Rampa, noiembrie 1928 (Anul 13, nr. 3234-3259)

1928-11-01 / nr. 3234

(Continuare din pagina l-a) — De ce nu ?... — Să luăm o maşină, o trăsu­ră, un tramvai ? — O maşină... D. Daniel opri un taximetru, ajuta pe necunoscută să se urce şi înainte de a da adresa şofeu­­rului întrebă : — Unde staţi ? — Pe strada Romană No. 582 bis. D. Daniel înţepeni... Necunoscu­ta scoase la iveală capul ascuns în haina de blană și cruntă, neîn­duplecată, își reluă vocea sa na­turală. — Prin urmare, mizerabile, de-ăștia mi-a fost ? Lasă că-ți arăt eu ție. — Eufimio­­... Iartă-mă... Te rog... Lasă până acasă... Nu mă bate în automobil că mă faci de râs pe viață. Totul era insă, zadarnic... Eufi­­mia începuse... și când începe ea, e greu s’o mai oprească cineva. „ Prinţul student din Heidelbergul de altă dată“ Ernst Lubitsch a realizat în A­­merica marele film pe care-l pro­­ectase de atâta timp „Prinţul student din Heidelbergul de altă dată’’. Cititorii noştri ştiu că această bandă s’a turnat după celebra, piesă a lui W. Meyer Forster, „Alt Heidelberg’’, cunoscută şi la noi — unde a fost jucată de atâtea ori — ca „Heidelbergul de altă d­ată”. Ca şi noi, cititorii se vor fi în­trebat atunci — cu siguranţă : „De ce s’a numit filmul „Prin­ţul student din Heidelbergul de altă dată’’, când putea păstra ti­tlul original al chilii piesei Explicaţia e uşoară. Dorinţa succeului eftin dar bo­gat în urmări pecuniare i-a îm­pins pe mulţi producători de fil­me să însceneze diferite medio­crităţi —­ mediocrităţi din toate punctele de vedere — şi să le dai apoi titluri în care numele Hei­­delbergului revenea mereu. Re­venea mereu fiindcă se urmărea inducerea în eroare a publicului, căruia piesa lui Förster i-a plăcut pretutindeni, şi care aşteaptă în­­tr’adevăr o adaptare cinegrafică a acesteia. Dar oricât de mari erau literile efişelor cari anunţau pe toate zi­durile Heidelberguri, Heidelber­­guri şi iar Heidelberguri, filmele tot mici rămâneau şi nici nu a­veau, multe din ele, o cât de mică legătură cu oraşul atât de cântat Rezultatul a fost cel pe care noi l-am prevăzut. Filmele proa­ste au discreditat in întregime a­­cel „Heidelberg ’ care trebuia să fie chezăşia unui succes sigur. Editorii adevăratului Heidel­berg, dintr’un exces de modestie, au numit opera lor „Prinţul stu­­dent din Heidelbergul ele uită dată” — când aveau de astădată şi dreptul de a o numi „Alt Heidel­berg’’... Dar asta­ nu ne va împiedica s’o admirăm pe frumoasa Norma Sheares la braţul frumosului Ra­mon Novarro, sub regia delicio­sului Lubitsch. -----------­XOX------------- Ce visează felinarele este titlul corect al filmului rea­lizat de tânărul regizor francez Albert Guyot. Dintr-o regretabilă eroare o informaţie mai veche l-a botezat „Ce visează femeile”. Tit­lul original este, de altfel : „A cui oi revent les becs de ga*” Richard Oswald Regisori noi, Germania singură mai dă la iveală, din când în când. Primenirea cadrelor un cinema­tograf este însă o necesitate asu­pra căreia s’au oprit din^ vreme atenţiile acelora cari au de îngrijit de soarta artei mute. Asta nu înseamnă, bineînţeles, că bătrânii maeştri ai ecranului nu mai sunt în stare şi astăzi să facă faţă cerinţelor sau că n’am avea nimic de învăţat dela ei.­ Tinerii regişori găsesc într’însi excelenţi profesori... Dar og, ori­ce profesor, ei nu-i pot învăţa de­cât partea neschimbătoare a artei regisorale : technica clasică poate şi încă câteva chestiuni de vitală importanţă. Filmului însă, — lucrul se con­stată pe zi ce trece mai mult — îi treime mereu ceva nou. îi tre­­bue noutatea în toate direcţiile : scenariu, interpretare, lumină, etc. Şi’n această direcţie numai re­gizorii cei noui pot repurta bi­ruinţe. Dintre aceştia se remarcă din ce în ce mai mult Richard Oswald. Regizor din tânăra şcoală , Os­wald are totuşi la activul său o serie de minunate filme care până astăzi se învârteau — în general — cam în jurul aceleiaşi teme , a fe­meilor decăzute. Oswald a ajuns la atâta desă­vârşire în redarea pe ecran a ace­stui mediu încât şi-a creat graţie acestui fapt o reputaţie mondială. Şi atunci producătorii, dân­­du-şi seama că au a face cu un mare talent, l-au destinat realizărilor de mare amploare. (Ne-a încântat, de aceea, mina­ REGISORII nota „Dr. Bessels Verwandlung . Ne va încânta, de aceea, romantica ..Villa Fălconieri” marea reali­zare italo-germană pe care tot Os­wald o înscenează. Acum, maniera lui Oswald, fe­lul lui de lucru..­Ea are, fără îndoială, ceva din maniera germană. Vom observa că majoritatea scenelor sunt tur­nate în acel clar-obscur caracteris­tic filmelor cari ne vin din patria lui Oswald. Mediul tratat până acum de dânsul nici nu putea su­porta o altfel de manieră. „Villa Fălconieri’’ i-a pus însă noui probleme. Din atmosfera sumbră a caselor de toleranţă el a păşit în cadrul de splendoare şi măreţie al vechei vile italiene. Din străzile înguste ale cartierului de­­mimond,ului el a păşit pe şoselile largi, ale Campaniei romane... Alte perspective, alte probleme, alte mijloace de expresie deci. Nu ne îndoim că Richard Os­wald le-a găsit... „Villa Fălconieri” are astfel importanţa unei răscruci în viaţa acestui mare animator al artei­ mute. Norma Sh­achter 1 Universitatea populară U. S. R. IONIC J Depozitul General /BUCUREȘTI 11 0 IA­N ICI Str. Lipscani, 37 ^' V L ri 1 1 \B1 I Lima XI 30 «fieNOEMBRIE Trim. IV 1928 Bis. soar. 7.1 Ap. soar. 16.56 Mercuri Zile trec. 311 Zile fant. 55 ■? 1 CAPITOL DOLORES DEL MIO »»RAMONA Ultima creație a marei vedete Regia: EDWIN CAREWE (Reel statorul filmului „INVIEUEA" (6 Ada­ptare muzicală specială de I. NONNA OTTESCU­ MAGAZINUL FRAŢII POLIINGHER din Str. Lipscani, S* Bnem­eşfi A pus In vânzare toate mărfurile cu mini reduceri de preţuri ----------~xpx----------­ Direcţiunea Universităţii Popu­lare U. E. E. aduce la cunoştinţa domnişoarelor şi domnilor intere­saţi că deschiderea cursurilor se v­a face cu deosebită solemnitate în marea sală de conferinţe — re­novată pentru acest scop — din str. Mircea Vodă 20 (şcoala Jacob Loebel). Pentru unele cursuri practice : franceză, engleză, stenografia şi dactilografia — se mai primesc înscrieri până la complectarea locurilor disponibile. Frecventarea cursurilor Uni­versităţii Populare U. E. E. este absolut gratuită. In afară de o taxă de înscriere de 100 lei (pen­tru cursuri) nu se percepe în tot timpul anului nici un fel de taxă sub nici o formă. In afară de cursurile practice cari se ţin în fiecare seară de la ora 8 în sus pentru ca să poată par­ticipa toţi aceia cari sunt­ ocupaţi prin bourouri şi magazine, în a­­fară­ de prelegerile cu subiecte din toate domeniile culturii generale: fizica, chimia, filosofia, etc.,­­ vor mai ţine conferinţe următorii domni conferenţiari : Părintele Gala Galadion, profesor Radules­scu-Motru, dr. W. Fildermann, etc. înscrieri. Se mai pot face până Sâmbătă 3 Noembrie în cancelaria din strada Mircea Vodă 20 unde se pot obţine şi informaţiuni refe­ritoare la program. Se aminteşte că nu se cere niciun fel de, acte sau cunoştinţe pregătitoare. RAMPA T­ent Teatral Naţional Astăzi Miercuri 31 Oct. crt. Tea­­tral Naţional reprezintă pentru a 22-a oară «Mult sgomot pentru ni­mic» grandioasa capodoperă co­mică a marelui Shakespeare. Piesa are 5 acte şi 17 tablouri şi a fost pusă în scenă de către d-l Paul Gusty, cu un mare fast după schi­ţele pictorului Feodorov. Mâine Joi 1 Noembrie ori. Tea­­trul Naţional reprezintă în maţi­­neu pentru a 24-a oară «Principe­­sa Turando» comedia lui Carlo Gozzi. In rolul tittular apare d-na Marioara Zimniceanu. Celelalte roluri sunt susţinute cu aceiaşi mare artă de marele Ion Brezeanu, neîntrecutul comedian R. Bulfinsky, Gh. Vraca, etc. Pie­sa a fost pusă în scenă cu mare artă de către d-l Soare Z. Soare, în genul comediei deli Arte după schiţele pictorului Feodorov. Opera Română Mâine seară Joi 1 Noembrie, O­­pera dă pentru a 2-a oară, cu a­ceiaşi distribuţie, capodopera lui Rich. Wagner, «Lohengrin», sub conducerea muzicală a­ d-lui A. Alessandrescu. Vineri 2 Noembrie, are loc pri­ma reprezentaţie a cunoscutei pri­madonă soprană dramatica de la Opera de Stat din Berlin. IDA HELTAI, în «Aida», cu concursul d-nei M. Snejina, d-lor J. Atana­­siu, Edg. Istratty şi R. Steiner şi sub conducerea muzicală a d-lui Eg. Massini.* Sâmbătă 3 Noembrie, in «Răpi­rea din Serai» rolul lui Pedrillo, va fi interpretat de d-nul Gh. Bal­­dovin. Restul excelenţei, distribuţii cuprinde pe d-na Lidia Bahici şi Marg. Met­axa, d-nii Gh. Folescu şi Georgevsky. r­ele Teatrul Regina Maria de-Astă seară Miercuri se va prezenta drama lui Ronetti Ro­man „Manasie’’ cu­­aceiaşi distri­buţie în frunte cu d-nii Storin, Manolescu, Talianu, Aeterian, Finţi, şi d-r.ele Dida Solomon şi Maria Manolescu. Sâmbătă seara se reia drama lui Giacometti ,,Moartea civilă’' cu d. Ion Manolescu în rolul, Coriddo Almuni. Teatrul Mic Numai în cursul acestei săp­tămâni se mai joacă la Teatrul Mic (Compania Teatrul Nostru) marele succes cu piesa new-yor­­keză «Nunta cu repetiţii», come­die în trei acte de Anne Nichols, cu Leny Caler, Maria Wanvrinn, Ion Livescu, G. Timică, Al. Glie­­bericon, Mielu Constantinescu, N. Antoniu şi Ioan Finteşteanu, de la Teatrul Naţipal în reprezentaţie. Repetiţiile cu delicioasa come­die «Catârul» trei acte de Hen­­nequin şi Weber, continuă cu asi­duitate în fiecare zi, premiera nu va mai avea­ loc Vineri 2 Noem­­brie, întrucât seria comediei «Nuntă cu repetiţii» e departe» de a se epuiza. Teatrul Intim La Teatrul INTIM se reprezintă în fieca­re seară «Moritz... boxeur» o farsă care are un succes imens, artiştii fiind aplaudaţi la scenă deschisă, la fiecare act. In rolurile principale : C. To­­neanu (a cărui creaţie de astăzi întrece cu mult creaţia d-sale din Moritz al Il-lea), Leon Lefter, G. Carussy, N. Stroe, I. Brătulescu şi dnele Marietta Rareş, Maria Vo­luntarii, Sanda Ţăranu, etc. • • HRI INFORM­ATIUNI Reprezentaţiile ansamblului ar­tistic din Moscova se vor succeda în ordinea următoare ! Joi : «Puterea întunericului» dramă în 5 acte de Tolstoi. Vi­neri : «Satul Stepanci­ov», come­die în 5 acte după Dostoievsky. Corul mixt al soc. muzicale «Hora» de sub conducerea maes­trului Juarez Movilă, își reînce­pe activitatea. Joi 1 Noembrie a c. orele 8 seara, la sediul­­său, Sc. Golescu str. Azilul de Noap­te No. 8. înscrieri noui se fac în fiecare seară dela 7-8 p. m. Pot face parte din cor, orice persoane iubitoare de muzică co­rală, indiferent de calitatea vo­cii ori de cunoştinţe muzicale sau de situaţiunea socială.­­ Joi 1 Noembrie va debuta la Teatrul Scala delicioasa artistă d-na Ţuchi Eremia în Româna, din scena Luptelor cu Tauri din Capitală, întreg ansamblul com­paniei de Reviste Pizone-Kanner al Teatrului Scala, obţine în, fie­care seară mari succes©. Opera Română va face astă sea­­ră relache de­oarece orchestra cântă la concertul simfonic al Fi­­larmonicei. MAG. „A LA SAMARITAINE“ Str. Ripscani 30, Bucureşti A primit ULTIMELE NOUTĂŢI D­in Stofe pentru Mantouri CATIFELE IMPRIMATE, DUBLURI, etc., etc, si le-a pus în vânzare cu preţuri extrem de reduse Compania de reviste C. Tănase va reprezintă astă seară la Ploeşti revista : «Cioc ! Cioc ! Cioc !» de d. N. Kiriţescu marele succes al stagunei de vară de la Cărăbuş. Ansamblul numără o sută două­zeci de persoane şi are în frunte pe toţi interpreţ­ii cari au jucat la Bucureşti. Ansamblul va juca joi şi Vineri la Brăila aceiaşi revistă. ADIO DEL PASSATO CU CIORAPII T­E MAT­ASE! Doamnele elegante poartă număr Ciorapii de aţă «44 en fii». Singurii depozitari «LUVRU», Victoriei 30 şi Griviţei, 121, Direcţiunea Teatrului de Artă din Moscova, cere scuze publicu­lui că în programele de Luni sea­ra, nu s’a publicat subiectul pie­sei, totul datorându-se unei gre­șeli a tipografiei care a adus în ultimul moment subiectul altei piese. înregistrăm cu adâncă părere de rău încetarea din viaț ă a lui N. Em. Antonescu fiului d-lui prof. Emanuel Antonescu. Valoros muncitor pe ogorul drep­tului şi suflet de elită N. Em. An­tonescu lasă unanime regrete la care noi adăugăm expresia condo­­leanţelor noastre familiei îndure­­rate. A apărut „Nodul lui Goga“ Schiţe vesele de TUDOR MUŞATESCU De vânzare la toate librăriile S’a făcut dovadă că şezătorile culturale şi artistice organizate de revista «Dimineaţa Copiilor, con­­stitue cele mai potrivite, mai amu­zante şi mai folositoare spectacole pentru tineret. Duminică 4 Noembrie, la orele 10 dimineaţa, va avea loc la Tea­trul Mic, a 5-a şezătoare din toam­na aceasta. Şi de astă dată se pregăteşte un program extraordinar de bogat şi pariat. Biletele de intrare se pot lua de la administraţia revistei, str. Sărin­dar. ? (parter). Ordinea spectacolelor trupei de ţărani bavarezi „Tegernseer Ba­uernhuehne” diri au loc în­ sala Liedertafel cu începere de mâine, a fost definitv fixată după cum urmează : doi 1 Noembrie : Die drei Dorfheiligen. Vineri 2 Noemrbie: Almen­rausch und Edelweiss. Sâmbătă 3 Noembrie: Der Ehestreih. Duminică 4 Noembrie: Der Jaeger von Fall. Luni 5 Noembrie : Die Pro­benacht. Marţi 6 Noembrie : Adams Sündenfall. La Teorii Scala Ie fiecare seară succes cu Cassa închisă se joacă «CA LA MAMA ACASĂ» Sub direcţia Pizone-Kanner Joi 1 Noembrie Debutul d-nei Tuchi Eremia în scene noi. Domnişoara Didi colfeuza, l­­a mulţ­i ani la Madame Sabine, a o­r­ganizat la Frizeria Frascati, Ca..­. Victoriei 33 şi un salon special de cultură pentru doamne şi domnişoare, lucrând ondulaţii cu apă, tuns­e la garcon, şi ultimele coafuri apărute la Paris. Chaplin a descoperit un nou „Kid“ Din America ne vine ştirea că Charlie Chaplin a descoperit un nou „Kid’’ la Syn­acusa, ţara na­tală a lui Jackie Coogan, vechiul „Kid”. Acest nou artist, în vârstă de-abia trei ani, se numeşte Ri­chard Alan Smith. El va inter­preta un rol important în viito­rul­ film iii lui Clwwlut. —-------xox----------­ Cronica cinematografică CINEMA BOULEVARD­­PALACE : «ROMANŢA» Joseph Conrad pe ecran trebuie să n­e păstreze o surpriză. «Ro­manţa» — un minunat film — ne-a surprins într’adevăr. Rareori o lucrare literară izbuteşte să se impună în cinematograf cu­­atâta tărie. Rareori ea îşi conservă ca­lităţile sale şi în faţa obiectivului. De cele mai multe oi romane ex­celente devin filme mediocre... De astă dată însă transpunerea s-a făcut, cu atâta abilitate şi in­teligenţă, încât ne-am aflat în faţa unei minunate lucrări de ci­nematograf. Montare grandioasă, scene de mare figuraţie, conflicte puternice. A contribuit în mare măsură interpretarea lui Ramon Novarro — această comoară de tinereţe, frumuseţe, gingăşie şi bunăvoe, căruia orice rol nou îi pune în evidenţă noui laturi ale vastului său talent. Excelenţi parteneri i-au fost Roy d’Arcy. Marceline Day și Cesare Gravin- INT. --------xox--------­ „Spre toamna vieţii“ Romanul „Das gefährliche Al­ter’’ al celebrei scriitoare daneze K­arin Michaelis, a fost transpus pe ecran — după cum am mai a­­n­unţat de altfel. Titlul pe care-l poartă filmul este „Spre toamna vieţii’’. Pr­inci­palii săi interpreţi sunt Bernhard Götzke, Asta Niel­seri şi Maria PanAW Expoziţia Tinerimei Artistice (Continuare din pagina I-O­ff Ţineţi seamă şi de faptul că unii a fost bunul şi modestul picior ), pictori au ţinut prea mult seamă de gustul îmbogăţiţilor de război, şi de lipsa de gust — ca să înţe­legeţi toate cauzele crizei. Ar fi existat o soluţie de reîm­­propatare, de reîntinerire a tineri­mii prin introducerea elementelor de talent dovedit în cursul acestor 26 de ani, şi care nu pătrunseseră în­ societate. Dar nu s'a ştiut găsi un procedeu care să ralieze noile forţe — unele au devenit ostile, şi, cum pomeneam înainte — alături de talentele care nu au fost cap­tate de Tinerimea, ar mai fi de Hărlescu — acele pânze rămase în posesiunea familiei artistului, şi dintre care se pot alege odată «ju­cătorii de cărţi» pentru un muzeu românesc. De Maniu Rodica cităm tăiatul porumbului, peisaje de toamnă şi flori. D-l Mützn­er S. a­­duce din trecutele expoziţii trei tablouri din Japonia, unul din Ser­vila, altele din Veneţia. Pictorul G. Petraşcu e reprezentat pen­­tr’un autoportret—o natură moar­tă, flori şi interioare —■ în care cu­loarea zdrobită în lumini şi căr­bune — are sclipiri bogate şi seve­re în aecelaş timp. Panoul Petraşcu e dintre cele mai interesante. Două vederi din Sighişoara sunt de D. Pherikyde, un grup de ţă­rani de Elena Popea. Patru peisa­gii de o discretă sensibilitate rea­duc pe d. Al. Satmari. Două pei­sagii d. Ed. Săulescu element tâ­năr care se ridică. Culori puter­­nice şi progres la pictorul Schmei­­tzer Cumpăna. Admirabil ca pic­tură şi humor. «Turcul cu dovlea­­cu» de Jean Steriadi, îl putem a­­lătura «Ovreiului cu gâscă» de Gri­gorescu, Intr’o gamă de culori ex­trem de distinsă portretul semnat E. Stoenescu. O compoziţie exoti­că şi peisagii dobrogene de d-na C. C. Stork, precum şi interesan­te desene. O compoziţie alegorică pentru o sală de sport sau un Ate­neu popular aduce d. Strâmbu , precum şi studii de capete feme­­nine în lumina de lampă. Vermont Niculae are o mare compoziţie cu subiect biblic în stil clasic: învie­rea ficei lui Iair — o schiţă remar­cabilă «moartea sfântului Ştefan» şi câteva peisagii — precum şi un autoportret. Iată desimil încă un lucru ce ar fi interesant şi posibil de organi­zat : o expoziţie de autoportrete... D-l A. Verona expune bujori — o sărbătoare în baltă, şi câte­va compoziţii în pete galbene de lu­mină de toamnă, menţionat talente care s'au retras din Tinerimea, ca să fim dureros de conplecţi. Odinioară «Tinerimea» izbutise să reprezinte în unii ani toată arta românească , azi cu greu evoacă palida amintire a unor glorii de­­functe. Retrospectiva exhibare a lui Lu­kian în cinci tablouri este direct criticabilă, întâi pentru că o da­torie pioasă şi artistică pretindea ca Lukian să fie cel puţin azi pre­­zen­tat cu bucăţi în nivelul pre­stigiului atins de talentul său. De­senul autoportret e pur şi simplu infect, şi nu inegal dar subt tot ce am văzut iscălit Lukian — şi sunt multe iscălituri. Menţionăm «sărutul» pentru tot ce ie fraged în divină stângăcie —­ şi fiindcă se aprope de Lukienii buni, care sunt cu totul alţii decât cei expuşi. A fost lenea organiza­torilor sau nepriceperea — nu ştim — dar pânze bune de Lukian au mai rămas în Bucureşti. M. S. Regina Maria are în acea­­stă expoziţie o «coroană de ani­­mone». Domnul Aricescu expune de zece ori acelaş peisagiu — ce­ţos — procedeu pe care îl între­buinţează cu succes neschimbat de douăzeci şi şase de ani. O mică îmulţire a anilor cu tablourilor ne dă în cifre partea cea mai impu­nătoare din opera artistului. D-l Artachino are diverse vederi din Veneţia, nu scânteietoare. Din Băeşu Aurel un autoportret şi Ne­gustorul de peşte merită să fie sin­cer remarcate. Dureroasa viaţă, pe care­ a scurtat-o mult mizeria şi ne­păsarea oficialităţii — lasă în cele două pânze o amintire neştearsă. Băeşu are tot farmecul artiştilor pe care moartea nu i-a lăsat să fie mai mari. Opera lor vorbeşte altfel decât a celor ce în trai îndelung au coborât subt mediocritate. Bim­ A. L. un interior de Han din Bal­­cic — pitoresc prin subiect, dar tratat în culori ce rămân limpezi până la întunecare, înseamnă pen­tru noi cel mai fericit drum pe ca­re îl parcurge acest artist. Canisnur R. are o compoziţie de afiş (pen­tru o societate de navigaţie cred) — destul de agreabilă — şi câte­va «case vechi» în are pitorescul se razemă pe efectul dărăpănături­lor. Trei peisagii agreabile în to­nuri trecute poartă semnătura lui Constantinescu Ştefan. De Hora­­ţiu Dim­itriu un autoportret, un peisagiu, şi un interior amintesc altă viaţă sfărâmată în dragoste pentru artă, şi tot tristeţe înduio­şătoare neutru amintirea celui e® Mai expun picturi d-nii Chir­o­­viei Ghiorghe, Georgescu Marin, Ioanid Pandele, Isachie G­ Kimon Loghi, Manea Gr., Mantu Nicolae, Murau Arg., Panaitescu Silvia, gravuri de Popescu Gabriel.: * Sculptura aduce compoziţii ale răposatului sculptor H. Boambă. Lucrări onorabile — între care portretul intitulat Romano. Din Brâncuş aceleaş compoziţii prea cunoscute — şi nimic recent peste ce cunoaştem de zece ani. Ne pla­ce încă acel capitel bizar de un primitivism rămas interesant pe­ste maimuţărelile modei. Azi mulţi încearcă faci să fie brăncuşi. Faur Ion, un cap interesant pe care îl şi reproducem. Unul din soţii Ior­­dănescu un bust. Statuetele lui D. D. Mirea, rămân singura încercare de a trece subiectul românesc în sculptură fără grotesc de anec­dotă ieftină — dar nu întodeauna poetice. Paciurea ne înfăţişează Himera văzduhului, pe aceia a nopţii, şi pe aceia fără nume. Din opera lui Spaete Satirul şi Silenul vor fi două lucrări bune, iar F. Stork într’un cap de «Madonă» pe care îl reproducem se distinge în­­tr’o stilizare nouă bazată pe cu­­noştinţe solide. Amuzante deşi nu îndestul de adâncite statuetele lui Gh. Tudor. • Faur Ion (Schmidt) «Othello» St. Luchian Fata cu Portocala

Next