Rampa, iunie 1930 (Anul 15, nr. 3705-3729)

1930-06-11 / nr. 3712

2 SUNT SUPERIOARE !I Vânzare In detalia in magazinul propria din Strada tîpscani No. 75 Mătăsuri naturale, toate culorile: Crepe satin etc. Georgette Papillen Sole Lavable Soie ecrue Marocain Lei 510 ii 480 n 490 ii 420 ii 300 ii 300 ii 225 Imprimeuri desene exclusive Sostumale de baie ultimele modele și culori au sosit la Irin de sitele Calea Victoriei 22 Tel. 357-59 WAROMS-LITS-COOK NareToial EN SCANHNAfIA Ca viligiatură în timpul vacanţei, cea mai agreabilă e un voiaj în Scan­dinavia, vizitând localităţi intere­sante şi instructive, voiaj întocmit de organizaţia mondială Wagons-Lits- Cook, pentru 7—23 iulie a. c. I-a zi : Plecarea la prânz din Timişoara spre Budapesta - Bratislava - Brunn - Pra­ga. 2-a zi : Praga - Aussig - Boden­bach - Schandau - Dresda - Berlin - Kopenhaga. 3-a zi : Vizitarea orraşului şi portului cu barca şi automotor. 4-a zi : i­xcursiuni cu auto prin Nordsee­­land spre Riviera daneză. 5-a zi : Plec. din Kopenhagd spre Göteborg. 6-a Zi : Excu­siuni cu auto spre Oslo capitala Norvegiei. 7—10-a Zi : prin Uhuik. 11-a zi : Vergenn ghid al Orăşului. 12-a zi : Voiaj pe măre pe lângă fjordurile norvegiene KristlanSund. 13 a zi : Trandhjem, expoziţia jubiliară. 14 a zi : spre Stockholm. 15 a zi : St06-khök­h excurs, vizitări, expoziţii. 16­ a zi excurs, cu vapor şi înapoi. Preţurile : Cl. I a Vapor şi cl. II a tren lei 35.800. Cl. Il­ a vapor­ui cl. IlI a tren lei 29.400. In aceste preţuri sunt cuprinse : Biletele de tren şi vapor, transportul cu automobilul de la graniţa română şi ihapoi. Toate cheltuelile, taxele de intrare, bacşişuri, cheltueli de ghid­ de hotel şi întreaga întreţinere (exclus băuturi) începând cu dineul În zi a voiajului şi terminând cu înoptarea zilei 16—17. Se va da fiecărui vizita­tor bilet de întoarcere valabil 6­1 de zile de la Stockholm până la graniţa română. Participanţii din Cernăuţi, Iaşi, Chişinău vor călători prin Lem­’ berg, Krakau, Breslau, unde se vor întâlni cu alte grupuri iar întoarcerea acestora pe acelaş parcurs. înscrierile­ se vor face de urgenţă la agenţiile companiei Wagons Lus-Cock, Bucu­reşti, piaţa Regele Carol, Calea Gri­­viţei 181, str. Lipscani 80, Arad, B dul Heg. Maria, Braşov, Cernăuţi, Chişi­nău, Cluj, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Ora­­dea­ Mare, Sibiu, Timişoara şi sub a­­genţii­­ Bacău, Bălţi, Brăila, Deva, Lugoj, Mediaş, Ploeşti şi Sighişoara. —~—XOX—---——­ Succesul lui Haisi Niese la Graz ilansi Niese a jucat la Graz in comedia „Domana Ravag“ scrisă de Armin Briedthann şi Hans Na­derer special pentru ea. După spectacol, publicul i-a fă­cut o caldă manifestaţie de sim­­ patie. v ’ :/'­ ' ' ■ ’ ■■ ONOR.DOAMNE Șl DOMNIŞOARE A SE CONVINGE DE JRTIHEIE PERFECȚIUNI ^ și noutăți in: A \jAO a° permarv - ' garantate !?Af*IPRACttCA! ÎNGRIJI­REA RAȚIONALA ABRAZUIUI PARĂ ?Sl HA^IWIlOR P P PETU ftf CO N VEN A Bl l'f -Său» pârului OV cu Henne sau He noi Royaleh DE PAPiHviiiBiifuipBAfti CEREȚI NOUL CATALOG LA INSTITUTUL DE ÎNFRUMUSEȚARE Oft * M­esrhanf ISCHBOIXH Special pentru artiști m­tasează pielea, scoate rapid orice fard, lăsând obrazul pudrat, catifelat și parfumat Preparatilt­eWeflafi MARYLAN' Drog. „LUX“, Str. Paris­­ Drog. „palatul", Bis. finet * Cereți mostre gratuite Reprezentant general: M. Weinfeld Călăraşi 137. Reclama este suflete Comerţului l'niírtó'Bi Tristan Bernard Tristan Bernard marele umorist francez nu e spiritual numai... pe hârtie, ci Şi în viaţa de toate zile­le. Anecdotele trăite şi povestite de Tristan Bernard au o savoare specială şi credem că facem plă. ■cere cititorilor noştri, reprodu­când în cele ce urmează, câteva dintr’însele. Intr’o zi, Tristan Bernard poves­tea unor tineri literaţi cum trebue să se comporte in împrejurarea când vor face lecturi din operiie lor. Spunea omul, ca unul care avea oarecare experienţă in mate­­rie, diferite „şmecherii“ şi fartiţii" ale conferenţiarului de succes şi toţi cei cari îl ascultau îşi expri­mau, prin atitudine şi vorbă, ma­rea lor admiraţie pentru maestrul necontestat. Şi Bernard încheia astfel : „Şi, înainte de toate, să nu ui­taţi un lucru. După ce ai terminat conferinţa, salutaţi, cu un gest e­­legant, auditorul, şi ieşiţi uşor în vârful picioarelor. — Da, dar de ce în vârful pi­cioarelor? — Ca să nu treziţi pe nimeni din somn. Tristan Bernard povestea, în­tr’o zi, următoarea scenă la care fusese martor: O femee bătrână apare la pri­măria arondism­entu­lui al 13-a şi întreabă pe un funcfionar ce tre­bue să facă cu o hârtie pe care o primise în aceiaș­­i. — S’o iscălești, îi răspunse func­­­ionarul. La nu înțelese răspunsul Funcționarul, voind s’o dume­rească, îi arătă, cu degetul, un joc pe hârtia în chestie: — Puneți aci numele d-voastră. — Numele meu întreg? — Da, pronumele și numele. — Numele meu de fată... său? — Numele bărbatului dv. Sunteţi doar măritată, de sigur? — Nu... .— Atunci numele dv. de fată. — Am fost odată. Sunt văduvă. — Atunci numele soţului dv., numele dispărutului. — Dânsul dispărut? El n’a dis­părut A murit. . — Da, da, asta e acelaş lucru. Scrieţi aşa­dar numele soţului dv. mort. — Şi pronumele lui? Ah, Dum­nezeule, bietul, sărmanul om. (Şi începu să urle). — Dar nu, mii de draci numele lui şi pronumele d-tale! — Bine, bine, dar nu vă enervaţi Şi în ce ordine să scriu? — Aşa cum e scris în actul dv. de căsătorie... — Da, dar soţul meu şi cu minei nici n’am fost căsătoriţi... Eu i-am spus mereu... — Asta nu mă interesează. Ar fi trebuit să mi-o spuneţi mai înainte. Aşa­dar, scrieţi numele dv. de fată. — Şi pronumele meu? — Da. Ei, aţi terminat? Hm... da... dar nu ştiu sa Scriu! Tristan Ernardt Succesul de librărie al piesei „Comedia Zorilor“ -XOX“ „Comedia Zorilor”, noua piesă a d-lui Mircea Ştefănescu, patru acte de dragoste cari se petrec în lumea adolescenţilor, obţine un mare succes de librărie, deşi a a­­părut numai de câteva zile. At­mosfera de tinereţe şi pasiune a acestei piese răscoleşte amintiri comune tuturor cititorilor. De a­ceea, această lucrare se citeşte ca un roman. Un volum foarte ele­gant, cu care editura „Vremea" îşi inaugurează Biblioteca Tea­trului Românesc Contimporan, costă numai 40 de lei şi se tinde la librăriile principale din ţară. | Université de Benite «C­E­D­­­B» Calea Victoriei No. 80 fl A HIPSt OLANDA fină culori moderne inalterabile. *■* Prețuri reduse BLANARIA JACOBSON Str. Carol 42 dicjorioL.. . copilului stă în mâna părinţilor. (cL)apa cam noi păstrăm, cu grijă­ rudele deticatei tot aşa trebue să ne gandmn la nudijia raţie; nodă şi bună a copilului, ca să poată deverii ~ desvoltându-se continuu — om faternic şi sănătos. Organismul copilului i desvoltare are nevoe in mare măsură» de vitamine, deci întrebuinţarea zilnică a _VOMALTlNEi r * .. . . „ .. care conţine vitamine şi valori nutritive concentrate, este cea mea nimerită pen■ _ cu62,113^208leicuha. hranei zilnice. CEREŢI CHIAR AZI PROSPECT Şl MOSTRĂ GRATUITĂ STAND CU PU^ERE^LA” rprWANDER&.CO. BEPNAT-PARIS- Scrisori din Berlin O vizită la Walter Billa Scriitor, muzic int, actor.­ Un eoju­­ mfinue“." Actor peste noapte! Whiter Billa lumeşte pe una din străzile principale al­e Berlinului: Jeerstr­asse 96. Viaţa intimă a acestui artist e aproape necunoscută. Publicul nu ştie că ar­e o soţie şi un băiat cari îi Zâmbesc zilnic în frumoasa şi li­niştita lor casă. Dar ce a fost, îna­­inte, Walter Kill­a? Ziarist, scriitor, editor, dramaturg. Profesiuni cari, de fapt su­nt în bune legături şi cu ecranul. Volumele care îi compun biblio­teca sa, sunt în mare parte operele romanticilor. La foc de­ frunte, Jean Paul, cel m­ai romantic dintre clasicii germani. Cine îl mai citeş­te azi pe Jean Paul? Walter Rilia­du i-a ghicit gândul şi-mi spune, parca ar vrea să-mi dea un răs­puns: — Puţin oameni din zilele noa­stre îl mai iubesc pe Jean Paul Ca să-l citeşti, trebue să ai linişte, şi carte o­are astăzi? Ediţiile prescurtate ale opere­lor sale, editate Astăzi,­ se­ silesc să-l adu­că iar la «moda*. E o nouă dovadă a snobismului tim­pului nostru*. încă o raritate bibliofilă mai conţine biblioteca artistului: Re­vista «Pământul*, editată de Wal­ter Rik­a. Era o revistă socială­­politică-literară, care a apărut la Berlin în anii 1919-20. Am întâmpinat multe greutăţi la scoaterea acestei reviste. Tot din acel timp datează şi singura mea carte, care poartă titlul «Po­litică — Revoluţie — Forja*. Pe at­inci scriam la diferite ziare şi publicatiuni, în special la «Neueste Nachrichten». Fratele meu este încă şi azi redactor al acestui ziar. Pe atunci îmi înce­pusem studiile muzicale... îmi arata o vioară, care se o­­d­ihneste pe pian. Despre aceste studii Walter Rik­a nu-mi mai spune nimic. In schimb aflu dela soţia sa că e un «virtuos*. încă din copilărie a avut aptitudini pentru scris şi muzică. Şi cânta, pe când era de-o Şchioapă, foarte bine. «Un «copil minune, nu o soţie iubitoare nu trebue să fie contrazisă. De­ altfel, poate că are dreptate... căci Walter Rik­a s’a făcut actor peste noapte, fără studii speciale, fără pregătiri, pe neașteptate... Și a avut succes. Cum ? Să-i iuăm cuvântul. — După ce mi-am încheiat ca­riera de violonist, am fost angajat de Robert, directorul teatrului «Tribune». Eram dramaturgul tea­trului. Intr’o zi, Rudolf Förster se îmbolnăveşte brusc, şi nu e nici­iun alt actor care sa-i interpreteze ro­lul. In trei ore am învăţat rolul şi am repurtat mare succes. Nimeni nu voru­a sa creadă că nu mai eşi­­sem niciodată pe o scenă. Piesa mea de debutat se numeşte „Fe­meia X“. Partenera mea a fost Ro­sa Valetti. Pe ecran ara debutat în filmul lui Urban Cad, „Călătoria în cer“ („Mameles Himmelfahrt“). Astfel a murit scriitorul — trăias­că actorul! Dar muzicantul n’a murit încă. În fiecare dimineață cânt o ju­m­ă­tate de oră la vinață. Nil e un obi­­ceiu extravagant. Alții, — bogă­tașii * n’au obiceiul să se plimbe sau să călărească? Eu îmi caut mulţumirea sufletească în alte dis­tracţii. Nu e vorba, fac şi cu exer­ciţii fizice (ca orice actor de cine­matograf) dar mai mult... forţat. Trebue să-i fac zilnic băiatului meu o plăcere: să joc cu el foot­ball. La alte jocuri ia parte şi ma­ma lui. Dar observ că Wolfgang — Wolff — calcă pe urmele mele. Ii place şi lui muzica şi, lucru neo- IjLtiH PZÎ, şcoala... Fericitul soţ şi tată îmi arată apoi toată locuinţa sa şi gradina.. O locuinţă îngrijită de o mână de femee şi o grădină de tranda­firi.... Ceva rar în lumea amorezilor ecranului.. Căci Walter Rik­a fa­ce parte din rândul lor. Şi aceş­tia sunt obişnuiţi cu mai multa simplitate cameră mobilată şi au­tomobil elegant îil care îşi pe­trec toată ziua. Dar cel pe care l-am vizitat azi nu e un amorez, de aceştia. Un actor mare dublat de un fin intelectual. G. A. a lui. In­terând marele film sonor $­ vorbitor „snow Boat“ Laura La Plante, frumoasa ,steau­a companiei Universal este Vedeta mai multor filme, dintre cari „La Marseillaise“ şi „Show Boat” ob­ţin în America şi în marile Caps­­ale europene un mare succes. „Show­ Boat“ este unul din pli­­mele filme muzicale ale companiei Universal, realizat de marele re­­isor Harry Polard, care a realizat ,­ neuitata „Colibă a lui Mos To­na“. Pentru filmul „Show Boat", ma­ica a fost special compusă de Je­­onne Kern, unul din tinerii com­pozitori de Avant-gardă ai Ame­­liei. Adaptat de Charles Kenyou, după romanul cu acelaş nume al doamnei Edna Ferber, acţiunea filmului se petrece într’Un teatru plutitor. Este desigur o situaţie încă neexploatată în cinemato­­graf. Laura La Plante este, după cum am spus mai sus, interpreta Mag­noliei, principalul personagiu fe­­menin al filmului. Magnolia apa­re însă și ea mică copilă. In aceste scene mari Vedetă este dublată de micuța Jane La Verne. Emily Fitzroy interpretează rolul unei bătrâne, mama Magnoliei. Tatăl e este jucat de Otis Harlau. Partenerul Laurei este Joseph Schildkraut, interpretul rolului Guy Ravenal. Joseph Schildkraut este fiul marelui tragedian şi unul din cei ma­i apreciaţi amorezi ai e­cranului american. Un rol de demi-mondenă este jucat de fru­moasa Alma Rubens. Filmul are şi un prolog, care este cântat de Helen Morgan, Ju­les Bledsoe şi Tante Jemima. Frumoasele exterioare ale aces­tui film, regisat de Harry Pollard au fost fotografiate de operatorul Gilbert W­arrenton. Nu ne îndoim că „Show Boat*" a cărei premieră bucureșteană vă avea loc în curând, va fi și la noi Un mare succes.­ ­xpx- Laura La Plante Industria de filme din Franța este una din cele mai vechi, dacă nu­ chiar cea mai veche. In anul 1995, fanii Lu­îhîere au reprezen­tat pe apăratul de proectie pri­mul film, inventat de ei, un mic documentar asupra uzinei lor. Două ani mai târziu, Georges Mé­nes înființează primele studio­uri. Se înțelegea că primele filme erau de scurt metraj, dar dezvol­tarea urm­ează curând. Cel mai mare artist de cinematograf era pe-atunci comicul Biscot. Un film foarte interesant realizează René Clair, care e unul din­ primii re­gizori francezi. Mai târziu Prince Rigod­in și chiar Maurice Cheva­lier, joaca în diferite filme, a­­proape toate comedii, cari obțin succes. Toate aceste filme nu sunt azi decât piese de muzeu. Repre­zentate, ele ar stârni azi o imensă ilaritate. Exportate, filmele franciere aurit reprezentate în toate tarile. După război însă, Germania, cea mai bună clientă a industriei fran­ceze, nu mai importă niciun pro­dus francez. Franţa trebue să ia aceiaşi hotărâre. E lesne de înţe­les de ce, lipsit de criticile altoit Alice Cocea industrii, şi nefiind silit de con­curenţă, filmul francez trece printr’o criză. Dar mai târziu, când graniţele sunt redeschise, el îşi ia un­ nou avofit. In orice caz, puţinele realizări ale filmului francez, sunt de o mare valoare artistică şi technică. Artiştii şi regiştrii francezi sunt apoi chemaţi în America, unde nu mai întâmpină greută­ţile financiare întâmpinate în Europa, au prilejul să dea o do­vadă elocventă a talentului lor. Şi cu încetul industria fran­ceza devine una din cele mai im­portante. Filmul sonor a fost im prilej de afirm­are a artiştilor şi realizatorilor francezi. Dintre primele filme sonore şi vorbitoare realizate în Franţa pe sistemul Gaumont-Petersett-Poul­­sen şi în colaborare cu Germania pe sistemul Klahy-Tobîs, un mare succes au obţinut până acum Ur­mătoarele trei filme: «La m­in­ est a nous» realizat de Henry Roussel şi Carl Froehlich. «Mop gesse de pere», de Jean de Lim­ur, unul din fruntaşii regiei mon­diale, şi «Paris qui charme», pri­ma revistă franceză turnată de cunoscutul producător Louis Nal­­pas. Succesul acestor filme se dato­­reşte desigur în buna parte şi in­terpreţilor, unii din cei mai buni artişti ai ecranului. In ce priveşte «La nuit est a nous» (Noaptea e a noastră) care rulează actualmente în Bucureşti, în versiune germană, publicul nostru, care a văzut şi versiunea franceză, şi-a dat singur seama de valoarea sa. «Mon gosâe de pâre» este inter­pretat de marele actor americnii de origină franceză, Adolphe Menjou, care şi-a făcut cu acest film debutul în film vorbitor, şi compatrioata noastră Alice Co­cea, una din cele mai iubite ar­tiste ale Parisului, «Paris qui ch­arme» turnat şi după revista cu acelaş nume care s’a jucat cu un triumfal succes pe scena teatrului «Casino din Paris», are ca vedetă pe Diana Hart, o nou­a «stea» a ecranului vorbitor. Filmul franca Trei filme vorbitoare franceze Adolphe Menjuu LIEU DEYERS drăgălaşa actriţă germană care a apărut pentru prima dată pe e­­cran în filmul lui Fritz Lang. ..Spioanul', este vedeta filmului „Următoarea vă rogi" realizat de Erich Schönfelder, Alte roluri sunt interpretate de: Adele Sandroch. Karl Uuszat-Puf­­fi, Kdlf von Goth, Siegfried Be. i hrisch şi Albert Faulig. „DIE DREI VON DEN TARKS'i ELLE I este numele unui fim-operetă re­alizat de Franz Schulz şi Paul Frantz pentru Producţia Erich Pommer. Compozitorul muzicei este Werner Richard 11 epmanii. KA­LT HF DORSCH cunoscuta actriţă de teatru, debu­tează pe ecran în filmul vorbitor german „M­ariechen", lass die M­le­ntiet stehn...“. DANGEROUS PARADISE es­te numele unui film american care o consacră pe drăgălașa. Nan­cy Carrolll ca „stea" a ecranului mondial.", ELSIE JANIS și Jack King au­ compus noui șan­­sonete pentru fastuoasa evistă ,,Parada Sal­amount"*. UB­IWERKS autorul faimosului Micky va crea o nouă serie de desene animate, în care baletul va juca un rol im­portant. Congresul international a! cine­­matografiștilor are loc în acest moment la Bruxelles. Sunt repre­zentate 14 țări. Din partea României iau parte d­e congres delegaţi ai Uniuni­i d­­­ilematografiştilor — Sfatul negus­toresc Lieu Dejers

Next