Rampa, iunie 1930 (Anul 15, nr. 3705-3729)
1930-06-11 / nr. 3712
2 SUNT SUPERIOARE !I Vânzare In detalia in magazinul propria din Strada tîpscani No. 75 Mătăsuri naturale, toate culorile: Crepe satin etc. Georgette Papillen Sole Lavable Soie ecrue Marocain Lei 510 ii 480 n 490 ii 420 ii 300 ii 300 ii 225 Imprimeuri desene exclusive Sostumale de baie ultimele modele și culori au sosit la Irin de sitele Calea Victoriei 22 Tel. 357-59 WAROMS-LITS-COOK NareToial EN SCANHNAfIA Ca viligiatură în timpul vacanţei, cea mai agreabilă e un voiaj în Scandinavia, vizitând localităţi interesante şi instructive, voiaj întocmit de organizaţia mondială Wagons-Lits- Cook, pentru 7—23 iulie a. c. I-a zi : Plecarea la prânz din Timişoara spre Budapesta - Bratislava - Brunn - Praga. 2-a zi : Praga - Aussig - Bodenbach - Schandau - Dresda - Berlin - Kopenhaga. 3-a zi : Vizitarea orraşului şi portului cu barca şi automotor. 4-a zi : ixcursiuni cu auto prin Nordseeland spre Riviera daneză. 5-a zi : Plec. din Kopenhagd spre Göteborg. 6-a Zi : Excusiuni cu auto spre Oslo capitala Norvegiei. 7—10-a Zi : prin Uhuik. 11-a zi : Vergenn ghid al Orăşului. 12-a zi : Voiaj pe măre pe lângă fjordurile norvegiene KristlanSund. 13 a zi : Trandhjem, expoziţia jubiliară. 14 a zi : spre Stockholm. 15 a zi : St06-khökh excurs, vizitări, expoziţii. 16 a zi excurs, cu vapor şi înapoi. Preţurile : Cl. I a Vapor şi cl. II a tren lei 35.800. Cl. Il a vaporui cl. IlI a tren lei 29.400. In aceste preţuri sunt cuprinse : Biletele de tren şi vapor, transportul cu automobilul de la graniţa română şi ihapoi. Toate cheltuelile, taxele de intrare, bacşişuri, cheltueli de ghid de hotel şi întreaga întreţinere (exclus băuturi) începând cu dineul În zi a voiajului şi terminând cu înoptarea zilei 16—17. Se va da fiecărui vizitator bilet de întoarcere valabil 61 de zile de la Stockholm până la graniţa română. Participanţii din Cernăuţi, Iaşi, Chişinău vor călători prin Lem’ berg, Krakau, Breslau, unde se vor întâlni cu alte grupuri iar întoarcerea acestora pe acelaş parcurs. înscrierile se vor face de urgenţă la agenţiile companiei Wagons Lus-Cock, Bucureşti, piaţa Regele Carol, Calea Griviţei 181, str. Lipscani 80, Arad, B dul Heg. Maria, Braşov, Cernăuţi, Chişinău, Cluj, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Oradea Mare, Sibiu, Timişoara şi sub agenţii Bacău, Bălţi, Brăila, Deva, Lugoj, Mediaş, Ploeşti şi Sighişoara. —~—XOX—---—— Succesul lui Haisi Niese la Graz ilansi Niese a jucat la Graz in comedia „Domana Ravag“ scrisă de Armin Briedthann şi Hans Naderer special pentru ea. După spectacol, publicul i-a făcut o caldă manifestaţie de sim patie. v ’ :/' ' ' ■ ’ ■■ ONOR.DOAMNE Șl DOMNIŞOARE A SE CONVINGE DE JRTIHEIE PERFECȚIUNI ^ și noutăți in: A \jAO a° permarv - ' garantate !?Af*IPRACttCA! ÎNGRIJIREA RAȚIONALA ABRAZUIUI PARĂ ?Sl HA^IWIlOR P P PETU ftf CO N VEN A Bl l'f -Său» pârului OV cu Henne sau He noi Royaleh DE PAPiHviiiBiifuipBAfti CEREȚI NOUL CATALOG LA INSTITUTUL DE ÎNFRUMUSEȚARE Oft * Mesrhanf ISCHBOIXH Special pentru artiști mtasează pielea, scoate rapid orice fard, lăsând obrazul pudrat, catifelat și parfumat PreparatilteWeflafi MARYLAN' Drog. „LUX“, Str. Paris Drog. „palatul", Bis. finet * Cereți mostre gratuite Reprezentant general: M. Weinfeld Călăraşi 137. Reclama este suflete Comerţului l'niírtó'Bi Tristan Bernard Tristan Bernard marele umorist francez nu e spiritual numai... pe hârtie, ci Şi în viaţa de toate zilele. Anecdotele trăite şi povestite de Tristan Bernard au o savoare specială şi credem că facem plă. ■cere cititorilor noştri, reproducând în cele ce urmează, câteva dintr’însele. Intr’o zi, Tristan Bernard povestea unor tineri literaţi cum trebue să se comporte in împrejurarea când vor face lecturi din operiie lor. Spunea omul, ca unul care avea oarecare experienţă in materie, diferite „şmecherii“ şi fartiţii" ale conferenţiarului de succes şi toţi cei cari îl ascultau îşi exprimau, prin atitudine şi vorbă, marea lor admiraţie pentru maestrul necontestat. Şi Bernard încheia astfel : „Şi, înainte de toate, să nu uitaţi un lucru. După ce ai terminat conferinţa, salutaţi, cu un gest elegant, auditorul, şi ieşiţi uşor în vârful picioarelor. — Da, dar de ce în vârful picioarelor? — Ca să nu treziţi pe nimeni din somn. Tristan Bernard povestea, într’o zi, următoarea scenă la care fusese martor: O femee bătrână apare la primăria arondismentului al 13-a şi întreabă pe un funcfionar ce trebue să facă cu o hârtie pe care o primise în aceiași. — S’o iscălești, îi răspunse funcionarul. La nu înțelese răspunsul Funcționarul, voind s’o dumerească, îi arătă, cu degetul, un joc pe hârtia în chestie: — Puneți aci numele d-voastră. — Numele meu întreg? — Da, pronumele și numele. — Numele meu de fată... său? — Numele bărbatului dv. Sunteţi doar măritată, de sigur? — Nu... .— Atunci numele dv. de fată. — Am fost odată. Sunt văduvă. — Atunci numele soţului dv., numele dispărutului. — Dânsul dispărut? El n’a dispărut A murit. . — Da, da, asta e acelaş lucru. Scrieţi aşadar numele soţului dv. mort. — Şi pronumele lui? Ah, Dumnezeule, bietul, sărmanul om. (Şi începu să urle). — Dar nu, mii de draci numele lui şi pronumele d-tale! — Bine, bine, dar nu vă enervaţi Şi în ce ordine să scriu? — Aşa cum e scris în actul dv. de căsătorie... — Da, dar soţul meu şi cu minei nici n’am fost căsătoriţi... Eu i-am spus mereu... — Asta nu mă interesează. Ar fi trebuit să mi-o spuneţi mai înainte. Aşadar, scrieţi numele dv. de fată. — Şi pronumele meu? — Da. Ei, aţi terminat? Hm... da... dar nu ştiu sa Scriu! Tristan Ernardt Succesul de librărie al piesei „Comedia Zorilor“ -XOX“ „Comedia Zorilor”, noua piesă a d-lui Mircea Ştefănescu, patru acte de dragoste cari se petrec în lumea adolescenţilor, obţine un mare succes de librărie, deşi a apărut numai de câteva zile. Atmosfera de tinereţe şi pasiune a acestei piese răscoleşte amintiri comune tuturor cititorilor. De aceea, această lucrare se citeşte ca un roman. Un volum foarte elegant, cu care editura „Vremea" îşi inaugurează Biblioteca Teatrului Românesc Contimporan, costă numai 40 de lei şi se tinde la librăriile principale din ţară. | Université de Benite «CEDB» Calea Victoriei No. 80 fl A HIPSt OLANDA fină culori moderne inalterabile. *■* Prețuri reduse BLANARIA JACOBSON Str. Carol 42 dicjorioL.. . copilului stă în mâna părinţilor. (cL)apa cam noi păstrăm, cu grijă rudele deticatei tot aşa trebue să ne gandmn la nudijia raţie; nodă şi bună a copilului, ca să poată deverii ~ desvoltându-se continuu — om faternic şi sănătos. Organismul copilului i desvoltare are nevoe in mare măsură» de vitamine, deci întrebuinţarea zilnică a _VOMALTlNEi r * .. . . „ .. care conţine vitamine şi valori nutritive concentrate, este cea mea nimerită pen■ _ cu62,113^208leicuha. hranei zilnice. CEREŢI CHIAR AZI PROSPECT Şl MOSTRĂ GRATUITĂ STAND CU PU^ERE^LA” rprWANDER&.CO. BEPNAT-PARIS- Scrisori din Berlin O vizită la Walter Billa Scriitor, muzic int, actor. Un eoju mfinue“." Actor peste noapte! Whiter Billa lumeşte pe una din străzile principale ale Berlinului: Jeerstrasse 96. Viaţa intimă a acestui artist e aproape necunoscută. Publicul nu ştie că are o soţie şi un băiat cari îi Zâmbesc zilnic în frumoasa şi liniştita lor casă. Dar ce a fost, înainte, Walter Killa? Ziarist, scriitor, editor, dramaturg. Profesiuni cari, de fapt sunt în bune legături şi cu ecranul. Volumele care îi compun biblioteca sa, sunt în mare parte operele romanticilor. La foc de frunte, Jean Paul, cel mai romantic dintre clasicii germani. Cine îl mai citeşte azi pe Jean Paul? Walter Riliadu i-a ghicit gândul şi-mi spune, parca ar vrea să-mi dea un răspuns: — Puţin oameni din zilele noastre îl mai iubesc pe Jean Paul Ca să-l citeşti, trebue să ai linişte, şi carte oare astăzi? Ediţiile prescurtate ale operelor sale, editate Astăzi, se silesc să-l aducă iar la «moda*. E o nouă dovadă a snobismului timpului nostru*. încă o raritate bibliofilă mai conţine biblioteca artistului: Revista «Pământul*, editată de Walter Rika. Era o revistă socialăpolitică-literară, care a apărut la Berlin în anii 1919-20. Am întâmpinat multe greutăţi la scoaterea acestei reviste. Tot din acel timp datează şi singura mea carte, care poartă titlul «Politică — Revoluţie — Forja*. Pe atinci scriam la diferite ziare şi publicatiuni, în special la «Neueste Nachrichten». Fratele meu este încă şi azi redactor al acestui ziar. Pe atunci îmi începusem studiile muzicale... îmi arata o vioară, care se odihneste pe pian. Despre aceste studii Walter Rika nu-mi mai spune nimic. In schimb aflu dela soţia sa că e un «virtuos*. încă din copilărie a avut aptitudini pentru scris şi muzică. Şi cânta, pe când era de-o Şchioapă, foarte bine. «Un «copil minune, nu o soţie iubitoare nu trebue să fie contrazisă. De altfel, poate că are dreptate... căci Walter Rika s’a făcut actor peste noapte, fără studii speciale, fără pregătiri, pe neașteptate... Și a avut succes. Cum ? Să-i iuăm cuvântul. — După ce mi-am încheiat cariera de violonist, am fost angajat de Robert, directorul teatrului «Tribune». Eram dramaturgul teatrului. Intr’o zi, Rudolf Förster se îmbolnăveşte brusc, şi nu e niciiun alt actor care sa-i interpreteze rolul. In trei ore am învăţat rolul şi am repurtat mare succes. Nimeni nu vorua sa creadă că nu mai eşisem niciodată pe o scenă. Piesa mea de debutat se numeşte „Femeia X“. Partenera mea a fost Rosa Valetti. Pe ecran ara debutat în filmul lui Urban Cad, „Călătoria în cer“ („Mameles Himmelfahrt“). Astfel a murit scriitorul — trăiască actorul! Dar muzicantul n’a murit încă. În fiecare dimineață cânt o jumătate de oră la vinață. Nil e un obiceiu extravagant. Alții, — bogătașii * n’au obiceiul să se plimbe sau să călărească? Eu îmi caut mulţumirea sufletească în alte distracţii. Nu e vorba, fac şi cu exerciţii fizice (ca orice actor de cinematograf) dar mai mult... forţat. Trebue să-i fac zilnic băiatului meu o plăcere: să joc cu el football. La alte jocuri ia parte şi mama lui. Dar observ că Wolfgang — Wolff — calcă pe urmele mele. Ii place şi lui muzica şi, lucru neo- IjLtiH PZÎ, şcoala... Fericitul soţ şi tată îmi arată apoi toată locuinţa sa şi gradina.. O locuinţă îngrijită de o mână de femee şi o grădină de trandafiri.... Ceva rar în lumea amorezilor ecranului.. Căci Walter Rika face parte din rândul lor. Şi aceştia sunt obişnuiţi cu mai multa simplitate cameră mobilată şi automobil elegant îil care îşi petrec toată ziua. Dar cel pe care l-am vizitat azi nu e un amorez, de aceştia. Un actor mare dublat de un fin intelectual. G. A. a lui. Interând marele film sonor $ vorbitor „snow Boat“ Laura La Plante, frumoasa ,steaua companiei Universal este Vedeta mai multor filme, dintre cari „La Marseillaise“ şi „Show Boat” obţin în America şi în marile Capsale europene un mare succes. „Show Boat“ este unul din plimele filme muzicale ale companiei Universal, realizat de marele reisor Harry Polard, care a realizat , neuitata „Colibă a lui Mos Tona“. Pentru filmul „Show Boat", maica a fost special compusă de Jeonne Kern, unul din tinerii compozitori de Avant-gardă ai Ameliei. Adaptat de Charles Kenyou, după romanul cu acelaş nume al doamnei Edna Ferber, acţiunea filmului se petrece într’Un teatru plutitor. Este desigur o situaţie încă neexploatată în cinematograf. Laura La Plante este, după cum am spus mai sus, interpreta Magnoliei, principalul personagiu femenin al filmului. Magnolia apare însă și ea mică copilă. In aceste scene mari Vedetă este dublată de micuța Jane La Verne. Emily Fitzroy interpretează rolul unei bătrâne, mama Magnoliei. Tatăl e este jucat de Otis Harlau. Partenerul Laurei este Joseph Schildkraut, interpretul rolului Guy Ravenal. Joseph Schildkraut este fiul marelui tragedian şi unul din cei mai apreciaţi amorezi ai ecranului american. Un rol de demi-mondenă este jucat de frumoasa Alma Rubens. Filmul are şi un prolog, care este cântat de Helen Morgan, Jules Bledsoe şi Tante Jemima. Frumoasele exterioare ale acestui film, regisat de Harry Pollard au fost fotografiate de operatorul Gilbert Warrenton. Nu ne îndoim că „Show Boat*" a cărei premieră bucureșteană vă avea loc în curând, va fi și la noi Un mare succes. xpx- Laura La Plante Industria de filme din Franța este una din cele mai vechi, dacă nu chiar cea mai veche. In anul 1995, fanii Luîhîere au reprezentat pe apăratul de proectie primul film, inventat de ei, un mic documentar asupra uzinei lor. Două ani mai târziu, Georges Ménes înființează primele studiouri. Se înțelegea că primele filme erau de scurt metraj, dar dezvoltarea urmează curând. Cel mai mare artist de cinematograf era pe-atunci comicul Biscot. Un film foarte interesant realizează René Clair, care e unul din primii regizori francezi. Mai târziu Prince Rigodin și chiar Maurice Chevalier, joaca în diferite filme, aproape toate comedii, cari obțin succes. Toate aceste filme nu sunt azi decât piese de muzeu. Reprezentate, ele ar stârni azi o imensă ilaritate. Exportate, filmele franciere aurit reprezentate în toate tarile. După război însă, Germania, cea mai bună clientă a industriei franceze, nu mai importă niciun produs francez. Franţa trebue să ia aceiaşi hotărâre. E lesne de înţeles de ce, lipsit de criticile altoit Alice Cocea industrii, şi nefiind silit de concurenţă, filmul francez trece printr’o criză. Dar mai târziu, când graniţele sunt redeschise, el îşi ia un nou avofit. In orice caz, puţinele realizări ale filmului francez, sunt de o mare valoare artistică şi technică. Artiştii şi regiştrii francezi sunt apoi chemaţi în America, unde nu mai întâmpină greutăţile financiare întâmpinate în Europa, au prilejul să dea o dovadă elocventă a talentului lor. Şi cu încetul industria franceza devine una din cele mai importante. Filmul sonor a fost im prilej de afirmare a artiştilor şi realizatorilor francezi. Dintre primele filme sonore şi vorbitoare realizate în Franţa pe sistemul Gaumont-Petersett-Poulsen şi în colaborare cu Germania pe sistemul Klahy-Tobîs, un mare succes au obţinut până acum Următoarele trei filme: «La min est a nous» realizat de Henry Roussel şi Carl Froehlich. «Mop gesse de pere», de Jean de Limur, unul din fruntaşii regiei mondiale, şi «Paris qui charme», prima revistă franceză turnată de cunoscutul producător Louis Nalpas. Succesul acestor filme se datoreşte desigur în buna parte şi interpreţilor, unii din cei mai buni artişti ai ecranului. In ce priveşte «La nuit est a nous» (Noaptea e a noastră) care rulează actualmente în Bucureşti, în versiune germană, publicul nostru, care a văzut şi versiunea franceză, şi-a dat singur seama de valoarea sa. «Mon gosâe de pâre» este interpretat de marele actor americnii de origină franceză, Adolphe Menjou, care şi-a făcut cu acest film debutul în film vorbitor, şi compatrioata noastră Alice Cocea, una din cele mai iubite artiste ale Parisului, «Paris qui charme» turnat şi după revista cu acelaş nume care s’a jucat cu un triumfal succes pe scena teatrului «Casino din Paris», are ca vedetă pe Diana Hart, o noua «stea» a ecranului vorbitor. Filmul franca Trei filme vorbitoare franceze Adolphe Menjuu LIEU DEYERS drăgălaşa actriţă germană care a apărut pentru prima dată pe ecran în filmul lui Fritz Lang. ..Spioanul', este vedeta filmului „Următoarea vă rogi" realizat de Erich Schönfelder, Alte roluri sunt interpretate de: Adele Sandroch. Karl Uuszat-Puffi, Kdlf von Goth, Siegfried Be. i hrisch şi Albert Faulig. „DIE DREI VON DEN TARKS'i ELLE I este numele unui fim-operetă realizat de Franz Schulz şi Paul Frantz pentru Producţia Erich Pommer. Compozitorul muzicei este Werner Richard 11 epmanii. KALT HF DORSCH cunoscuta actriţă de teatru, debutează pe ecran în filmul vorbitor german „Mariechen", lass die Mlentiet stehn...“. DANGEROUS PARADISE este numele unui film american care o consacră pe drăgălașa. Nancy Carrolll ca „stea" a ecranului mondial.", ELSIE JANIS și Jack King au compus noui șansonete pentru fastuoasa evistă ,,Parada Salamount"*. UBIWERKS autorul faimosului Micky va crea o nouă serie de desene animate, în care baletul va juca un rol important. Congresul international a! cinematografiștilor are loc în acest moment la Bruxelles. Sunt reprezentate 14 țări. Din partea României iau parte de congres delegaţi ai Uniunii dilematografiştilor — Sfatul negustoresc Lieu Dejers