Rampa, martie 1931 (Anul 16, nr. 3933-3957)

1931-03-01 / nr. 3933

Turneul oficial al Teatrului Naţional Femeia şi Paiaţa Celebra piesă in 4 acte (5 tablouri) a lui Pierre Louys COR — CÂNTECE - DANSURI SPA­NIOLS — ORCHESTRA — FIGU­RAŢIE — COSTUME. In distribuţie : N.BALTAŢEANU Trio: GI­NGULESCU — JELES - ŞTEFANESCU D-ne!e: Anicuţa Vladicescu, Adela Ivaşcu, lucia Gingulescu, Valeria Du­­­mitrescu. D nil : Anton Dumitrescu, S. Anastasiu, Apostolescu, etc. ’Ad­tor general : UCA TEODORESCU Sâmbătă, 28 — Târgovişte Duminică, 1 Martie — Piteşti Luni, 2 Martie — Caracal Marţi, S — Craiova Miercuri, 4 — Tg.-Jiu Joi, 5 — T. Severin Vineri, 6 — Timişoara Sâmbătă, 7 — Arad Duminică, 8 — Oradea Mare Luni, 9 - Cluj Marţi, 10 — Sibiu * tj in frunte cu ‘­­Ji»­ MAkuUAttA Z1MNICEANU va reprezenta marele succes al stagiunei Reviste A apărut „Gândirea“ pe Februarie 1931, No. 2, cu următorul cuprins : Nichifor Crainic : Dostoievski ; Geor­ge Gregorian : Anotimpuri (versuri) ; Adrian Hurmuz : Fericirea hivei Ba­­sarabei; Donat Munteanu : Cei Trei (versuri) ; Radu Dragnea : Mateiu Ion Caragiale ; Ştefan Stănescu : Erai pe atunci un râset (versuri); Lucian Bla­­ga­: Eonul Dogmatic; Gherghinescu- Vania : Nelinişti (versuri); Emil Giur­­giucă : Suferinţa (versuri); Al. O. Teo­doreanu : Nu dau Turcii ; Idei, Oa­meni és Fapte ; Paraschiv Angelescu: Misticismul lui Mistral; Cronica Lite­rară ; Const. D. Ionescu : Drumul spre Stele de Adrian Maniu ; Cronica Plas­tică ; Tache Soroceanu : Teodorescu- Sion ; Cronica Măruntă; Nichifor Cronici. Ilustraţii: Coperta : Teodo­­rescu-Sion ; Ilustraţiuni în interior : Teodorescu-Sion şi S. Metzner. Dese­ne în interior : Demian. Preţul unui exemplar 40 lei. Abona­mentul 150 lei pe an. Redacţia şi ad­ministraţia strada Polonă 38, Bucu­­ reşti 3. \ 2 MARTIŞOARE MICKYMAUS şi alte noutăţi Ia ^ .»Cronometru!" I U Furnizorii Curţei Regale ioUlP** Calea Victoriei 41 Mick(| P* EiUlEKA La rochi, mantouri, pri­cepere desăvârşită, cro­ială şi conducere de pri­ma forţă păşeşte ime­diat angajament dura­bil. Oferte la ziar sub s „Arta 91 odeV'. cerbe»°l)-J­ îi STRATUL AT Teatrul Naţional din Bucureşti Turneul Oficial 20 reprezentaţi­uni extraordinare Numai în oraşele principale In frunte cu marea artistă Cu marele succes al stagiunei Evantaiul d-nei Wendermeere Piesă în 4 acte de Oscar Wilde Direcţia de scenă sub conducerea personală a d-lui Soare Z. Soare •toaletele d-nelor Marioara Voicu­lescu şi Tantzi Bogdan sunt con­fecţionate la Maison Philips et Gaston din Paris ITI­NERARI­U Joi 5 Martie, Constanţa Vineri 6 Martie, Ploeşti Sâmbătă 7, Galați Duminică 8, Brăila Luni 9, Bârlad Marţi 10, Iaşi Miercuri 11, Botoşani Joi 12, Cernăuţi Vineri 13, Roman Mârţişoare Grabst ca până Sâmbătă Să îngijiţi de mărţişoare La „Cronos“ căci Duminică Este zi de sărbătoare. Academiei 9 Marioara Voiculescu şi ,V. Va­­lentineanu Publicarea unei mari enciclopedii iugoslave Editura „Narodno Delo“ din Belgrad a început să scoată, sub patronajul Regelui Alexandru, o mare enciclopedie ştiinţifică iugo­­slavă, sub titlul „Ivniga sveg zna­­nia“, operă de care Iugoslavia a dus până în prezent lipsă. Comi­tetul de redacţie este compus din Preşedintele Consiliului de Stat, dr. N. Periei, ambii preşedinţi ai Academiilor Iugoslave de Ştiinţe (Belgrad, Zagreb), dr. Măreţiei şi J. Jurovici, savanţii şi scriitorii iugoslavi: dr. R. Nachtigal, dr. Murko (prof. la Universitatea Carol din Praga), dr. Bazala, S. Boskovieim, Banoni, dr. L. Bai­­kotici, P. M. Petrovici, Velico Pe­­trovici, dr. I. Glokar, dr. I. Mata­­sovici, prof. Barici. In total cola­borează la­ grandioasa operă iu­go­­slavă aproape 200 colaboratri iu­goslavi și străini. nistarea literară „Cartea Facerii” Atâta vreme cât va dăinui a­­mintirea ultimului măcel, va exis­ta şi literatura războiului. Interesul cititorilor pentru acest gen de literatură e simptomatic, dar e treaba sociologilor so re­marce. Pe noi ne interesează alt­ceva : concentrarea preocupării scriitorilor noştri în jurul acestei literaturi. Indiscutabil că această preocu­pare nu-i decât un corolar al inte­resului manifestat în ultimul timp de publicul cititor. Mânat de aceleaşi preocupări, d. Eu­gen Goga, subtilul nostru pro­zator, se va prezenta cititorilor la 30 Matie cu cele două volume ale romanului „Cartea Facerii” mcre­dinţat editurii­­ „Cultura Na­ţională“. D. Eugen Goga a ales un titlu biblic în ţara unde cultura biblică nu-i de ul de desvoltată. Autorul vrea să redea sbuciumul de facere spirituală a nouii societăţi româ­neşti prin Unire. Cartea începe la Predeal în 1916 după retragerea din Transilvania, continuă în Bucureşti pe vremea invaziei armatelor străine. Volu­mul I se termină cu lupta de pe Argeş, concepută ca o luptă de a­­părare a Bucureştilor. Volumul II începe la Iaşi, continuă cu re­voluţia rusească deslănţuită în a­­cest oraş şi se sfârşeşte cu lupta de la Mărăşti. Acesta-i doar fondul pe care se zugrăveşte o sinteză a societăţii româneşti din acele timpuri. Problema romanului este con­flictul dintre preceptele Apusului care a început să-şi facă vad în societatea noastră şi impulsiunile tradiţionale, orientale din ţară. Eroul romanului este u­r tânăr boer român, Andrei Retezeanu, dublat de intelectualul de rasă, care se întoarce dela Paris acasă, la începutul războiului mondial şi se reintegrează în rasă după ce s’a isbit de toate piedicele ce i le punea în cale societatea în care a revenit. Pentru a-şi lămuri eroul şi pen­tru a arăta mai plastic anomaliile societăţii româneşti, d. Eugen Goga a adus în ţară — odată cu Andrei Reţezeanu — şi doi prie­teni. Un francez, baronul de iMesarde, şi pe un rus contele Cernomouki, Francezul simboli­zând Occidentul, iar rusul-Ori­­entul. Alături de Reţezeanu, autorul situiază pe mama lui, Smărăndiţa Reţezeanu, şi o mătuşă moldo­veancă, coana Coraliţa, reprezen­tantele vech­ei boerimi româneşti. O figură centrală este ’Ana, mi­­ritată cu un profesor universitar şi om politic, de origină balcanici, cu numele de Patricii. Pătura ţă­rănească e reprezentată prin lt.co­­lonelul Vasilesw, fiu de clăcaşi din Ialomiţa şi soldatul Piperea. Multă înţelegere şi pricepere a avut autorul în cretarea intelec­tualului evreu, botezat în roman Harry Grünberg, scriitor şi gaze­tar la un mare cotidian din Bu­cureşti. Apoi o vară a lui Reţezeanu, o fată tânără, Anne-Marie Soro­ceanui, refugiată din Ardeal cu ta­tăl ei,—preot,—în Capitală. Până aci înşiruire de perso­nagii. Venit în ţară, Reţezeanu define arm­an­tul Anei, apropiată de dân­­sul fiind amândoi în conflict cu societatea. Conflictul ivit apoi în­tre ei, în momentul când Andrei, înţelegând că trebuie să rămâie iremediabil român, o părăseşte pe Ana pentru tânăra ardeleancă, în care el vede o Marie ce ar putea la viaţă unui messia a viitoarei oc­etaţi româneşti. Andrei moare în lumea de la Mărăşeşti, având de pe coasta Car­tajilor, în apusul de soare, viziu­nea catedralei Notre-Dame, ca o făgăduinţă pentru viitor. Paralel cu­ viaţa sentimentală a lui Reţezeanu, e descrisă şi dra­gostea Anne-Mariei pentru baro­nul de Lassarde, cu care se şi cu­nună în cursul războiului. Aceas­tă Anne-Marie, după ce s’a apro­piat mai mult de francez, consta­tând diferenţierea sufletească din­tre ei, e atrasă din ce în ce mai mult de farmecele mistice amoroa­se ale rusului. Dar după o luptă cu ea însăşi, revine la bărbatul ei. Este simbolic acest proces, fran­cezul reprezentând un curent, ru­sul altul. In volumul al doilea tf. Eugen Goga a făcut din rus o figură re­prezentativă a rușilor, pe care d-sa a avut ocazia să-i cunoască în­deaproape, de când a fost prizonier în Siberia. Această carte e mai mult decât o poveste militară, este un roman veritabil şi orice bun judecător îi poate prezice că, în literatura noastră, el va rămâne, împreună cu romanele d-lor Cezar şi Camil Petrescu, atunci când toate cele­lalte căr­ţi de războiu vor fi uitate. Ani întregi am suferit de bătături și de sensibilitatea picioarelor. Am încercat, cred, tot ce era posibil de făcut. Apoi, deodată, am citit cum o baie oxigenată, a făcut să dispară, în trei zile, treispre­zece bătături cu rădăcină cu tot, astfel incăt n'au mai reapărut nici­odată. Așa am descoperit Saltratul Rodell, care dis­truge fiecare bătătură în mai puţin de o săptămână. In momentul de faţa, picioa­rele mele sunt tot atât de rezistente şi sănătoase ca acum treizeci de ani şi nu mai sufăr nici­odată de bătături său de picioare sensibile. Saltratul Rodell, dis­truge bătăturile în mod rapid şi fără durere prin saturarea apei cu milioane de bule minuscule de oxigen, care pătrund în porii pielei şi transportă sărurile anesteziante până în rădăcina bătăturilor cele mai rebele. Picioarele obosite şi în­durerate sunt vindecate în mod instanta­neu. Fiecare pachet este vândut cu un bon de înapoiere a banilor garantat. _ Charlie chap nu povesteşte rămasul unui amor ne­­fericit (Continuare clin pagina I-a) întrebat asupra svonului că ar avea un plan pentru soluţio­narea problemei şomajului, Cha­plin a răspuns: — «Da. Cred că a venit vre­mea ca oamenii să lucreze mai puţin. Probabil că vom avea o zi de lucru de şapte ore iar săp­tămâna de cinci zile. In felul a­­cesta s’ar putea remedia soma­­ j"'' . . „ . 1 «La masa pe care MacDonald a oferit-o lui Chaplin a luat parte și Prinţesa Bibescu» a­­nulită ziarele engleze. Se pare însă că masa nu a pu­tut decurge conform protocolu­lui. In serviciul interior al pala­tului preşedintelui de consiliu s'a produs o încurcătură teribilă, de­oarece servitorii, în loc să-şi vadă de treabă, încercau să-l vadă pe celebrul actor de cinema. După masă, Chaplin s'a dus în bucătărie, pentru a satisface cu­riozitatea personalului de servi­ciu, a dat mâna cu toţi servitorii şi a semnat autografe. — «Am descoperit — spune Chaplin — că bucătăreasa e ori­ginară din­ Manchester, şi i-am povestit că am locuit trei ani în acel oraş. Vă pot spune că ne-am amuzat foarte mult, amintin­­du-ne de acest oraş». — «Apoi, continuă Chaplin, fiindcă eram foarte obosit m-am întins pe o canapea şi am ador­mit. Când m-am deşteptat, am văzut că şi primul ministru se culcase pe o canapea, lângă mine». Chaplin a primit până acum peste 5000 de scrisori şi nenu­mărate cadouri din toate colţu­rile Angliei. Intre altele, a primit o scri­soare din partea unui invalid de război care suferea de depre­siuni nervoase și care scrie că s'a lecuit, văzând filmele lui Chaplin. „Proteza Dentară“ DENTIŞTII ASOCIAŢI Str. Bis. Enei 14 Execută : dinţi fără placă pe cerul gurei plombe, coroane extracţiuni Preţuri mici, înlesniri de plată. Deschis dela 8—1 şi 2%—8 p. m­. h­.*«'-. n A M !’ S •. jamah.....­. Adio Bătături...! S P O A T Intr’o chestie de program! Viitoarea gală organizată de d­­oii Radu Ottulescu şi Ionel Po­­pescu, are, drept cap de afiş, în­tâlnirea Fulea-Axioti, pentru cam­pionatul naţional la toate catego­riile. Este o reeditare a precedente­lor matchuri dintre cei doi, la care s’a adăugat mirajul titlului suprem. Prin aceasta, materul a devenit extrem de important. Asupra lui, prin urmare, nu pu­tem spune decât lucruri bune. Ceea ce însă nu putem înţelege şi suntem surprinşi chiar de a­­tâta lipsă de discernământ, este disputa dintre Marin Plăeşu şi Marin Alexandrescu, fără ca ti­tlul să fie în joc. Să ne explicăm. E simplu. Nu sunt decât 7 zile de când Marin Plăeşu şi-a asigurat decizia la puncte, asupra lui Doculescu. La rându-i, Mielu Doculescu, a întrecut de două ori, la puncte, pe Marin Alexandrescu, întrebarea ce desprinde necău­tată : Ce rost are şi care poate fi sem­nificaţia unui match între învin­gătorul şi învinsul lui Mielu Do­culescu ? Dacă întâlnirea ar ţinti titlul categoriei „pană”, al cărui deţi­nător este Marin Alexandrescu, atunci disputa ar putea fi accep­tată de spectator, ca fiind de in­teres pur oficial. Dar aşa ? Când mai ales se ştie ca cei doi „Marini” sunt colegi de antrena­ment ? Facem această remarcă pentru, că, este, de data aceasta, destul de banală şi chiar de inutilă, pre­ferinţa d-nilor organizatori. Neîndoios ca programul care cuprinde 6 campionate naţionale, — 5 de amatori şi 1 de profesio­nişti, — nu poate fi încheiat de critica pe care o aducem unui sin­gur match. Şi nici nu ne-a fost aceasta in­tenţia. Dar nu putem lăsa să treacă fără să relevăm, o chestiune atât de izbitoare care, cu siguranţă, că flutură pe buzele oricărui sportiv cu o leacă de afinitate cu mișca­rea pugilistică. Jack Berariu Ecouri sportive Sub patronajul marelui ziar „L’Auto”, se vor face şi se vor proecta pe ecranele tuturor cine­matografelor din Franţa, repor­tajele­ cinematografice ale princi­palelor evenimente sportive. Ca un eveniment extraordinar se anunţă matchul de foot-ball Germania-Franţa care va avea loc în ziua de 15 Martie, la Pa­ris. S-au înregistrat până azi 25 mii reţineri de bilete, din care 10.000 sunt numai din Germania. In ziua matchului vom putea spune că „nemţii au ocupat Pari­sul !”... Maxie Rosenbloom, campionul lumei la categoria „semi-grea”, a învins la puncte pe Tony Cancel. ro. «Ușorul» englez Al. Foreman, unul din cei mai buni boxeuri ai insularilor, a învins pe germanul Heinrich Müller prin K. O. în al treilea round, după ce îl trimi­sese, de două ori, pentru 9 și 6 secunde la pământ. ^ Englezul Jack Hood, desigur cel mai bun semi-mijlociu al lu­­mei, se întâlneşte Marţi la Man­chester, cu italianul Orlando Leo­pardi, asupra căruia, Umberto Lancia, acum trei ani, a repurtat o dificilă victorie la puncte, du­pă un match dramatic. DUEL­U­RI In rolul Elenei, din piesa „Carnava­lul Copiilor“ care se reprezintă pe scena teatrului „Maria Ventura“, a a­vya Cottescu părut doamna Mya Cottescu, o tânără actriţă de talent, care a obţinut fru­moase succese pe scena Teatrului Naţional din Cernăuţi. Interpretarea doamnei Cottescu s’a remarcat printr’o dicţiune limpede printr’o frazare bine nuanţată, prin accente şi inflexiuni impresionante. Poltry Steinbach va lupta pentru campionatul european Cel mai asiduu vizitator al ringurilor româneşti, austriacul Poldy Steinbach, cunoscut din matchurile susţinute ca Umberto Lancia, Moţi Spakow, Const. Nour (de 2 ori), David, Dumitru Teică şi Michel Riond, va lupta, cel mai târziu până la 21 iunie, cu Mario Bosisio, în joc fiind ti­tlul de campion al Europei, la categoria „mijlocie“. Provocarea i-a fost omologată de către Comitetul de urgență a I. B. U-ului. RADIO Sâmbâtă 28 FEBRUARIE UJI 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. - 761 kHz. 13 Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.30 : Informaţiuni, bursa de cerea­le, bursa de efecte, cota apelor Dună­rii şi semnal orar. 13.50 : Muzică vocală (plăci de gra­mofon). PROGRAM PENTRU ŞCOLARI 15.45 : D. Prof. Victor Anastasiu : Ce se poate învăţa prin filatelie. 16 : D. prof. Georgescu-Tistu: Isto­ricii literaturii române. 16.15 : D. prof. Mihail Jora : Prele­gerea XI­I-a muzicală. 16.45 : D. prof. Ionescu Sachelarie : Informaţiuni geografice. 17 . Muzică militară Garda Palatu­lui sub conducerea d­lui sub.­lt. Su­ceveanu : Rossini : Uvertură la „Băr­bierul din Sevilla“. I. Strauss : Tu şi tu, vals. Bizet : Fantezie din opera „Carmen“. Pascu : Potpuri naţional. 18: informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 18.15 : Muzică militară Garda Pala­tului : Baumann Milanesse: uvertură. Kratocvil: O zi de sărbătoare potpur. T. Dron : Regretul despărţirii. Lede­rer : Sosirea florilor de primăvară. Intermezzo. UNIVERSITATEA RADIO 19.00 : D. prof. Simion Mehedinţi : Pământul­­şi poporul românesc. Ţăr­mul­­românesc al mării. 19.90 : D. prof. I. Simionescu : Bal­­cic-Caliacra. 19.40 : D. prof. N. Iorga: Roman­tismul. PROGRAM DE SEARA SC: Muzică românească (plăci de gramofon). 175 ani de la nașterea lui Mozart. Sf . D. Em. Ciomac : Mozart. 31.15: Transmisiunea concertului organizat de Societatea „Muzica in sala Atheneului Român: Dirijor Th. Rogalsky. Mozart : Simfonia No. 36 in do major ; Mozart: Concert pen­tru flaut şi harpă (solişti d-na Elodie Coandă harpă şi d. U.-col. P. N. Pan■ cu, flaut. 29.00 : D-na A. Beissenberger-Umling, canto : Mozart: Micşuneaua; Mozart: Dragoste nefericită; Mozart : Singur mergeam eu ; Mozart : Bate inima mea iubitoare;­­Mozart: Cântec de leagăn; Mozart : Aria Susanei din „Nunta lui Figaro“; Mozart : Cavatina contesei din „Nunta lui Figaro’’; Mo­zart : Aria Paminei din „Flautul ma­gic” ; Mozart :­­ Aria contesei din „Nunta lui Figaro“. 23.45 : Informaţiuni. 1, jft . Duminică 1 MARTIE 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. — 761 kHz. 11.15 : D-na Mona Răd­ulescu •• Oi­a copiilor. 11.30 : Prea. S. Sa Vicarul Tit Sim­e­dria : Lectură religioasă.­­ 11.45 : Muzică corală religioasă.­­ 12: Orhcestra Radio : Concert mai final. 13: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 1330 : informaţiuni şi semnal orar. 13.50 : Muzică uşoară (plăci de gra­­mofon)., ^­­ ) PROGRAM PENTRU SĂTENI 16 : D. Apostol Culea: Veştile sapt­­ămânei.­­ 16.30 : D. Gayraut: Cronică agri­colă.­­ 16.45 : D. dr. V. Voiculescu : De vorbă cu sătenii.­­ .­­­i. 17: Orchestra Grigoraş Dinicu ?: Muzică uşoară şi românească. 18 : Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar.­­­ 18.15 : D. Dem. Theodorescu: Cro­nica teatrală. 18.30: Orchestra Grigoraş Dinicu Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 19: D-na dr. Medeea Niculescu: Cronică medicală. 19.20 : D. Al. Iordan : Folklorul lui nei Martie. 19.40 : D. Tudor Arghezi : Cronică.. 9 PROGRAM PENTRU SĂTENI so: Muzică, românească (plăci de gramofon). Seară consacrată muzicii lui Gheor­­ghe Dima. In ciclul muzicii vechi ro­mâneşti (II). 21: D. Oct. Bcu : Gheorghe Dima. 21.15: Mama lui Ştefan cel Mare, Baladă pentru orchestră cor şi soli. 21.40: D-na A. Reissenberger-Um­­lifig , Gh. Dima : 8 cântece: 1) Şi da­că ramuri bat în geam; 2) Somnoroa­se păsărele ; 3) Dorinţa ; 4) De ca nu-mi vii ; 5) Jeluim’aş şi n’am cui; 6) Mândruliţă de demult; 7) Ştii tu mândru ; 8) Mugur mugurel. 22.15 : Salvum fac regem , pentru orchestră şi cor. Orchestra Radio, corul „Iszar Franck“ (Director d. prof. Ştef. Po­­pescu). Conducerea muzicală dr .Mi­­hail Jóra. 22.40 : Poşta, amatorilor. 22.55 : informaţiuni. 1 INFORMAŢIUNI Miercuri seara are loc la teatrul Maria Ventura premiera piesei „Amintirea” de Denys Amici. In primele roluri vor apare d­­ra Maria Ventura şi d. G. Vracea. Duminică dimineaţa are loc la Ate­neu ultimul concert simfonic dirijat de maestrul George Georgescu, cu concursul celebrului pianist Claudio Arrau. .. . i­­ l«. |­f Programul cuprinde simfonia pate­tică de Ceaikovsky, concertul pentru piano şi orchestră de Grieg şi suita de balet „Pasărea de foc“ de Strawinsky. MĂRŢIŞOR Cât e de fermecător S’alegi un splendid, mărţişor La ELITE bogat izvor Bijuteria tuturor. CALEA VICTORIEI II (Vis-a-vis de Socec) Concertu simfonic de Duminica vii­toare va fi dirijat de d. Alfred Ales­­sandreser •----- . '' ’ : *v- Comedia d.lor Vlădoianu şi Ro­dan T „Aventura d-lui Dârján” va fi jucată Luni seara la teatrul Re­gina Maria. Ea întrebuinţarea permanentă al alimentului întăritor natural. Ovo­­mah­ine, cel mai economic e procura­rea cutiei­ familiare ! Luni, are loc la Teatrul Naţio­nal premiera piesei «F­lorentina» de Al. Kiriţescu, în interpretarea d.nelor : Maria Filotti, Elvira Go­­deanu, d-nii: I. Sârbul, A. Pop Marţian, Cr. Mărculescu, C. De­­m­etru, etc. Regia o are d. V. E­­nescu , pe scena Teatrului „Regina Maria” se repetă piesa , p­rima so­ţie” (First Mrs. Fraser) de St John Erwin. Rolurile principale sunt încredinţate d-nelor Lucia Sturdza,Bulandra, Nelly Sterian, Silvia Dumitrescu, Liana C-tines­­cu şi d-nilor Gh. Storin, Marcel Fu­escu, Al. Finţi, C Grover. Premiera va avea loc în seara de Vineri 6 Martie. . 'jd': i- 1 * L T I ------ [], / MARŢIŞOARE, modele noui, de mare gust, sezon 1931, pentru orice pungă, în nur, argint şi dou­­bleuri fine, precum şi cadouri fru­moase de efect, găsiţi numai la BIJUTERIA PAX, Calea Griviței 107. .­­Universitatea populara U.E.R. din str. Mircea Vodă 20 anunţă pentru Sâmbătă 28 Februarie, o­­rele 9 şi jum. seara conferinţa d­­lui Dr. Benedict Kanner, directo­rul şcoalelor Cultura, cu tema : „Cum să ne orientăm in viaţă"* Contribuţiuni la problema orien­tări profesionale. Intrarea liberă. Delicioasa comedie „Dolari , se joacă la Teatrul „Regina Maria” Duminică, atât în matineu cât şi seara. _ __ . In rolurile prime d-nii V. Maxi­­milian, G. Groner, Marcel Enes­­cu şi d-nele Cătuşă Elvass, Silvia Dumitrescu, Sofica Ionescu — .......-a *' i----------­ Miercuri 4 Martie 1921, orele 8 jum. seara, la „Liga Culturală » Bulevardul Schitu-Măgureanu No. 1, va vorbi:­­ D. Şerban Popa, despre : „Câţî­­va oameni mari ai lumii''. Conferinţele vor urma regulat Miercurea seara, şi vor fi urmate­ de „Radio”. Intrarea liberă. AZI ŞI MAINE Matineu şi seara Ultimele 2 zile Folie verde Majestică! Luni 2 Martie 1931 ora 9M. Reluarea marelui succes pentru 101-a oară DOUA INIMI INTR’UN PAT Constipaţia, inerţia intestinală ne răpesc capacitatea de muncă, vioiciui­nea. După recomandaţia medicală luaţi seara 2—3 dragoeuri Artin, dimi­neaţa veţi avea un scaun abundent, normal şi uşor. Dragéeurile Artin sunt oftim­ . ! Astăzi, în matineu, Teatrul Na­ţional reprezintă ..Admirabilul Crichton» de J. M. Barrie iar sea­­ra „Flacăra Sfântă” de Somerset Maugham.­­ Expoziţia pictorilor Luchi Galaction- Zambra şi Zamphiropol Dali se în­chide în ziua de 1 Martie seara. Persoanele care au reţinut tablouri sunt rugate a le ridica. Pentru ultima oară înaintea plecărei în turneu Teatrul Naţio­nal reprezintă Duminică 1 Mar­tie, în matineu, „Eventaiul d-noi, Wendermere” de Oscar Wilde­-------- - Societatea «Principele Mircea» (sectoarele XVIII şi XIX) va da un mare ceai dansant de gală în ziua de 1 Martie, orele 5, in sa­loanele Camerei de comerţ şi in­dustrie, str. Bursei No. 4. Se prepară numeroase surpri­ze, jazz, bufet bine asortat şi ieftin, concursuri de dans. Intrarea 100 lei. Pentru mili­tari şi studenţi 60 lei. Mâine Duminică are loc verni­sajul expoziţiei Ana Acontz în sala librăriei de arte „Hasefer” din str. Eugen Carada­n.

Next