Rampa, martie 1931 (Anul 16, nr. 3933-3957)
1931-03-01 / nr. 3933
Turneul oficial al Teatrului Naţional Femeia şi Paiaţa Celebra piesă in 4 acte (5 tablouri) a lui Pierre Louys COR — CÂNTECE - DANSURI SPANIOLS — ORCHESTRA — FIGURAŢIE — COSTUME. In distribuţie : N.BALTAŢEANU Trio: GINGULESCU — JELES - ŞTEFANESCU D-ne!e: Anicuţa Vladicescu, Adela Ivaşcu, lucia Gingulescu, Valeria Dumitrescu. D nil : Anton Dumitrescu, S. Anastasiu, Apostolescu, etc. ’Adtor general : UCA TEODORESCU Sâmbătă, 28 — Târgovişte Duminică, 1 Martie — Piteşti Luni, 2 Martie — Caracal Marţi, S — Craiova Miercuri, 4 — Tg.-Jiu Joi, 5 — T. Severin Vineri, 6 — Timişoara Sâmbătă, 7 — Arad Duminică, 8 — Oradea Mare Luni, 9 - Cluj Marţi, 10 — Sibiu * tj in frunte cu ‘Ji» MAkuUAttA Z1MNICEANU va reprezenta marele succes al stagiunei Reviste A apărut „Gândirea“ pe Februarie 1931, No. 2, cu următorul cuprins : Nichifor Crainic : Dostoievski ; George Gregorian : Anotimpuri (versuri) ; Adrian Hurmuz : Fericirea hivei Basarabei; Donat Munteanu : Cei Trei (versuri) ; Radu Dragnea : Mateiu Ion Caragiale ; Ştefan Stănescu : Erai pe atunci un râset (versuri); Lucian Blaga: Eonul Dogmatic; Gherghinescu- Vania : Nelinişti (versuri); Emil Giurgiucă : Suferinţa (versuri); Al. O. Teodoreanu : Nu dau Turcii ; Idei, Oameni és Fapte ; Paraschiv Angelescu: Misticismul lui Mistral; Cronica Literară ; Const. D. Ionescu : Drumul spre Stele de Adrian Maniu ; Cronica Plastică ; Tache Soroceanu : Teodorescu- Sion ; Cronica Măruntă; Nichifor Cronici. Ilustraţii: Coperta : Teodorescu-Sion ; Ilustraţiuni în interior : Teodorescu-Sion şi S. Metzner. Desene în interior : Demian. Preţul unui exemplar 40 lei. Abonamentul 150 lei pe an. Redacţia şi administraţia strada Polonă 38, Bucu reşti 3. \ 2 MARTIŞOARE MICKYMAUS şi alte noutăţi Ia ^ .»Cronometru!" I U Furnizorii Curţei Regale ioUlP** Calea Victoriei 41 Mick(| P* EiUlEKA La rochi, mantouri, pricepere desăvârşită, croială şi conducere de prima forţă păşeşte imediat angajament durabil. Oferte la ziar sub s „Arta 91 odeV'. cerbe»°l)-J îi STRATUL AT Teatrul Naţional din Bucureşti Turneul Oficial 20 reprezentaţiuni extraordinare Numai în oraşele principale In frunte cu marea artistă Cu marele succes al stagiunei Evantaiul d-nei Wendermeere Piesă în 4 acte de Oscar Wilde Direcţia de scenă sub conducerea personală a d-lui Soare Z. Soare •toaletele d-nelor Marioara Voiculescu şi Tantzi Bogdan sunt confecţionate la Maison Philips et Gaston din Paris ITINERARIU Joi 5 Martie, Constanţa Vineri 6 Martie, Ploeşti Sâmbătă 7, Galați Duminică 8, Brăila Luni 9, Bârlad Marţi 10, Iaşi Miercuri 11, Botoşani Joi 12, Cernăuţi Vineri 13, Roman Mârţişoare Grabst ca până Sâmbătă Să îngijiţi de mărţişoare La „Cronos“ căci Duminică Este zi de sărbătoare. Academiei 9 Marioara Voiculescu şi ,V. Valentineanu Publicarea unei mari enciclopedii iugoslave Editura „Narodno Delo“ din Belgrad a început să scoată, sub patronajul Regelui Alexandru, o mare enciclopedie ştiinţifică iugoslavă, sub titlul „Ivniga sveg znania“, operă de care Iugoslavia a dus până în prezent lipsă. Comitetul de redacţie este compus din Preşedintele Consiliului de Stat, dr. N. Periei, ambii preşedinţi ai Academiilor Iugoslave de Ştiinţe (Belgrad, Zagreb), dr. Măreţiei şi J. Jurovici, savanţii şi scriitorii iugoslavi: dr. R. Nachtigal, dr. Murko (prof. la Universitatea Carol din Praga), dr. Bazala, S. Boskovieim, Banoni, dr. L. Baikotici, P. M. Petrovici, Velico Petrovici, dr. I. Glokar, dr. I. Matasovici, prof. Barici. In total colaborează la grandioasa operă iugoslavă aproape 200 colaboratri iugoslavi și străini. nistarea literară „Cartea Facerii” Atâta vreme cât va dăinui amintirea ultimului măcel, va exista şi literatura războiului. Interesul cititorilor pentru acest gen de literatură e simptomatic, dar e treaba sociologilor so remarce. Pe noi ne interesează altceva : concentrarea preocupării scriitorilor noştri în jurul acestei literaturi. Indiscutabil că această preocupare nu-i decât un corolar al interesului manifestat în ultimul timp de publicul cititor. Mânat de aceleaşi preocupări, d. Eugen Goga, subtilul nostru prozator, se va prezenta cititorilor la 30 Matie cu cele două volume ale romanului „Cartea Facerii” mcredinţat editurii „Cultura Naţională“. D. Eugen Goga a ales un titlu biblic în ţara unde cultura biblică nu-i de ul de desvoltată. Autorul vrea să redea sbuciumul de facere spirituală a nouii societăţi româneşti prin Unire. Cartea începe la Predeal în 1916 după retragerea din Transilvania, continuă în Bucureşti pe vremea invaziei armatelor străine. Volumul I se termină cu lupta de pe Argeş, concepută ca o luptă de apărare a Bucureştilor. Volumul II începe la Iaşi, continuă cu revoluţia rusească deslănţuită în acest oraş şi se sfârşeşte cu lupta de la Mărăşti. Acesta-i doar fondul pe care se zugrăveşte o sinteză a societăţii româneşti din acele timpuri. Problema romanului este conflictul dintre preceptele Apusului care a început să-şi facă vad în societatea noastră şi impulsiunile tradiţionale, orientale din ţară. Eroul romanului este ur tânăr boer român, Andrei Retezeanu, dublat de intelectualul de rasă, care se întoarce dela Paris acasă, la începutul războiului mondial şi se reintegrează în rasă după ce s’a isbit de toate piedicele ce i le punea în cale societatea în care a revenit. Pentru a-şi lămuri eroul şi pentru a arăta mai plastic anomaliile societăţii româneşti, d. Eugen Goga a adus în ţară — odată cu Andrei Reţezeanu — şi doi prieteni. Un francez, baronul de iMesarde, şi pe un rus contele Cernomouki, Francezul simbolizând Occidentul, iar rusul-Orientul. Alături de Reţezeanu, autorul situiază pe mama lui, Smărăndiţa Reţezeanu, şi o mătuşă moldoveancă, coana Coraliţa, reprezentantele vechei boerimi româneşti. O figură centrală este ’Ana, miritată cu un profesor universitar şi om politic, de origină balcanici, cu numele de Patricii. Pătura ţărănească e reprezentată prin lt.colonelul Vasilesw, fiu de clăcaşi din Ialomiţa şi soldatul Piperea. Multă înţelegere şi pricepere a avut autorul în cretarea intelectualului evreu, botezat în roman Harry Grünberg, scriitor şi gazetar la un mare cotidian din Bucureşti. Apoi o vară a lui Reţezeanu, o fată tânără, Anne-Marie Soroceanui, refugiată din Ardeal cu tatăl ei,—preot,—în Capitală. Până aci înşiruire de personagii. Venit în ţară, Reţezeanu define armantul Anei, apropiată de dânsul fiind amândoi în conflict cu societatea. Conflictul ivit apoi între ei, în momentul când Andrei, înţelegând că trebuie să rămâie iremediabil român, o părăseşte pe Ana pentru tânăra ardeleancă, în care el vede o Marie ce ar putea la viaţă unui messia a viitoarei ocetaţi româneşti. Andrei moare în lumea de la Mărăşeşti, având de pe coasta Cartajilor, în apusul de soare, viziunea catedralei Notre-Dame, ca o făgăduinţă pentru viitor. Paralel cu viaţa sentimentală a lui Reţezeanu, e descrisă şi dragostea Anne-Mariei pentru baronul de Lassarde, cu care se şi cunună în cursul războiului. Această Anne-Marie, după ce s’a apropiat mai mult de francez, constatând diferenţierea sufletească dintre ei, e atrasă din ce în ce mai mult de farmecele mistice amoroase ale rusului. Dar după o luptă cu ea însăşi, revine la bărbatul ei. Este simbolic acest proces, francezul reprezentând un curent, rusul altul. In volumul al doilea tf. Eugen Goga a făcut din rus o figură reprezentativă a rușilor, pe care d-sa a avut ocazia să-i cunoască îndeaproape, de când a fost prizonier în Siberia. Această carte e mai mult decât o poveste militară, este un roman veritabil şi orice bun judecător îi poate prezice că, în literatura noastră, el va rămâne, împreună cu romanele d-lor Cezar şi Camil Petrescu, atunci când toate celelalte cărţi de războiu vor fi uitate. Ani întregi am suferit de bătături și de sensibilitatea picioarelor. Am încercat, cred, tot ce era posibil de făcut. Apoi, deodată, am citit cum o baie oxigenată, a făcut să dispară, în trei zile, treisprezece bătături cu rădăcină cu tot, astfel incăt n'au mai reapărut niciodată. Așa am descoperit Saltratul Rodell, care distruge fiecare bătătură în mai puţin de o săptămână. In momentul de faţa, picioarele mele sunt tot atât de rezistente şi sănătoase ca acum treizeci de ani şi nu mai sufăr niciodată de bătături său de picioare sensibile. Saltratul Rodell, distruge bătăturile în mod rapid şi fără durere prin saturarea apei cu milioane de bule minuscule de oxigen, care pătrund în porii pielei şi transportă sărurile anesteziante până în rădăcina bătăturilor cele mai rebele. Picioarele obosite şi îndurerate sunt vindecate în mod instantaneu. Fiecare pachet este vândut cu un bon de înapoiere a banilor garantat. _ Charlie chap nu povesteşte rămasul unui amor nefericit (Continuare clin pagina I-a) întrebat asupra svonului că ar avea un plan pentru soluţionarea problemei şomajului, Chaplin a răspuns: — «Da. Cred că a venit vremea ca oamenii să lucreze mai puţin. Probabil că vom avea o zi de lucru de şapte ore iar săptămâna de cinci zile. In felul acesta s’ar putea remedia soma j"'' . . „ . 1 «La masa pe care MacDonald a oferit-o lui Chaplin a luat parte și Prinţesa Bibescu» anulită ziarele engleze. Se pare însă că masa nu a putut decurge conform protocolului. In serviciul interior al palatului preşedintelui de consiliu s'a produs o încurcătură teribilă, deoarece servitorii, în loc să-şi vadă de treabă, încercau să-l vadă pe celebrul actor de cinema. După masă, Chaplin s'a dus în bucătărie, pentru a satisface curiozitatea personalului de serviciu, a dat mâna cu toţi servitorii şi a semnat autografe. — «Am descoperit — spune Chaplin — că bucătăreasa e originară din Manchester, şi i-am povestit că am locuit trei ani în acel oraş. Vă pot spune că ne-am amuzat foarte mult, amintindu-ne de acest oraş». — «Apoi, continuă Chaplin, fiindcă eram foarte obosit m-am întins pe o canapea şi am adormit. Când m-am deşteptat, am văzut că şi primul ministru se culcase pe o canapea, lângă mine». Chaplin a primit până acum peste 5000 de scrisori şi nenumărate cadouri din toate colţurile Angliei. Intre altele, a primit o scrisoare din partea unui invalid de război care suferea de depresiuni nervoase și care scrie că s'a lecuit, văzând filmele lui Chaplin. „Proteza Dentară“ DENTIŞTII ASOCIAŢI Str. Bis. Enei 14 Execută : dinţi fără placă pe cerul gurei plombe, coroane extracţiuni Preţuri mici, înlesniri de plată. Deschis dela 8—1 şi 2%—8 p. m. h.*«'-. n A M !’ S •. jamah...... Adio Bătături...! S P O A T Intr’o chestie de program! Viitoarea gală organizată de doii Radu Ottulescu şi Ionel Popescu, are, drept cap de afiş, întâlnirea Fulea-Axioti, pentru campionatul naţional la toate categoriile. Este o reeditare a precedentelor matchuri dintre cei doi, la care s’a adăugat mirajul titlului suprem. Prin aceasta, materul a devenit extrem de important. Asupra lui, prin urmare, nu putem spune decât lucruri bune. Ceea ce însă nu putem înţelege şi suntem surprinşi chiar de atâta lipsă de discernământ, este disputa dintre Marin Plăeşu şi Marin Alexandrescu, fără ca titlul să fie în joc. Să ne explicăm. E simplu. Nu sunt decât 7 zile de când Marin Plăeşu şi-a asigurat decizia la puncte, asupra lui Doculescu. La rându-i, Mielu Doculescu, a întrecut de două ori, la puncte, pe Marin Alexandrescu, întrebarea ce desprinde necăutată : Ce rost are şi care poate fi semnificaţia unui match între învingătorul şi învinsul lui Mielu Doculescu ? Dacă întâlnirea ar ţinti titlul categoriei „pană”, al cărui deţinător este Marin Alexandrescu, atunci disputa ar putea fi acceptată de spectator, ca fiind de interes pur oficial. Dar aşa ? Când mai ales se ştie ca cei doi „Marini” sunt colegi de antrenament ? Facem această remarcă pentru, că, este, de data aceasta, destul de banală şi chiar de inutilă, preferinţa d-nilor organizatori. Neîndoios ca programul care cuprinde 6 campionate naţionale, — 5 de amatori şi 1 de profesionişti, — nu poate fi încheiat de critica pe care o aducem unui singur match. Şi nici nu ne-a fost aceasta intenţia. Dar nu putem lăsa să treacă fără să relevăm, o chestiune atât de izbitoare care, cu siguranţă, că flutură pe buzele oricărui sportiv cu o leacă de afinitate cu mișcarea pugilistică. Jack Berariu Ecouri sportive Sub patronajul marelui ziar „L’Auto”, se vor face şi se vor proecta pe ecranele tuturor cinematografelor din Franţa, reportajele cinematografice ale principalelor evenimente sportive. Ca un eveniment extraordinar se anunţă matchul de foot-ball Germania-Franţa care va avea loc în ziua de 15 Martie, la Paris. S-au înregistrat până azi 25 mii reţineri de bilete, din care 10.000 sunt numai din Germania. In ziua matchului vom putea spune că „nemţii au ocupat Parisul !”... Maxie Rosenbloom, campionul lumei la categoria „semi-grea”, a învins la puncte pe Tony Cancel. ro. «Ușorul» englez Al. Foreman, unul din cei mai buni boxeuri ai insularilor, a învins pe germanul Heinrich Müller prin K. O. în al treilea round, după ce îl trimisese, de două ori, pentru 9 și 6 secunde la pământ. ^ Englezul Jack Hood, desigur cel mai bun semi-mijlociu al lumei, se întâlneşte Marţi la Manchester, cu italianul Orlando Leopardi, asupra căruia, Umberto Lancia, acum trei ani, a repurtat o dificilă victorie la puncte, după un match dramatic. DUELURI In rolul Elenei, din piesa „Carnavalul Copiilor“ care se reprezintă pe scena teatrului „Maria Ventura“, a avya Cottescu părut doamna Mya Cottescu, o tânără actriţă de talent, care a obţinut frumoase succese pe scena Teatrului Naţional din Cernăuţi. Interpretarea doamnei Cottescu s’a remarcat printr’o dicţiune limpede printr’o frazare bine nuanţată, prin accente şi inflexiuni impresionante. Poltry Steinbach va lupta pentru campionatul european Cel mai asiduu vizitator al ringurilor româneşti, austriacul Poldy Steinbach, cunoscut din matchurile susţinute ca Umberto Lancia, Moţi Spakow, Const. Nour (de 2 ori), David, Dumitru Teică şi Michel Riond, va lupta, cel mai târziu până la 21 iunie, cu Mario Bosisio, în joc fiind titlul de campion al Europei, la categoria „mijlocie“. Provocarea i-a fost omologată de către Comitetul de urgență a I. B. U-ului. RADIO Sâmbâtă 28 FEBRUARIE UJI 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. - 761 kHz. 13 Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.30 : Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50 : Muzică vocală (plăci de gramofon). PROGRAM PENTRU ŞCOLARI 15.45 : D. Prof. Victor Anastasiu : Ce se poate învăţa prin filatelie. 16 : D. prof. Georgescu-Tistu: Istoricii literaturii române. 16.15 : D. prof. Mihail Jora : Prelegerea XII-a muzicală. 16.45 : D. prof. Ionescu Sachelarie : Informaţiuni geografice. 17 . Muzică militară Garda Palatului sub conducerea dlui sub.lt. Suceveanu : Rossini : Uvertură la „Bărbierul din Sevilla“. I. Strauss : Tu şi tu, vals. Bizet : Fantezie din opera „Carmen“. Pascu : Potpuri naţional. 18: informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.15 : Muzică militară Garda Palatului : Baumann Milanesse: uvertură. Kratocvil: O zi de sărbătoare potpur. T. Dron : Regretul despărţirii. Lederer : Sosirea florilor de primăvară. Intermezzo. UNIVERSITATEA RADIO 19.00 : D. prof. Simion Mehedinţi : Pământulşi poporul românesc. Ţărmulromânesc al mării. 19.90 : D. prof. I. Simionescu : Balcic-Caliacra. 19.40 : D. prof. N. Iorga: Romantismul. PROGRAM DE SEARA SC: Muzică românească (plăci de gramofon). 175 ani de la nașterea lui Mozart. Sf . D. Em. Ciomac : Mozart. 31.15: Transmisiunea concertului organizat de Societatea „Muzica in sala Atheneului Român: Dirijor Th. Rogalsky. Mozart : Simfonia No. 36 in do major ; Mozart: Concert pentru flaut şi harpă (solişti d-na Elodie Coandă harpă şi d. U.-col. P. N. Pan■ cu, flaut. 29.00 : D-na A. Beissenberger-Umling, canto : Mozart: Micşuneaua; Mozart: Dragoste nefericită; Mozart : Singur mergeam eu ; Mozart : Bate inima mea iubitoare;Mozart: Cântec de leagăn; Mozart : Aria Susanei din „Nunta lui Figaro“; Mozart : Cavatina contesei din „Nunta lui Figaro’’; Mozart : Aria Paminei din „Flautul magic” ; Mozart : Aria contesei din „Nunta lui Figaro“. 23.45 : Informaţiuni. 1, jft . Duminică 1 MARTIE 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. — 761 kHz. 11.15 : D-na Mona Rădulescu •• Oia copiilor. 11.30 : Prea. S. Sa Vicarul Tit Simedria : Lectură religioasă. 11.45 : Muzică corală religioasă. 12: Orhcestra Radio : Concert mai final. 13: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 1330 : informaţiuni şi semnal orar. 13.50 : Muzică uşoară (plăci de gramofon)., ^ ) PROGRAM PENTRU SĂTENI 16 : D. Apostol Culea: Veştile saptămânei. 16.30 : D. Gayraut: Cronică agricolă. 16.45 : D. dr. V. Voiculescu : De vorbă cu sătenii. .i. 17: Orchestra Grigoraş Dinicu ?: Muzică uşoară şi românească. 18 : Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.15 : D. Dem. Theodorescu: Cronica teatrală. 18.30: Orchestra Grigoraş Dinicu Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 19: D-na dr. Medeea Niculescu: Cronică medicală. 19.20 : D. Al. Iordan : Folklorul lui nei Martie. 19.40 : D. Tudor Arghezi : Cronică.. 9 PROGRAM PENTRU SĂTENI so: Muzică, românească (plăci de gramofon). Seară consacrată muzicii lui Gheorghe Dima. In ciclul muzicii vechi româneşti (II). 21: D. Oct. Bcu : Gheorghe Dima. 21.15: Mama lui Ştefan cel Mare, Baladă pentru orchestră cor şi soli. 21.40: D-na A. Reissenberger-Umlifig , Gh. Dima : 8 cântece: 1) Şi dacă ramuri bat în geam; 2) Somnoroase păsărele ; 3) Dorinţa ; 4) De ca nu-mi vii ; 5) Jeluim’aş şi n’am cui; 6) Mândruliţă de demult; 7) Ştii tu mândru ; 8) Mugur mugurel. 22.15 : Salvum fac regem , pentru orchestră şi cor. Orchestra Radio, corul „Iszar Franck“ (Director d. prof. Ştef. Popescu). Conducerea muzicală dr .Mihail Jóra. 22.40 : Poşta, amatorilor. 22.55 : informaţiuni. 1 INFORMAŢIUNI Miercuri seara are loc la teatrul Maria Ventura premiera piesei „Amintirea” de Denys Amici. In primele roluri vor apare dra Maria Ventura şi d. G. Vracea. Duminică dimineaţa are loc la Ateneu ultimul concert simfonic dirijat de maestrul George Georgescu, cu concursul celebrului pianist Claudio Arrau. .. . i l«. |f Programul cuprinde simfonia patetică de Ceaikovsky, concertul pentru piano şi orchestră de Grieg şi suita de balet „Pasărea de foc“ de Strawinsky. MĂRŢIŞOR Cât e de fermecător S’alegi un splendid, mărţişor La ELITE bogat izvor Bijuteria tuturor. CALEA VICTORIEI II (Vis-a-vis de Socec) Concertu simfonic de Duminica viitoare va fi dirijat de d. Alfred Alessandreser •----- . '' ’ : *v- Comedia d.lor Vlădoianu şi Rodan T „Aventura d-lui Dârján” va fi jucată Luni seara la teatrul Regina Maria. Ea întrebuinţarea permanentă al alimentului întăritor natural. Ovomahine, cel mai economic e procurarea cutiei familiare ! Luni, are loc la Teatrul Naţional premiera piesei «Florentina» de Al. Kiriţescu, în interpretarea d.nelor : Maria Filotti, Elvira Godeanu, d-nii: I. Sârbul, A. Pop Marţian, Cr. Mărculescu, C. Demetru, etc. Regia o are d. V. Enescu , pe scena Teatrului „Regina Maria” se repetă piesa , prima soţie” (First Mrs. Fraser) de St John Erwin. Rolurile principale sunt încredinţate d-nelor Lucia Sturdza,Bulandra, Nelly Sterian, Silvia Dumitrescu, Liana C-tinescu şi d-nilor Gh. Storin, Marcel Fuescu, Al. Finţi, C Grover. Premiera va avea loc în seara de Vineri 6 Martie. . 'jd': i- 1 * L T I ------ [], / MARŢIŞOARE, modele noui, de mare gust, sezon 1931, pentru orice pungă, în nur, argint şi doubleuri fine, precum şi cadouri frumoase de efect, găsiţi numai la BIJUTERIA PAX, Calea Griviței 107. .Universitatea populara U.E.R. din str. Mircea Vodă 20 anunţă pentru Sâmbătă 28 Februarie, orele 9 şi jum. seara conferinţa dlui Dr. Benedict Kanner, directorul şcoalelor Cultura, cu tema : „Cum să ne orientăm in viaţă"* Contribuţiuni la problema orientări profesionale. Intrarea liberă. Delicioasa comedie „Dolari , se joacă la Teatrul „Regina Maria” Duminică, atât în matineu cât şi seara. _ __ . In rolurile prime d-nii V. Maximilian, G. Groner, Marcel Enescu şi d-nele Cătuşă Elvass, Silvia Dumitrescu, Sofica Ionescu — .......-a *' i---------- Miercuri 4 Martie 1921, orele 8 jum. seara, la „Liga Culturală » Bulevardul Schitu-Măgureanu No. 1, va vorbi: D. Şerban Popa, despre : „Câţîva oameni mari ai lumii''. Conferinţele vor urma regulat Miercurea seara, şi vor fi urmate de „Radio”. Intrarea liberă. AZI ŞI MAINE Matineu şi seara Ultimele 2 zile Folie verde Majestică! Luni 2 Martie 1931 ora 9M. Reluarea marelui succes pentru 101-a oară DOUA INIMI INTR’UN PAT Constipaţia, inerţia intestinală ne răpesc capacitatea de muncă, vioiciuinea. După recomandaţia medicală luaţi seara 2—3 dragoeuri Artin, dimineaţa veţi avea un scaun abundent, normal şi uşor. Dragéeurile Artin sunt oftim . ! Astăzi, în matineu, Teatrul Naţional reprezintă ..Admirabilul Crichton» de J. M. Barrie iar seara „Flacăra Sfântă” de Somerset Maugham. Expoziţia pictorilor Luchi Galaction- Zambra şi Zamphiropol Dali se închide în ziua de 1 Martie seara. Persoanele care au reţinut tablouri sunt rugate a le ridica. Pentru ultima oară înaintea plecărei în turneu Teatrul Naţional reprezintă Duminică 1 Martie, în matineu, „Eventaiul d-noi, Wendermere” de Oscar Wilde-------- - Societatea «Principele Mircea» (sectoarele XVIII şi XIX) va da un mare ceai dansant de gală în ziua de 1 Martie, orele 5, in saloanele Camerei de comerţ şi industrie, str. Bursei No. 4. Se prepară numeroase surprize, jazz, bufet bine asortat şi ieftin, concursuri de dans. Intrarea 100 lei. Pentru militari şi studenţi 60 lei. Mâine Duminică are loc vernisajul expoziţiei Ana Acontz în sala librăriei de arte „Hasefer” din str. Eugen Caradan.