost descoperiţi «Venus» este titlul romanului lui Jean Vignaud pe care regisorul Louis Mercanton îl va înscena a­­cuma, fiindcă a descoperit, în fine, pe interpreta mult căutată a rolu­lui titular. (j. Constance Talmadge este această Venus. Marea vedetă franceză, a­­flându-se actualmente la Paris, va juca în filmul lui Mercanton ală­turi de Andre Roanne, Jean Murat, și Maxudian. -----------------XOX---------------­ „Dragoste de husar“ noul film în care apare Evelyne Holt cu Ivor Novelli ca partener, rulează de două săptămâni la Lon­dra cu mare succes. T­e­a­t­r Teatrul Naţional Teatrul Naţional reprezintă As­tăzi, în matineu «Viforul» puter­nica dramă a lui Delavrancea. In rolurile principale aceiaşi prota­gonişti de până acum. Seara se reprezintă «Mult sgo­­mot pentu nimic», fastuoasa come­die a lui Shakesepare, în rolurile principale cu cei mai distinşi pro­tagonişti ai primei noastre scene în frunte cu d-na Zimniceanu şi Romald­a Bulfinsky. Decorurile dupe schiţele pictorului Feodo­­roîf şi costumele lucrate în atelie­­rele Teatrului, sub conducerea d-nei Florica Scârţan, după schi­ţele d-rei Barlo­­v­ Piesa a fost pusa în scenă de cate­d. Paul Gusty. Muzica d­e D. George Georgescu va sosi Luni în Capitală pentru a dirija cele şase concerte în abonament ale Filarmonicei. Primul are loc Duminică 14 Oc­tombrie. .4 Oaera Română Pentru astă seară Sâmbătă, O­­aera anunţă : Lakme ; Duminică Trovatore . Luni 1 Octombrie pen­­tru a 2-a oară Năpasta şi Prinţul gor , iar Marţi 2, se va relua mi-,­nuna­ta operă bufă a lui Puccini, Gianni Schichi, cu d. Baziliu, de rândul acesta în rolul titular, şi Jetruska de Strarciinsky. Spectacolul se va încheia cu ital­iul din Prinţul Igor. Gianni Schichi va fi condusă de d. I. Nona Otescu, Petruska de d. Eg. Massini şi Prinţul Igor de d. A. Alessandrescu. La reprezentaţia de Miercuri seara a Aidei rolul titular va fi cântat de d-na Franka Elda de la teatrul San Carlo din Neapole. In foaiterele Operei Române se repetă «Dama de pică» de Tchadi­covsky sub conducerea muzicală a d-lui E. Massini. Teatrul Regina Maria Azi Sâmbătă şi mâine Dumi­nică, atât în matineu cât şi seara, se va reprezenta comedia d-lui Victor Eftimiu «Omul care a vă­zut moartea». In primele roluri apar d-nii: Tony Bulandra, V. Maximilian, Taliaau, Finţi şi d-nele: Tantzi Elvass şi Corina Barbu. La reprezentaţiile în matineu, atât Sâmbătă cât şi Duminică, preţurile sunt considerabil re­duse. Luni seara are loc premiera piesei «Manasse», de Ronefi Ro­man. In primele roluri vor apare d-nii: Storin, Manolescu, Morţun, Talianu, Finţi, Acterian, d-nele Maria Manolescu şi Didu Solo­mon. .­­ Compania dramatică de la tea­trul Regina Maria, va face un turneu cu piesa d-lui Victor Ef­timiu «Omul care a văzut moar­tea». Piesa va fi reluată apoi în No­embrie. * » Jackie Coogan ador de teatru Telegrame din New-York ne a­­nunţă că Jackie Coogan și cu ta­tăl său au semnat un contract cu un music-hall din Londra pentru a juca acolo în Noembrie viitor. In Octombrie cei doui Coogan vor pe­trece două săptămâni la Paris un­de vor apărea deasemeni pe scena vre­unui teatru. Contractul lor de la Londra intră în vigoare pe ziua de 12 Noem­brie. Conform acestuia, Jackie va primi 1300 lire sterline pe săptă­mână. Jackie, care și-a tăiat păru' care poartă acuma pantaloni char­leston, va face deci teatru. Să sperăm că această încercare nu va fi și pentru el o mare decepție, așa cum a fost pentru alti prota­goniști ai ecranului.­ ­XOX" Fritz Hampers Star Fritz Kampers, actorul atât de talent, pe care l’am admirat și aplaudat in nenumărata rânduri alături de Harry Liedtke, a fost­­în sfârșit promovat la rangul de star. El interpreteazaă rolul princi­pal în filmul «Ein besserer Hem turnat de Gustav Ucicky, după comedia lui Walter Hasenehever cu acelaș nume. Elisabeth Pinajeff îi este parte­neră. A­pare și Lydia Potechina.­ ­xox­ Fritz Kampers A.1 Vânătoarea (Urmare din pagina I-ai ; şi dacă e acolo, fă-mi semn şi las pe mine... D. Decebal luă puşca din mâna pândarului, trase cocoaşele amână, două, îşi ridică gulerul hainei ca un răufăcător şi supus, o luă pe urma pândarului, care-i făcea semn să tacă... — De-acilea, coane... Ietă cum şade... Ssst! că ne simte şi-o tu­leşte... 1 D. Decebal abia îşi mai ţinea răsuflarea. . .$ — Bââââ. Mişcă?... — Mişcă, coane!... Acu... Gata... Arde-l... Două bubuituri succesive, răs­coliră întunericul până în mă­runtaie... Un foşnet scurt de bălării să­­rite’n goană. Şi-apoi un chelălăit disperat... —■ Coane!... D. Decebal nu răspunse... în­țelesese ! — Coane!... Ptiu!... A dracului iepuroaică, coane!... Auzi ’mneata, lucru dracului ,să fie câine!... — Da dă ochii îl ochişi, că che­­lălăie... Și cum ședea pă labe ca iepurili când îi e­a somn... A doua zi, când d. Decebal, ieşi în pridvor să-şi ia cafeaua cu lapte. Să­geata, cu amândouă pi­cioarele din spate ţepene se târa spre el, cu ochi îndureraţi şi ga* Ieşi. Părea că spune în glasul ei: «Iartă-l pe Toader pândarul! A fost o confuzie!». TUDOR MUȘATESCU ------——XOX------------­

Next