Rampa, noiembrie 1928 (Anul 13, nr. 3234-3259)
1928-11-01 / nr. 3234
(Continuare din pagina l-a) — De ce nu ?... — Să luăm o maşină, o trăsură, un tramvai ? — O maşină... D. Daniel opri un taximetru, ajuta pe necunoscută să se urce şi înainte de a da adresa şofeurului întrebă : — Unde staţi ? — Pe strada Romană No. 582 bis. D. Daniel înţepeni... Necunoscuta scoase la iveală capul ascuns în haina de blană și cruntă, neînduplecată, își reluă vocea sa naturală. — Prin urmare, mizerabile, de-ăștia mi-a fost ? Lasă că-ți arăt eu ție. — Eufimio... Iartă-mă... Te rog... Lasă până acasă... Nu mă bate în automobil că mă faci de râs pe viață. Totul era insă, zadarnic... Eufimia începuse... și când începe ea, e greu s’o mai oprească cineva. „ Prinţul student din Heidelbergul de altă dată“ Ernst Lubitsch a realizat în America marele film pe care-l proectase de atâta timp „Prinţul student din Heidelbergul de altă dată’’. Cititorii noştri ştiu că această bandă s’a turnat după celebra, piesă a lui W. Meyer Forster, „Alt Heidelberg’’, cunoscută şi la noi — unde a fost jucată de atâtea ori — ca „Heidelbergul de altă dată”. Ca şi noi, cititorii se vor fi întrebat atunci — cu siguranţă : „De ce s’a numit filmul „Prinţul student din Heidelbergul de altă dată’’, când putea păstra titlul original al chilii piesei Explicaţia e uşoară. Dorinţa succeului eftin dar bogat în urmări pecuniare i-a împins pe mulţi producători de filme să însceneze diferite mediocrităţi — mediocrităţi din toate punctele de vedere — şi să le dai apoi titluri în care numele Heidelbergului revenea mereu. Revenea mereu fiindcă se urmărea inducerea în eroare a publicului, căruia piesa lui Förster i-a plăcut pretutindeni, şi care aşteaptă într’adevăr o adaptare cinegrafică a acesteia. Dar oricât de mari erau literile efişelor cari anunţau pe toate zidurile Heidelberguri, Heidelberguri şi iar Heidelberguri, filmele tot mici rămâneau şi nici nu aveau, multe din ele, o cât de mică legătură cu oraşul atât de cântat Rezultatul a fost cel pe care noi l-am prevăzut. Filmele proaste au discreditat in întregime acel „Heidelberg ’ care trebuia să fie chezăşia unui succes sigur. Editorii adevăratului Heidelberg, dintr’un exces de modestie, au numit opera lor „Prinţul student din Heidelbergul ele uită dată” — când aveau de astădată şi dreptul de a o numi „Alt Heidelberg’’... Dar asta nu ne va împiedica s’o admirăm pe frumoasa Norma Sheares la braţul frumosului Ramon Novarro, sub regia deliciosului Lubitsch. -----------XOX------------- Ce visează felinarele este titlul corect al filmului realizat de tânărul regizor francez Albert Guyot. Dintr-o regretabilă eroare o informaţie mai veche l-a botezat „Ce visează femeile”. Titlul original este, de altfel : „A cui oi revent les becs de ga*” Richard Oswald Regisori noi, Germania singură mai dă la iveală, din când în când. Primenirea cadrelor un cinematograf este însă o necesitate asupra căreia s’au oprit din^ vreme atenţiile acelora cari au de îngrijit de soarta artei mute. Asta nu înseamnă, bineînţeles, că bătrânii maeştri ai ecranului nu mai sunt în stare şi astăzi să facă faţă cerinţelor sau că n’am avea nimic de învăţat dela ei. Tinerii regişori găsesc într’însi excelenţi profesori... Dar og, orice profesor, ei nu-i pot învăţa decât partea neschimbătoare a artei regisorale : technica clasică poate şi încă câteva chestiuni de vitală importanţă. Filmului însă, — lucrul se constată pe zi ce trece mai mult — îi treime mereu ceva nou. îi trebue noutatea în toate direcţiile : scenariu, interpretare, lumină, etc. Şi’n această direcţie numai regizorii cei noui pot repurta biruinţe. Dintre aceştia se remarcă din ce în ce mai mult Richard Oswald. Regizor din tânăra şcoală , Oswald are totuşi la activul său o serie de minunate filme care până astăzi se învârteau — în general — cam în jurul aceleiaşi teme , a femeilor decăzute. Oswald a ajuns la atâta desăvârşire în redarea pe ecran a acestui mediu încât şi-a creat graţie acestui fapt o reputaţie mondială. Şi atunci producătorii, dându-şi seama că au a face cu un mare talent, l-au destinat realizărilor de mare amploare. (Ne-a încântat, de aceea, mina REGISORII nota „Dr. Bessels Verwandlung . Ne va încânta, de aceea, romantica ..Villa Fălconieri” marea realizare italo-germană pe care tot Oswald o înscenează. Acum, maniera lui Oswald, felul lui de lucru..Ea are, fără îndoială, ceva din maniera germană. Vom observa că majoritatea scenelor sunt turnate în acel clar-obscur caracteristic filmelor cari ne vin din patria lui Oswald. Mediul tratat până acum de dânsul nici nu putea suporta o altfel de manieră. „Villa Fălconieri’’ i-a pus însă noui probleme. Din atmosfera sumbră a caselor de toleranţă el a păşit în cadrul de splendoare şi măreţie al vechei vile italiene. Din străzile înguste ale cartierului demimond,ului el a păşit pe şoselile largi, ale Campaniei romane... Alte perspective, alte probleme, alte mijloace de expresie deci. Nu ne îndoim că Richard Oswald le-a găsit... „Villa Fălconieri” are astfel importanţa unei răscruci în viaţa acestui mare animator al artei mute. Norma Shachter 1 Universitatea populară U. S. R. IONIC J Depozitul General /BUCUREȘTI 11 0 IAN ICI Str. Lipscani, 37 ^' V L ri 1 1 \B1 I Lima XI 30 «fieNOEMBRIE Trim. IV 1928 Bis. soar. 7.1 Ap. soar. 16.56 Mercuri Zile trec. 311 Zile fant. 55 ■? 1 CAPITOL DOLORES DEL MIO »»RAMONA Ultima creație a marei vedete Regia: EDWIN CAREWE (Reel statorul filmului „INVIEUEA" (6 Adaptare muzicală specială de I. NONNA OTTESCU MAGAZINUL FRAŢII POLIINGHER din Str. Lipscani, S* Bnemeşfi A pus In vânzare toate mărfurile cu mini reduceri de preţuri ----------~xpx---------- Direcţiunea Universităţii Populare U. E. E. aduce la cunoştinţa domnişoarelor şi domnilor interesaţi că deschiderea cursurilor se va face cu deosebită solemnitate în marea sală de conferinţe — renovată pentru acest scop — din str. Mircea Vodă 20 (şcoala Jacob Loebel). Pentru unele cursuri practice : franceză, engleză, stenografia şi dactilografia — se mai primesc înscrieri până la complectarea locurilor disponibile. Frecventarea cursurilor Universităţii Populare U. E. E. este absolut gratuită. In afară de o taxă de înscriere de 100 lei (pentru cursuri) nu se percepe în tot timpul anului nici un fel de taxă sub nici o formă. In afară de cursurile practice cari se ţin în fiecare seară de la ora 8 în sus pentru ca să poată participa toţi aceia cari sunt ocupaţi prin bourouri şi magazine, în afară de prelegerile cu subiecte din toate domeniile culturii generale: fizica, chimia, filosofia, etc., vor mai ţine conferinţe următorii domni conferenţiari : Părintele Gala Galadion, profesor Radulesscu-Motru, dr. W. Fildermann, etc. înscrieri. Se mai pot face până Sâmbătă 3 Noembrie în cancelaria din strada Mircea Vodă 20 unde se pot obţine şi informaţiuni referitoare la program. Se aminteşte că nu se cere niciun fel de, acte sau cunoştinţe pregătitoare. RAMPA Tent Teatral Naţional Astăzi Miercuri 31 Oct. crt. Teatral Naţional reprezintă pentru a 22-a oară «Mult sgomot pentru nimic» grandioasa capodoperă comică a marelui Shakespeare. Piesa are 5 acte şi 17 tablouri şi a fost pusă în scenă de către d-l Paul Gusty, cu un mare fast după schiţele pictorului Feodorov. Mâine Joi 1 Noembrie ori. Teatrul Naţional reprezintă în maţineu pentru a 24-a oară «Principesa Turando» comedia lui Carlo Gozzi. In rolul tittular apare d-na Marioara Zimniceanu. Celelalte roluri sunt susţinute cu aceiaşi mare artă de marele Ion Brezeanu, neîntrecutul comedian R. Bulfinsky, Gh. Vraca, etc. Piesa a fost pusă în scenă cu mare artă de către d-l Soare Z. Soare, în genul comediei deli Arte după schiţele pictorului Feodorov. Opera Română Mâine seară Joi 1 Noembrie, Opera dă pentru a 2-a oară, cu aceiaşi distribuţie, capodopera lui Rich. Wagner, «Lohengrin», sub conducerea muzicală a d-lui A. Alessandrescu. Vineri 2 Noembrie, are loc prima reprezentaţie a cunoscutei primadonă soprană dramatica de la Opera de Stat din Berlin. IDA HELTAI, în «Aida», cu concursul d-nei M. Snejina, d-lor J. Atanasiu, Edg. Istratty şi R. Steiner şi sub conducerea muzicală a d-lui Eg. Massini.* Sâmbătă 3 Noembrie, in «Răpirea din Serai» rolul lui Pedrillo, va fi interpretat de d-nul Gh. Baldovin. Restul excelenţei, distribuţii cuprinde pe d-na Lidia Bahici şi Marg. Metaxa, d-nii Gh. Folescu şi Georgevsky. rele Teatrul Regina Maria de-Astă seară Miercuri se va prezenta drama lui Ronetti Roman „Manasie’’ cuaceiaşi distribuţie în frunte cu d-nii Storin, Manolescu, Talianu, Aeterian, Finţi, şi d-r.ele Dida Solomon şi Maria Manolescu. Sâmbătă seara se reia drama lui Giacometti ,,Moartea civilă’' cu d. Ion Manolescu în rolul, Coriddo Almuni. Teatrul Mic Numai în cursul acestei săptămâni se mai joacă la Teatrul Mic (Compania Teatrul Nostru) marele succes cu piesa new-yorkeză «Nunta cu repetiţii», comedie în trei acte de Anne Nichols, cu Leny Caler, Maria Wanvrinn, Ion Livescu, G. Timică, Al. Gliebericon, Mielu Constantinescu, N. Antoniu şi Ioan Finteşteanu, de la Teatrul Naţipal în reprezentaţie. Repetiţiile cu delicioasa comedie «Catârul» trei acte de Hennequin şi Weber, continuă cu asiduitate în fiecare zi, premiera nu va mai avea loc Vineri 2 Noembrie, întrucât seria comediei «Nuntă cu repetiţii» e departe» de a se epuiza. Teatrul Intim La Teatrul INTIM se reprezintă în fiecare seară «Moritz... boxeur» o farsă care are un succes imens, artiştii fiind aplaudaţi la scenă deschisă, la fiecare act. In rolurile principale : C. Toneanu (a cărui creaţie de astăzi întrece cu mult creaţia d-sale din Moritz al Il-lea), Leon Lefter, G. Carussy, N. Stroe, I. Brătulescu şi dnele Marietta Rareş, Maria Voluntarii, Sanda Ţăranu, etc. • • HRI INFORMATIUNI Reprezentaţiile ansamblului artistic din Moscova se vor succeda în ordinea următoare ! Joi : «Puterea întunericului» dramă în 5 acte de Tolstoi. Vineri : «Satul Stepanciov», comedie în 5 acte după Dostoievsky. Corul mixt al soc. muzicale «Hora» de sub conducerea maestrului Juarez Movilă, își reîncepe activitatea. Joi 1 Noembrie a c. orele 8 seara, la sediulsău, Sc. Golescu str. Azilul de Noapte No. 8. înscrieri noui se fac în fiecare seară dela 7-8 p. m. Pot face parte din cor, orice persoane iubitoare de muzică corală, indiferent de calitatea vocii ori de cunoştinţe muzicale sau de situaţiunea socială. Joi 1 Noembrie va debuta la Teatrul Scala delicioasa artistă d-na Ţuchi Eremia în Româna, din scena Luptelor cu Tauri din Capitală, întreg ansamblul companiei de Reviste Pizone-Kanner al Teatrului Scala, obţine în, fiecare seară mari succes©. Opera Română va face astă seară relache deoarece orchestra cântă la concertul simfonic al Filarmonicei. MAG. „A LA SAMARITAINE“ Str. Ripscani 30, Bucureşti A primit ULTIMELE NOUTĂŢI Din Stofe pentru Mantouri CATIFELE IMPRIMATE, DUBLURI, etc., etc, si le-a pus în vânzare cu preţuri extrem de reduse Compania de reviste C. Tănase va reprezintă astă seară la Ploeşti revista : «Cioc ! Cioc ! Cioc !» de d. N. Kiriţescu marele succes al stagunei de vară de la Cărăbuş. Ansamblul numără o sută douăzeci de persoane şi are în frunte pe toţi interpreţii cari au jucat la Bucureşti. Ansamblul va juca joi şi Vineri la Brăila aceiaşi revistă. ADIO DEL PASSATO CU CIORAPII TE MATASE! Doamnele elegante poartă număr Ciorapii de aţă «44 en fii». Singurii depozitari «LUVRU», Victoriei 30 şi Griviţei, 121, Direcţiunea Teatrului de Artă din Moscova, cere scuze publicului că în programele de Luni seara, nu s’a publicat subiectul piesei, totul datorându-se unei greșeli a tipografiei care a adus în ultimul moment subiectul altei piese. înregistrăm cu adâncă părere de rău încetarea din viaț ă a lui N. Em. Antonescu fiului d-lui prof. Emanuel Antonescu. Valoros muncitor pe ogorul dreptului şi suflet de elită N. Em. Antonescu lasă unanime regrete la care noi adăugăm expresia condoleanţelor noastre familiei îndurerate. A apărut „Nodul lui Goga“ Schiţe vesele de TUDOR MUŞATESCU De vânzare la toate librăriile S’a făcut dovadă că şezătorile culturale şi artistice organizate de revista «Dimineaţa Copiilor, constitue cele mai potrivite, mai amuzante şi mai folositoare spectacole pentru tineret. Duminică 4 Noembrie, la orele 10 dimineaţa, va avea loc la Teatrul Mic, a 5-a şezătoare din toamna aceasta. Şi de astă dată se pregăteşte un program extraordinar de bogat şi pariat. Biletele de intrare se pot lua de la administraţia revistei, str. Sărindar. ? (parter). Ordinea spectacolelor trupei de ţărani bavarezi „Tegernseer Bauernhuehne” diri au loc în sala Liedertafel cu începere de mâine, a fost definitv fixată după cum urmează : doi 1 Noembrie : Die drei Dorfheiligen. Vineri 2 Noemrbie: Almenrausch und Edelweiss. Sâmbătă 3 Noembrie: Der Ehestreih. Duminică 4 Noembrie: Der Jaeger von Fall. Luni 5 Noembrie : Die Probenacht. Marţi 6 Noembrie : Adams Sündenfall. La Teorii Scala Ie fiecare seară succes cu Cassa închisă se joacă «CA LA MAMA ACASĂ» Sub direcţia Pizone-Kanner Joi 1 Noembrie Debutul d-nei Tuchi Eremia în scene noi. Domnişoara Didi colfeuza, la mulţi ani la Madame Sabine, a organizat la Frizeria Frascati, Ca... Victoriei 33 şi un salon special de cultură pentru doamne şi domnişoare, lucrând ondulaţii cu apă, tunse la garcon, şi ultimele coafuri apărute la Paris. Chaplin a descoperit un nou „Kid“ Din America ne vine ştirea că Charlie Chaplin a descoperit un nou „Kid’’ la Synacusa, ţara natală a lui Jackie Coogan, vechiul „Kid”. Acest nou artist, în vârstă de-abia trei ani, se numeşte Richard Alan Smith. El va interpreta un rol important în viitorul film iii lui Clwwlut. —-------xox---------- Cronica cinematografică CINEMA BOULEVARDPALACE : «ROMANŢA» Joseph Conrad pe ecran trebuie să ne păstreze o surpriză. «Romanţa» — un minunat film — ne-a surprins într’adevăr. Rareori o lucrare literară izbuteşte să se impună în cinematograf cuatâta tărie. Rareori ea îşi conservă calităţile sale şi în faţa obiectivului. De cele mai multe oi romane excelente devin filme mediocre... De astă dată însă transpunerea s-a făcut, cu atâta abilitate şi inteligenţă, încât ne-am aflat în faţa unei minunate lucrări de cinematograf. Montare grandioasă, scene de mare figuraţie, conflicte puternice. A contribuit în mare măsură interpretarea lui Ramon Novarro — această comoară de tinereţe, frumuseţe, gingăşie şi bunăvoe, căruia orice rol nou îi pune în evidenţă noui laturi ale vastului său talent. Excelenţi parteneri i-au fost Roy d’Arcy. Marceline Day și Cesare Gravin- INT. --------xox-------- „Spre toamna vieţii“ Romanul „Das gefährliche Alter’’ al celebrei scriitoare daneze Karin Michaelis, a fost transpus pe ecran — după cum am mai anunţat de altfel. Titlul pe care-l poartă filmul este „Spre toamna vieţii’’. Principalii săi interpreţi sunt Bernhard Götzke, Asta Nielseri şi Maria PanAW Expoziţia Tinerimei Artistice (Continuare din pagina I-Off Ţineţi seamă şi de faptul că unii a fost bunul şi modestul picior ), pictori au ţinut prea mult seamă de gustul îmbogăţiţilor de război, şi de lipsa de gust — ca să înţelegeţi toate cauzele crizei. Ar fi existat o soluţie de reîmpropatare, de reîntinerire a tinerimii prin introducerea elementelor de talent dovedit în cursul acestor 26 de ani, şi care nu pătrunseseră în societate. Dar nu s'a ştiut găsi un procedeu care să ralieze noile forţe — unele au devenit ostile, şi, cum pomeneam înainte — alături de talentele care nu au fost captate de Tinerimea, ar mai fi de Hărlescu — acele pânze rămase în posesiunea familiei artistului, şi dintre care se pot alege odată «jucătorii de cărţi» pentru un muzeu românesc. De Maniu Rodica cităm tăiatul porumbului, peisaje de toamnă şi flori. D-l Mützner S. aduce din trecutele expoziţii trei tablouri din Japonia, unul din Servila, altele din Veneţia. Pictorul G. Petraşcu e reprezentat pentr’un autoportret—o natură moartă, flori şi interioare —■ în care culoarea zdrobită în lumini şi cărbune — are sclipiri bogate şi severe în aecelaş timp. Panoul Petraşcu e dintre cele mai interesante. Două vederi din Sighişoara sunt de D. Pherikyde, un grup de ţărani de Elena Popea. Patru peisagii de o discretă sensibilitate readuc pe d. Al. Satmari. Două peisagii d. Ed. Săulescu element tânăr care se ridică. Culori puternice şi progres la pictorul Schmeitzer Cumpăna. Admirabil ca pictură şi humor. «Turcul cu dovleacu» de Jean Steriadi, îl putem alătura «Ovreiului cu gâscă» de Grigorescu, Intr’o gamă de culori extrem de distinsă portretul semnat E. Stoenescu. O compoziţie exotică şi peisagii dobrogene de d-na C. C. Stork, precum şi interesante desene. O compoziţie alegorică pentru o sală de sport sau un Ateneu popular aduce d. Strâmbu , precum şi studii de capete femenine în lumina de lampă. Vermont Niculae are o mare compoziţie cu subiect biblic în stil clasic: învierea ficei lui Iair — o schiţă remarcabilă «moartea sfântului Ştefan» şi câteva peisagii — precum şi un autoportret. Iată desimil încă un lucru ce ar fi interesant şi posibil de organizat : o expoziţie de autoportrete... D-l A. Verona expune bujori — o sărbătoare în baltă, şi câteva compoziţii în pete galbene de lumină de toamnă, menţionat talente care s'au retras din Tinerimea, ca să fim dureros de conplecţi. Odinioară «Tinerimea» izbutise să reprezinte în unii ani toată arta românească , azi cu greu evoacă palida amintire a unor glorii defuncte. Retrospectiva exhibare a lui Lukian în cinci tablouri este direct criticabilă, întâi pentru că o datorie pioasă şi artistică pretindea ca Lukian să fie cel puţin azi prezentat cu bucăţi în nivelul prestigiului atins de talentul său. Desenul autoportret e pur şi simplu infect, şi nu inegal dar subt tot ce am văzut iscălit Lukian — şi sunt multe iscălituri. Menţionăm «sărutul» pentru tot ce ie fraged în divină stângăcie — şi fiindcă se aprope de Lukienii buni, care sunt cu totul alţii decât cei expuşi. A fost lenea organizatorilor sau nepriceperea — nu ştim — dar pânze bune de Lukian au mai rămas în Bucureşti. M. S. Regina Maria are în această expoziţie o «coroană de animone». Domnul Aricescu expune de zece ori acelaş peisagiu — ceţos — procedeu pe care îl întrebuinţează cu succes neschimbat de douăzeci şi şase de ani. O mică îmulţire a anilor cu tablourilor ne dă în cifre partea cea mai impunătoare din opera artistului. D-l Artachino are diverse vederi din Veneţia, nu scânteietoare. Din Băeşu Aurel un autoportret şi Negustorul de peşte merită să fie sincer remarcate. Dureroasa viaţă, pe care a scurtat-o mult mizeria şi nepăsarea oficialităţii — lasă în cele două pânze o amintire neştearsă. Băeşu are tot farmecul artiştilor pe care moartea nu i-a lăsat să fie mai mari. Opera lor vorbeşte altfel decât a celor ce în trai îndelung au coborât subt mediocritate. Bim A. L. un interior de Han din Balcic — pitoresc prin subiect, dar tratat în culori ce rămân limpezi până la întunecare, înseamnă pentru noi cel mai fericit drum pe care îl parcurge acest artist. Canisnur R. are o compoziţie de afiş (pentru o societate de navigaţie cred) — destul de agreabilă — şi câteva «case vechi» în are pitorescul se razemă pe efectul dărăpănăturilor. Trei peisagii agreabile în tonuri trecute poartă semnătura lui Constantinescu Ştefan. De Horaţiu Dimitriu un autoportret, un peisagiu, şi un interior amintesc altă viaţă sfărâmată în dragoste pentru artă, şi tot tristeţe înduioşătoare neutru amintirea celui e® Mai expun picturi d-nii Chiroviei Ghiorghe, Georgescu Marin, Ioanid Pandele, Isachie G Kimon Loghi, Manea Gr., Mantu Nicolae, Murau Arg., Panaitescu Silvia, gravuri de Popescu Gabriel.: * Sculptura aduce compoziţii ale răposatului sculptor H. Boambă. Lucrări onorabile — între care portretul intitulat Romano. Din Brâncuş aceleaş compoziţii prea cunoscute — şi nimic recent peste ce cunoaştem de zece ani. Ne place încă acel capitel bizar de un primitivism rămas interesant peste maimuţărelile modei. Azi mulţi încearcă faci să fie brăncuşi. Faur Ion, un cap interesant pe care îl şi reproducem. Unul din soţii Iordănescu un bust. Statuetele lui D. D. Mirea, rămân singura încercare de a trece subiectul românesc în sculptură fără grotesc de anecdotă ieftină — dar nu întodeauna poetice. Paciurea ne înfăţişează Himera văzduhului, pe aceia a nopţii, şi pe aceia fără nume. Din opera lui Spaete Satirul şi Silenul vor fi două lucrări bune, iar F. Stork într’un cap de «Madonă» pe care îl reproducem se distinge într’o stilizare nouă bazată pe cunoştinţe solide. Amuzante deşi nu îndestul de adâncite statuetele lui Gh. Tudor. • Faur Ion (Schmidt) «Othello» St. Luchian Fata cu Portocala