Rampa, octombrie 1928 (Anul 13, nr. 3207-3232)

1928-10-14 / nr. 3218

r D. Massenet înființase la Pa­ris un ansamblu rus de operă și Maria Kusnetzoff i-a fost multă vreme o colaboratoare asiduă. X m Cinema ODEON SONG űzi pÉra au proÉüei i murdari) Povestea tragică a anei tinere chinezoaice pripăşită pe malurile Bosforului Kid cu Ana, lay Wang. Heinrich George, Mary $i A. von Schlettow Regia: R. Eichberg Monop. Dorian-Film Prod.: Britisch Internaţionaj Cereţi pretutindeni TRICOTAJE Depozitul General SOLAVICI Bucureşti LIPSCANI, 37 O castisrte in lumea roazicaift Celebra cântăreaţa, stabilită la Paris, Maria Kusnetzoff, care a cântat şi la noi în stagiunea trecută, sa căsătorit cu d. A. Massenet, nepotul celebrului compozitor. Citiţi zilnic Rampa Sport Mătăsuri Stofe fliorapi cu preţuri fixe de fabrică La Depozitul de vânzare a produselor Fabri­celor Dr. S­­toi Lipscani 751 CITIŢI AZI REALITATEA ' UustraM Ho. 30 13 Octombrie, 1928 Hanţă ţigănească In Bucureşti ÎNZESTRAREA de Gh. Brfiascu Festivitatea desvelirii monumentalul Eroilor din Proviţa Evenimentele »apiomBnat In Ilustraţii Procesul germinării în film DUCELE DE PORTLAND (Nuvelă de Ursle-Adam) G­OLF Concursul atletic pentru campio­natul României Cursele de cai de la Băneanu. Un concurs de cinematograf. Curiozităţi. Oameni, fapte şi idei.­­Pagina scrisă de cititori: Sport, Modă, Jocuri distractive, Glume, etc. etc. SO pag. mari—Toiul Ilustrai—lel 8 i Bl an (Continuare din pagina I-a) conaşule ! se —­ «iertaţi-mă, milogi Mathilda. — Ce cauţi aici ?­­— Păi dacă am leafă mică şi numi ajunge — Nu ţi-am dat eu bacşişuri? — Ba da. — Atunci ce cauţi tu, servi­toarea mea, în casă de tole­ranţă ? Şi cum se face de eşti îm­brăcată cu pelerina şi cu h­aina nevesti-mi ? — Ca să fiu mai «bine». Co­­niţa nu ştie că i le­ port. — Atâta ar mai trebui. — Zău, conaşule... Aicea nu e casă de toleranţă. Aicea şa­­de o prietenă a mea şi-am ve­nit la o «vedere» cu cineva care vrea să mă ia de nevastă. E viitorul meu în joc şi d’aia am luat lucrurile coniții ca să fac o impresie mai bună» se reculese... privi femeea fata lui şi D-l Silvestru, înseninat, vesel, care tremura în făcu următoarea reflecţie «Nostimă slujnicuţă !... Asta îmbrăcată şi gătită cum tre­buie, pune Bucureştiul în miş­care» apoi se apropie de ea. — Ascultă, Matilda ! De data asta te iert. Insă cu o condiţie. — Da, conaşule... Ce condi­ţie ? — Prietena asta a ta are mai multe odăi ? — Are destule, că din asta trăeşte. — Atunci, ne-am înţeles. Da-o Dracului de vedere că tot de la mine iese mai mult... Hai să mergem înnăuntru şi să ai grijă să duci când om pleca, satârul ăsta acasă. MSZmBWSmm Cronica ciicmoid­rotica Cinema Select: „Doamna mascată*­ ca «Fugarei» şi lui «Rasputin»­, vara în revista de la Apollo singurele producţii de valoare dim damă mascată» sau de al cruţa câte ne-a trimis Germania in ac­tuala stagiune, i se adaogă acuma «Dama mascată». Este o realizare al cărei nivel artistic se ridică cu mult deasupra celui obişnuit. S’a ţinut seama, într’ânsa, de ce­rinţele adevăratului cinematograf, pentru care imaginile constituesc tot farmecul. Regisorul a înţeles că sarcina capitală e a lui. El a ştiut, înainte de-a porni la lucru, nii de­pinde numai de el, rezultatul. A ştiut că un scenariu excelent poate da un film mediocru şi că Unul mediocru poate da un film exce­lent — după cum regisorul îşi va fi priceput sau nu misiunea. Wilhelm Thiele şi-a priceput-o însă. De­ aceea «Dama mascată» ne-a plăcut, ne-a încătuşat atenţia şi ne-a făcut să urmărim mişcaţi drama care se petrecea în sufletul unei fiice generoase pusă în situa­ţia de-a cauza o mare durere tată­lui său, nobil ruinat de inflaţie, dacă l-ar lăsa să afle că dansează de B. CEHAN închizând gura fantazistului bo­gătaş care-o dorea cu poftă, dă­­ruindu-se. Nu ajung lucrurile atât de departe insa, căci tânărul care o iubeşte îşi recapătă averile con­fiscate de ruşi şi cu ajutorul lor aranjează totul. Scenele se succed într'un tempo viu şi cu multă variaţie. Turnate, ,au fost deasemeni, într’un mod in­teligent şi foarte apropiat de­ ace pe care l-am dori tuturor filmelor cinematografic. Thiele face reale eforturi de a se, debarasa de ma­niera teatrală și-l felicităm. Interpretarea cu Arlette Mar­chall în rolul titular, cu Wladimir Gaidaruff în rolul amorezului, cu Heinrich George în rolul negusto­rului de lemne, cu Iulian von Szöreghi, Dita Parlo, Fritz Kam­pers și Otto Gullstorf în, excelente roluri, episodice, este după regie doua mare calitate a «Damei marcate. O rivală a Gretei Garbo Bem este pseudonimul Eva von cern este p­ unei noul vedete gen Greta Garbo pe care o lansează actualmente cunoscuta casă de producţie din America Metro-Gold­wyn. Greta Garbo Tânăra stea care îşi începe acu­ma calea pe firmamentul cinegra­­fic va deveni — spun cunoscătorii — o rivală de temut a Grotei Garbo. „Ben-Hur“ l-a vizitat pe Clemenceau Georges Clemenceau, care in­­elește cinematograful, nu văzuse încă Ben-Hur. Fiindcă nu se duse la «Madeleine» unde rula această mare realizare a lui Fred Nibls, «Ben-Hur», veni el să-i facă o vi­zită tigrului. Și cu ocazia celei de-a 88-a ani­versare a lui Clemenceau, doui operatori se transportară acasă la el, luând cu sine toate galerele, carele romane, caii şi imensa fi­guraţie din «Ben-Hur». Recunoaştem că este, într’ade­văr, original acest mod de-a serba o onomastică... -xox---­ „Flacăra amorului“ In «Flacăra amorului» Ronald Column apare pentru pen­ultima oară ca partener al frumoasei ve­dete descoperite de Max Linder, Vilma Banky. Filmul acesta va fi procedat in curând pe unul din ecranele din centrul Capitalei. Ronald Column ­ Cu­li zilnic iiiipi-Spu­l K­ft .­ .............. Charlie Chaplin melancolicul «Excelisor» publică următoarea anecdotă din copilăria lui Charlie Chaplin: — In școala mizerabilului car­tier londonez pe care o frecven­tam, aveam un regal odată pe an. De Crăciun. In această zi ni se dădea o portocală și un pachet de bomboane. Luni de zile mă gân­deam la acest cadou. Ştiam cu preciziune ce-am de făcut cu el. Păstram portocala şi bomboanele în pulloverul meu şi le păstram multă vreme. întâi mâneam puţin din coaja portocalei. Asta mă ţi­nea câteva zile. Pe urmă mâneam portocala. O felii pe zi. Asta mă finea cincisprezece zile. Şi abia după aceea începeam să gust din bomboane. Mă mulţumeam cu una pe zi. Şi o sugeam ore întregi Nici nu-mi trecea prin gând, pe atunci, că o bomboană se poate mânca şi altfel. . . Dar astea toate erau numai planuri ,pe cari mi le făceam îna­inte de Crăciun şi cari, bineînţe­les, n’aveau sa se realizeze nici­odată. In ziua Crăciunului micul Charlie era atât de excitat în­cât ajunse prea târziu la festivi­tatea distribuirii premiilor. Co­legii săi înţeleseră însă tragedia care se petrecea­ în sufletul lui Charlie. Şi doui dintre ei îi da­ruira câteva bomboane. «Aceste două bomboane au ţi­nut cincisprezece zile» adaugă Chaplin terminând povestirea a­­cestei anecdote. Nu seamănă ea oare cu un fragment din vreuna din acele tragedii acri sânt comediile lui Chariot ? —---— xox ------­ Warner Bros a cumpărat 70 săli în Satele Unite Cunoscut acasă de producţie a­­mericană Warner Brothers a cum­părat organizaţia «Stanley Pictu­res Corporation», care posedă în Statele Unite 270 săli. Desvoltarea lui Warner Bros nu se va opri însă aci. E vorba ca această firmă să-şi mărească încă numărul cinematografelor. Cifra asupra căreia se va opri Warner este probabil 600. INFORMATION! Teatrul Naţional din Craiova va reprezintă în prima parte a imagiunei : Azilul ele noapte» Gorky. de In numerele viitoare vom publica o serie de coresponden­­te, inlterviewuri şi articole ale d-lui Mihail Tican, cunoscutul romancier, numit ataşat de presă la Madrid, asupra miş­cării literare şi teatrale din Spania, atât de puţin cunoscută la noi. Compania dramatică de la teatrul Regina Maria va relua «Moartea civilă» de Giaco­metti. La Teatrul Scala este Azi şi în fiecare seară „Ca la mam­a ami de Nicon-Nican-Bodîn sub direcţia Pizone-Kaner Viitoarea premieră a Comediei Franceze va fi «Regina Eram­ette» de Catulle Mendes. Teatrul Odeon a reluat pie­sa : «La Rabouilleilse» de Bal­zac cu artistul Gemier în rolul colonelului Bridan. Compania de reviste C. Tănase d­eine în provincie un succes neo­bişnuit. Chiar în m­icile oraşe din Ardeal s’au realizat repere formi­dabile. Vineri seara se va juca la Satu Mare revista : „Cioc, Cioc, Cioc” de d. N. Kiriţescu. In primele roluri apar d-nele Nataliţa P­avel­escu, Violeta Ione­­scu, Lieica Petrescu Şi d-nii Ta­nase, Al. Giugariu, P. Codruţ, Dan Demetrescu, Şerbănescu, Lo­renz, Milian şi d-na Marilena Bo­de sete precum şi dansatoarea Mar­tha Krueger şi partenerul ei Kar­ned­­­y.. ADIO DEL P­AS­SAT­O CTI CIORAPII de MAT­ASE! Doamnele elegante poartă numai Ciorapii de aia «44 en fii». Singurii depozitari «LUVRU», Victoriei 30 şi Griviţei, 121. Sâmbătă seara se va reprezenta ln Dorohoi comedia d-lui A. de Herz «Omul de zăpadă». In primele roluri apar d-nii N. Soreanu, A. de Herz, Marcel E­­nescu şi d-nele Di­da Teodores­cu, Nely Jindreescu, etc. Duminică ansamblul va juca la Botoşani. Mag. „A La S’m­m­­aine" Str. Lipscani 30. Bucuresti A primit ULTIMELE NOUTĂŢI în Stol, pentru Mantouri CATIFELE, DUBLURI, etc. şi le-a pus în vânzare cu preţuri extrem de reduse Duminică 14 Octombrie 1928 (Cuvioasa Paraschiva), Liga Cul­turală, face o chetă­ în Caipitală, vânzând „o floare galbenă’’ în scopul mărirei fondului de con­strucţie al Palatului său din Ca­pitală şi roagă pe toţi binii ro­mâni de a contribui cu orice sumă pentru a ajunge c­a şi Capi­tala României Mari să-şi aibă cât mai curând ridicat Palatul său cultural. Celebrul quartet Guarnieri, i­­nuită un concert la Berlin. Kamerspiele din Berlin repre­zintă în serie piesa lui Georg Kaiser „Ziua de Octombrie MAGAZINUL FRITH POLLIK­GHER din Str. Lipscani, Bucureşti. A pus ia vânzare toate mărfurile cu mari reduceri de preţuri Teatrul Trianon Lyrique a reluat operetele : «Clopotele din Corneville» de Planciuette, «Veronica» de Messager, «De­­aș fi rege» și «Farmecul tmoni «Vals». Teatrul Chatelet din Paris va reprezintă în curând piesa «Lind­­berg» de Sacha Guitry. Violoncelistul Beuermann, nuntă un concert la Berlin cu af­­companiamentul pianistului Hope. Teatrul Gymnase din Paris, con­tinuă să joace cu mare succes pie­sa «Secretul» de Bernstein. La teatrul «Femina» din Paris, se joacă actualmente piesa : «La Guepe» cu Huguette ex Duflos. Comedia lui Verneuil , trul Bolbeck» a ajuns la reprezentaţie la Paris. «Maes­­a 500-a Tenorul Leo Slezalk anunţă recital de lieduri la Berlin. Pa­rule Concertele Lamoureux din ris si-au reluat activitate,» conducerea maestrului A­lTolf. In foayerele Operei Române se repetă: «Aheodor» de d. Victor Gheorghiu. La Berlin s'a jucat pentru a 800-a oară în şir piesa lui Wede­kind : „Cutia Pandorei’’ Săptămâna trecută a concertat la Vieri violoncelistul span' ’ Gáspár­­Cassado. (­ Viitoarea premieră a Teatrului ) In matineurile de Sâmbătă şi Naţional va fi : «Coriolan Secun­­d­us» de d. M. Sorbul. Scenele: Provincialul, Avram láncai, Visul cetăţeanului, Viaţa la Ţară, Alianţa franco-română, Zizi Moustic-Moşca fac ca publicul dein Teatrul Scala să se simtă «Ca la Mama acasă» sub direcţia Pizonc-Ranner. Duminecă se va reprezenta la teatrul Regina Maria, drama lui Ronetti Roman : «Ma­­nasse». Azi se pun în vânzare bile­tele pentru reprezentaţiunile extraordinare ale Teatrului de Artă din­ Moscata, la Agenţia «Columbia», Calea Victoriei No. 53. Duminică are loc la teatrul in­tim primul matineu CU piesa : «Amantul de carton» Opera Română va relua în curând «Răpirea din Serai» de Mozart sub conducerea mu­zicală a d-lui I. Nona Ottescu. Pianistul Orlof a tal Chopin la Berlin. dat un rect-un SH­ Käthe von Nagy «Fugara» ne-a relevat o noua stea, pe Käthe von Nagy. Cu toate că n’a jucat decât în două filme, până astăzi, tânăra actrița şi-a format o reputaţie eu­ropeană egală aceleia cu care se mândresc alţi stări, cu un trecut mai bogat. ———----XOX---------­ Käthe von Nagh­y Nou! film al lui Dolores de­ Rio Frumoasa Dolores del Rio, a cărei frsd,ultimă producţie «Rafc, m­ona» va fi văzută în curând şi la Bucureşti, apare într’un alt Dolores Del Rio film american întitulat geance» (Răzbunare), s Yen­ Şezătoarea artistica-literară ,­o­im locot. Colinei p. rl Panes­ ca şi Urmi trecut, d. It.-colonel Pancu, preşedinte al societăţii imfonice „Muzica”, a deschis, Luni 8 Octombrie a. c. în sala Sindicatului Ziariştilor, seria con­certelor de solişti din actualii sta­giune. . De rândul acesta însă, d-sa în­ţelege — şi bine face — a se în­făţişa publicului nu numai ca ta­lentat muzicant, dar şi ca literat. Ca muzicant, d-sa ne-a redat, cu bogata sa technică şi priceputa sa interpretare, un­­admirabil mozaic de technică şi melodie, interpre­tând ca un adevărat artist piese de Haendel (Sonafii Sol minor),­­ Beethoven (Menuett), Mendel­elm (Fruhingslied), Drdla (Sou­enir), Sach­inni (Gavotte), Bizet (Menuett), Terse,ak (Tema şi Va­­riaţiuni) pentru flaut solo, O. Di­­mitrescu (Berceuse) Cipek-E­­inescu (Visul­ Păstorului). Ca literat, d. It.-colonel Pancu, a citit o scenă, pe cât de isbutită factură teatrală, pe atât de clar şi colorat redată — din piesa d-sale „Izbândii Datoriei’’ şi poe­­­­zia plină de avânt patriotic „La Mărăşti’’ şi ,,Monologul meu’’, ad­mirabil atât prin îndemnul la vi­tejie din prima lui parte, cât şi prin umorul sănătos din final. Deasemeni- a stârnit emoţie şi veselie cu „Revenire’’ poezie în­chinată sentimentului filial şi cu ,,Bomboanele vorbesc’ o fină şi amuzantă glumă. Doamna Anicuţa Cârje-Vlădice­­scu, d-nii I. Brătulescu şi I. Ei­­lionescu, i-au dat un preţios con­curs. Reputata­­artistă, d-na Vlădice­­scu, a recitat cu darul său supe­rior de a spune: „Isus” şi alte câ­teva versuri. D. Brătulescu, cu vervă a dis­pus toată sala cu câteva mono­­loage. La pian, d. I. Eilionescu s’a do­vedit un preţios colaborator la succesul franc al acestei şeză­tori. In genere, șezătoarea artistică­­literară a d-lui It.-colonel Petre N. Panou, constitue o frumoasă deschidere a actualei stagiuni mu­­zicale-artistice dein noi. -xox - T­e Teatrul Naţionalt !­e Astăzi Vineri 12 Octombrie j­urt. Teatrul Naţional repre­zintă din nou feerica comedie 5 acte şi 10 tablouri «Prin­m­cipesa Turandot» de Carlo Gozzi cu aceeaşi fastuoasă şi bogată montare de la premiera In fruntea excelentei interpre­tări d-na Marioara Zimniceanu şi d-l Romaio­ Bulfinsky. Piesa a fost pusă în scenă de către d-l Soare Z. Soare, în genul co­mediei dell’arte, decorurile lu­crate în atelierele teatrului du­pă sch­iţele pictorului Feodo­roff şi costume după schiţele d-rei Barlo. Opera Română "Astăseară Vineri, cu o intere­santă distribuţie, în parte noua, Opera reia „Povestirile lui Hoff­mann”. Mâine cu concursul teno­rului Arbore să dă „Aida”. Duminică, în matineu, ’Opera dă pentru a 2-a oară în stagiune, ,,Tra­viata” cu d-na Marg. Me­taxa, d-rţii M. Lazăr şi M. Săveanu în principalele roluri, seara ,,Nă­pasta” , puternica dramă muzicală a d-lui Sabin Dragor şi baletul din „Prinţul Igor’’. In foayerele Operei se repetă zilnic „Dama de pică” de Tchak­­­ovski sub conducerea muzicală a d-lui E Massini. Teatrul Regina Maria In tot cursul acestei Săptămâni se va reprezenta «Manasse» cu a­­ceeaşi distribuţie în frunte cu d-nele Dida Solomon, Maria Ma­­nolescu şi d-nii G. Storin, Mano­­lescu, Morfun, Tal­ierni, Fiaţi Ac­toria­, Eterle etc. Mii­curi 17 Octombrie are loc Premiera piesei «Rubinul prinţu­lui Negru», de W. Wheatley. In primele roluri vor apare d-nele Lucia Sturza Bulandra, Di­da Solomon, Sylvia Dum­itrescu, Nely Sterian şi d-nii Storin, Mo­ţi­o­­eseu­ Talianu, Arterian, etc Teatrul Mic La T­eatrul Mic (Campania Teatrul Nostru) se joacă în fie­care seară cu un formidabil suc­ces comedia în trei acte de „ Anne Nichols „Nuntă cu repetiţii’’. In rolurile prime : Leny Oaler, Maria, Wauvrina, Ion Livescu, G. Timică Al. Gh­ibericon, Miclu Constatinescu, N. Antoniu şi Ion Finteşteanu de la Teatrul Naţio­nal, sunt aplaudaţi în fiecare sea­ră la scena deschisă. Teatrul Alhambra La Teatrul Alhambra (Compa­­ni­­aTeatrul Nostru-Comedii mu­zicale) se joacă cu un mare succes iresistibila­ comedie muzicală „Fritz ! Delicioasa Elena Zamora, teno­rul N. Leonard, comicii Roland dre lossy, G. Chamel şi excelenta comed­i­ană Tantzi Ontava. Ba­­ozzi sunt aplaudaţi şi bisaţi dupe fiecare cuplet şi dans. .. Teatrul Intim In tot cursul acestei săptă­mâni se va reprezenta comedia lui Jacques Dévai : «Amantul de carton». In primele roluri apar d-na Marietta Rares, şi d-nii C. To­­neanu şi Lefter. S’a pus în repetiţie «Moritz Boxeur» farsă în 3 acte Matern­ alerzicale Duminică 14 Octombrie are loc la Ateneu primul concert simfonic în abonament, dirijat de d. George Georgescu. Programul cuprinde : 1) Haendel: Concerto grosse. 2) P. Dukas : La Peri, poem simfonic. 3) R. Strauss : Simfonia Al­pi­lor. Marţi 16 Octombrie are loc primul concert al violonistului Jacques Thibai* e -xox- II

Next