Rampa, octombrie 1931 (Anul 16, nr. 4109-4135)

1931-10-14 / nr. 4120

2 Rampa Sport REZULTATELE DE DUMINICA Esa PisicaifflCf.it. 1000) Un câştigător norocos După cum am prevăzut în pronosticul nostim, echipa din Dudeşti a reuşit să-şi menţină locul al dolea în clasament, învingând, la mare luptă, puternicul „unsperezece“ al c. t. r.. iştilor. In scontarea acestei victorii, ne-am bazat pe strălucita formă a redutabilei apărări alb-albastre. Şi, modul cum s’a desfăşurat lupta şi cum s-a dobândit rezultatul, ne-a confirmat întocmai. Succesul macabyştilor e produsul exclusiv al apărării şi mai ales al căpitanului lor, internaţionalul Zauber. Apărătorul buturilor alb,albastre, a făcut o partidă formidabilă, mai ales in repriza doua, când atacurile c. t. r.-iste se succedau in trombă şi doar Intervenţia, de ultim moment, a lui Zauber le-a împiedecat traducerea in puncte. Teamul domnului silberman are, în prezent, cea mai bună apărare din Bucureşti, care se poate lăuda, după trei matchuri grele, că n’a primit nici un goal. Macaley a susţinut Duminică cea mai grea luptă, de până acum, din acest campionat. Au avut un adversar puternic, decis, cu un moral excelent şi au reuşit această ispravă mulţumită unei munci disperate. Înaintarea lor, deşi mult inferioară colegilor din spate, a muncit s’a sbătut, a încercat, într’un cuvânt, a dat »,din mâini şi din picioare“ şi dacă lucrul acesta n’a putut aduce Vr’un sport scorului, în schimb a ajutatcu folos apărării, ca să poată respira, din când în când, în voe şi astfel să-şi poată menţine până la sfftr.git puterea de rezistenţă. Din lucru avem de obiectat învingătorilor saci, mai bine zis conducătorului lor technic (dacă au vre unul). In tot timpul matchului n’au sezizat că întrebuinţează o tactică absolut greşită. Au avut in faţa jucători solizi, înalţi, cu un joc de cap bun avantajat mai ades de fizic şi în loc să întrebuinţeze un joc pe jos,‘ singurul care le-ar fi reuşit, s’au cramponat să joace doar pe sus, din care cauză el-nu respinşi cu multă uşurinţă. C. F R.-ul deşi învins, ne-a convins că, rezultatul reuşit contra Venusului a fost produsul valorii lor, că sunt un vrednic participant al categoriei de „onoare" şi că formaţia lor prezentă îi face adversarul cel mai greu de învins. Au toate compartimentele puternice, proporţionate şi animate de un moral excelent. După jocul care l-au desfăşurat în repriza doua, când au dominat surclasant sunt în drept să se considere nedreptăţiţi de rezultat. Punctul marcat a fost din penalty, cauzat de un hands vizibil şi s'ar putea reproşa domnului Costel Rădulescu că i’a dat cu prea multă uşurinţă in careu, când infracţia se făcuse pe linia de 16 m. JOCUL Prima parte a jocului ne-a desasperat prin factura sub.mediocră desfăşurată. Timp de 30 minute a fost o debandadă foot-ballistică vrednică de un maidan, unde se războesc două tabere de începători în jurul unui balon rotund. Era o întrecere generală de a trage în minge, indiferent de direcţie. N’a fost nici o acţiune clară. In minutul 35 un atac macabist pe dreapta produce un hands lângă linia de 16 m. şi penaltycul e transformat imparabil de Fronto. Restul de 10 minute ne anunţă o luptă palpitantă, în partea doua a jocului. Repriza doua ne-a compensat din plin. Intr’un tempo îndrăcit, care a epuizat mai mult pe spectatori decât chiar pe jucători, s’a desfăşurat o luptă disperată. Atac C. F. R.est. 7,au ber se precipită şi reuşeşte doar să încurce pe Chiroiu II care dă în put. Corner C. F. R., bate Atilla, Fronio respinge cu capul. Chiroiu I trage puternic, Zauber prinde plonjând. Faza se repetă. Un corner bătut de Pipa, cu obişnuita-i specialitate, rămâne fără rezultat. Reacţiunea alb-violeţilor ! Obligă pe Constantinescu să acorde corner. Bate Boroş şi Zauber respinge cu pumnii Carmoişi,a revenit şi trece regulat, dar se opreşte la Foran. C. F. R.-ul atacă din ce în ce mai indârjit. Radu trece de trei adversari şi trage peste bară. O lovitură de cap a lui Gebrowsky se opreşte în braţele lui Zauber. Foran opreşte uşor două shooturi ale lui Fronio şi Both. E minutul 25. După o serie de passe Chiroiu I trage o bombă pe care Zauber o prinde splendid, printr’un clasic plonjeait in aer. Un corner bătut de Atilla produce un altul bătut de Boroş. Frumos executat, produce o fază minunat de încordată. Zauber intervine de două ori cu pumnii, mingea se învârteşte in grupul numeros din faţa porţei, până ce ese în pat. Invazia c. f. r.-istă se menţine. Siminovici salvează în extremis. Zauber prinde câteva bombe grele. Un corner bătut de Boroş se pierde. JUCĂTORII : Zauber cel mai bun din „22“, Staşinovici şi Klein impecabili. Constantinescu l-a redus la figuraţie pe Boroş. Pipa a muncit mult,insă a fost trecut de multe ori de terţetul advers. Kerl şi a marcat bine adversarul, însă nu şi-a ajutat de loc înaintarea. Carniol n’a existat. Poldi e un junior de talent, dar n’a existat din cauza fizicului. Troth binişor. Fronio a muncit neobişnuit de mult. Nereuşind prea multe la înaintare, trecea mereu în apărare, aducând astfel un aport preţios. A transformat penaltycul printr’o lovitură foarte frumoasă. . ' ll’ctss LufM strict marcat, n’a existat. Forau a apărat cu mult calm şi siguranţă. Penaltycul era imparabil. Swetkowsky şi Ollaghy au jucat fără greşeală. Secundul a fost cel mai bun din apărare. Serb, Pop, Radu, bine atât, în defensivă cât şi in ofensivă. Boroş n’a reuşit nimic din cauza lui Constantinescu şi Simşinovici. Chiroiu 11 un bun atacant. Gebroiosky a fost depăşit de intern. Chiroiu I a fost cel mai periculos atacant de pe teren. Are un shoot puternic şi greu de apărat. Atilla, figurant. Bate bine corner. Arbitrajul d.lui, Costel Rădulescu a fost pur şi simplu tâlhăresc. R. berceanu Oborenii pornesc viguros la atac din primul minut, instalându-se pe terenul, advers. Jonglând , în passe scurte de picioare şi de cap, reuşesc să menţină balonul numai între ei. Robe e singurul care le strică combinaţiile, servindu-şi asiduu înnaintarea. Aceasta însă sfârşeşte regulat, ia curstumie la picioarele masivului Russen—Cavăt sau in cel mai bun dar mai rar caz, din mâinile lui. Fesei. Tripleta uniristă e într’o formă îndrăcită, care nu întârzie să-şi dea roadele. In urma unei învălmăşeli şi a unei — a câtea? — combinaţii între Cârján şi Mihai, "acesta din urmă transmite lui Babos care nestânjenit transformă imparabil de la trei metri. Minutul 131 a trebuit să fie fatal tocmai pentru Bertumé. Robe ia imediat iniţiativa represa. îiitor şi în urma unei energice acţiuni personale, aduce chiar el egalarea numai după două minute jumătate. Cârjan în formă şi... nervi, reia. Puternic susţinut de Steinbach şi de galerie, ameninţă încontinuu pe Bertame, traducându-şi succesiv ameninţarea în... goal, în minutele 26 şi 31. Urmează o firească destindere. Ara Există un proverb care spune: Decât multă minte, mai bine un dram de noroc’’. Acest proverb îşi găseşte foarte bine tâlcul sau mai bine zis veridicul, în matchul dintre roş-verzi şi alb-negri care s’a disputat pe terenul de lângă Beim Orice* s’ar zice dar credem că este prea mult ca să părăseşti terenul învins, după ce ai dominat în majoritatea timpului, şi ai dovedit cu prisosinţă ca dacă nu eşti mai bun, eşti cel puţin egal învingătorului. Dacă am compara rezultatul final al partidei, cu fazele jocului atunci scorul final ar fi trebuit să fie în favoarea învinşilor, — care au fost superiori în jocul de câmp, dar jocul steril al celor cinci atacanţi umniversitari, ■— steril în privinţa schoolului, căci în combinaţii, driblinguri şi rafinament sau mişcat maeştrii, — a împiedicat victoria. Ce folos, dacă toate combinaţiile şi driblingurile nu ajută la nimic, nici măcar la un match... egal. Jocului „de a se amuza” al studenților, gazdele au opus un joc, viu, dur, consistent, atacanţii jucând în „adâncime” şi trăgând la poartă de câte ori s’a găsit ocazia. Acest joc la care dacă mai adăugăm şi ardoarea cu care ambele echipe au jucat, scuză unele abateri de la jocul dur la cel brutal făcut de roş verzi. A fost un adevărat match de campionat, o luptă în care nu s’a cruţat nici un mijloc de a dobândi victoria ,şi odată cu ea şi depurteanu un arbitru lipsit complect de autoritate starea de lumina supărătoare a „lanternei”. Voevodul Mihaiu a reuşit acest lucru în parte, fiind ajutat şi de hai! să zicem, puţin noroc. Jocul îl încep universitarii, ca imediat Ambrozie să cedeze balonul în favoarea lui Rónay, care deschide pe Rogea nemarcat, suficient de Fănescu, un passe bine, dat lui Segall şi acesta deschide scorul în minutul 5 al partidei. Studenţii contrariaţi, pornesc la atac bine susţinuţi de Oţeleanu, care lansează pe Mingel şi acesta în timp ce se ducea spre poartă este faultat de Gh. Marin. Fănescu execută admirabil lovitura care este reluată direct în goal de către Sehderu 1—1. De acum în colo albnegrii domină persistent, fundaşii lor fiind pe centru. Voevodul este presat la 16 m, toţi. Jocul „înainte” făcut de jucătorii studenţilor, au ca urmare marcarea a două goaluri, în urma a două incursiuni terminate cu shooturi puternice ale lui Segall. Fluorul final al d-lui Xifa info pune capăt ostilităţilor ce se fac în terenul roşverzilor, care părăsesc terenul învingători deşi au fost inferiori învinşilor. Cei mai buni de la Voevodul Mihaiu au fost: Casagrande, Popescu, Ronay, Tăchiţă, Segall şi Schulder. De la Sp. Studenţesc remarcăm toată apărarea în frunte cu Oţeleanu care a fost cel mai bun din „22” acoperind tot terenul, dominându-l şi pe Ronay, adversarul direct. Botescu-Boby au muncit mult, Fănescu, Constantinescu utili, înaintarea, a avut vedeta în Schileru, care a fost bine secondat de Ambrozie. Dl: Xi fando a condus admirabil. GRIT Voevodul Mihaiu-Sp. Studenţesc 3-1 (1-1) Unirea Tricolor-Olimpia 4-1 (3-1) bine şi să confirme justeţea premizelor şi deci şi a concluziilor noastre din articolul întitulat „Cine e de vină“? Dintre sateliţii săi a strălucit Cirjan care exceptând nervii şi capriciile a jucat cum nu se putea mai bine, secondat dealtfel admirabil de întreaga înaintare a cărei ardoare a fost inepuizabilă. Remarc deasemeni tandemul Gavath Russen. Au jucat amândoi frumos. La învinşi, Robe s-a întrebuinţat ca întotdeauna cel mai mult. A muncit enorm, încurajând prin dese acţiuni personale o înaintare anemică în care au mişcat puţin Kluge, Kroner şi Stift. Silberman şi Alterescu au fost dour olds.boys ieşiţi din formă. Lingner acelaş foot-ballist de rasă pe care îl cunoaştem. Neobosit de la început până la sfârşit, a salvat de nenumărate ori poarta din situaţii crtice. Bertumé nu plonjează prompt şi de aceea a înghiţit două goaluri absolut parabile. In concluzie, ambele echipe au jucat frumos şi în technică, însă Unirea a dominat teritorial şi a putut înscrie patru puncte, graţie elanului său tineresc şi dorinţei de a învinge cu orice preţ şi menţine locul prim în clasament. O menţiune specială merită jocul lă fiecare ce poate. Backii degajează lung corespondând prin mutuale „la toţi‘«i 2 mânţÎTif, halfii hdf în rhra/*!fii iînnilT _Partida a fost condusă de deaumânări”, halfii bat în draci cu capul iar extremele bat tuşele şi chiar câmpii. Robe şi Steinbach au mici şi frumoase dueluri in aplauzele asitenţei. In repriza doua elanul se mai domoleşte. Paradoxal, insă. La unirişti mai puţin, la olimpişti mult de tot. Robe nu mai e pretutindeni ca de obiceiu. Kroner în schimb activează intens, dă ochii deseori cu Fesel nudeaproape, dar nu reuşeşte a fi pupat de coechipieri. Leaderii, deşi ghicesc că şi-au şoptit „cu toţii la apărare“, trec totuşi mereu de centru smulgând balonul olimpiştilor dezorientaţi. Şi tot în urma unei învălmăşeli în careul olimpist, inepuizabilul Cârjan passează lui Babos care ridică scorul la 4—1 pentru Unirea, m uralele lacomei galerii — masă de suporteri anonimi, care ar fi vrut pe puţin 14:1. După cincisprezece minute în timpul cărora în ambele tabere victoria, respectiv Înfrângerea erau certe jucându-se în consecinţă fără vlagă şi deci infructuos, fluerul arbitrului pecetluieşte rezultatul mai susmenţionat. JOCUL La învingători. Cel mai bun unirist a fost de departe — Steinbach Calm, sigur de sine, eficace, prompt, și a condus și servit cârlanii fără să Dezaprobăm, însă, odioasa apiardă o singură mingie. Jocul său gresiune a unui reporter ceferist, de Duminică 11 nu face decât să. in Care, după match, l-a administrat fierele pe cel de Duminică 4 Octomb o corecţie d-lui Costel Rădulescu. SILVIU PANTELIMON Protestil C. F.R.-ulu Clubul C. F. R. a înaintat un protest Federaţiei Române de foot-ball, contra felului cum a arbitrat d. Costel Rădulescu matchul C. F. R.-Macabi. Ceferiştii aduc următoarele acuzaţii întemeiate : 1. D. Costel Rădulescu, a cărei pasiune pentru produsele strugurilor este arhi-cunoscută, a fost până joi, ca oaspe, la vila lui Zauber, căpitanul echipei Macaby ; 2. Handsul penalizat în careu, s’a făptuit pe linie ; 3. Matchul a fost scurtat cu câteva minute. Cunoscute fiind antecedentele d-lui Costel Rădulescu, nici o surpriză în modul cum și-a îndeplinit misiunea. Probistul va fi, totuși, respins tocmai fiindcă se recomanda a fi admis. xOx- »AMPI Juventus-Venus 3-2 (1-2) Pe noul şi elegantul stadion din Splaiul Independenţei, situat în imediata vecinătate a arenei Romcomit, sa desfăşurat, Duminică, într-o atmosferă de o frumuseţe unică, — cel puţin pentru istoria campionatelor bucureştene! — matchul dintre Juventus şi Venis. Partida, mulţumită magnificului joc furnizat de echipa juventistă, a corespuns, în totul, cadrului strălucit în care s-a consumat şi dacă nu toţi spectatorii au fost satisfăcuţi de aspectul final al tabelei de afişaj, — de vreme ce mai mult de jumătate arborau simpatii venusiste ! — în ce priveşte footballul ce s’a manifestat în 75 din cele 90 minute ale matchului, el a avut darul să entuziasmeze asistenţa. Juventus păşeşte pe teren într’o formaţie handicapată prin absenţa de ultimă oră a lui Fagarasaim, bolnav de guturai şi a lui Constantinescu-Gâju, suferind fie somnolenţă cronica. Suporterii roş-albaştrilor trec prin nişte emoţii teribile, mai ales că, în primele minute de joc, ofensivele „negrilor” sunt de o insistenţă supărătoare. O intervenţie viguroasă a lui Petrescu, continuată cu un puternic atac al tripletei, decongestionează câmpul juventist şi asistăm la o perioadă, — aproape imperceptibilă,—de dominare a oaspeţilor. După o învălmăşeală hazlie, Stanciu respinge cu siguranţăşi balonul ajunge la Motorol, domiciliat în acel moment, la cel puţin 6 metri în spatele fundaşilor. Arbitrul, voluminosul domn Nagy Lajos, nu flueră offside-ul, Motorol porneşte, singur, în trombă, spre goal, punctul e inevitabil, însă extrema stângă a Venusului se pricepe să... corijeze greşala arbitrului. Un minut mai târziu, un shoot tras de la 30 metri de Colea Vâlcov, surprinde pe Lanky într’un acces de reverie şi, spre Stupefacţia unanimă, 1—0 pentru Venus. Un goal stupid! Venus, încurajat, înteţeşte efortul, elanul se fermentează cu repeziciune şi, cu mare dificultate, Laky reuşeşte să evite marcarea unui al doilea punct ca şi făcut. Brusc, verva venusistă se epuizează şi Juventus se afirmă clipă cu clipă. Stoian refuză o minge cu pumnul şi Maior, aflat în plină rază a porţii, egalizează situaţia printr'un shoot impecabil, plasat în colţul stâng al goalului. Şi Juventus domină, domină, domină, fortificând impresia că are matchul în mână. O şarje venusistă provoacă panică în rândurile juventiştilor, mingea se plimbă prin faţa porţii apărate de Lucky şi finalmente, Sile Georgescu o trimite în corner. Lovitura, minunat executată de Motoroiu e transformată cu caşi cu cap de Fetea Vâlde pâlcov. Cu rezultatul acesta de 2-1 pentru Venus ia sfârşit prima repriză. Ian acest moment, un pronostic nu se putea formula decât în favoarea Juventus-ului, care se aratase, de departe, superior. Şi, într adevăr, în 35 din cele 45 minute următoare, atacurile juventiste se succed într-un ritm Vasile Cristescu şi Dobo făuresc victoria, — o victorie pe care fazele jocului ar fi recomandat-o la o diferenţă cu mult mai mare. După cum am spus la început, jocul a decurs frumos, ambele echipe păstrând o atitudine demnă. Juventus, — care a realizat cea mai meritorie partidă din ultimii ani, — şi-a avut cel mai bun om în Bărbulescu, care, în noul lui post de half de aripă, a fost, pe drept cuvânt, senzaţional. După el, Petrescu, a avut o zi formidabilă. Se cuvine să mai remarcăm pe Vogi, — extraordinar în al doilea mi-temps, — pe Dobo, care a muncit enorm, pe Sile Georgescu, foarte, foarte bine, pe Brandabur, de un neastâmpăr agreabil şi folositor, pe Maior, mai sigur ca oricând, pe Vasile Cristescu, a cărui reintrare a fost promiţătoare, şi chiar pe Lacky, care în afară de primul goal care e exclusiv al său, s’a comportat excelent şi pe Carianopol, care a fost de o mediocritate incurabilă. Venus a avut un portar nesigur doi fundaşi revoltător de proşti şi pentru „Căţeaua sportivă”, o linie de halfi pirpirie şi o înaintare destul de omogenă, din care s au relevat Stanciu şi Petea Vâlcov. Abuzează, însă de shooturi de la mare distanţă, în clipe de plină ofensivă. Arbitrajul d-lui Nagy Lajos, cu desăvârşire de imparţial dat prost. Dacă forma arătată în matchul de Duminică, nu e o ispravă „Sans lendemain”, Juventus are o sarcină uşoară în celelalte matchuri pe cari le va mai disputa. JACK BERARIU --------0X0-------Viforul Deda-Urda 1-1 Nici în noua categorie, — inferioară, — unde activează, Turda nu e capabilă să se impună. A jucat brutal, reușind cu mare greutate să smulgă un draw. Informație rapidă şi precisă și Critică obiectivă şi încadrate de un timp admirabil, mtchurile de Duminică s’au disputat in faţa unei numeroase asistenţe. Stadiul Român a învins P. T. T.ul, iar R. C. R. a obţinut o frumoasă vie torie în faţa Tennisului. După aceste matchuri clasamentul rămâne neschimbat, P. T. T„ Stadiul Român, Sportul Studenţesc şi B. C. R. fiind în frunte fiecare cu câte o înfrângere ! V. STADIUL ROMAN— P. T. T. 11-5 (8-0) Stadiul Român a prezentat o echipă întărită cu fraţii Tudor şi Virgil Ion, în schimb P. T. T. a jucat numai în 14 oameni, Tudor Florian fiind lovit la începutul matchului. Matchul a fost de o duritate extraordinară, după cum indică şi hilaritul lui: de la P. T. T. Tudor Florian s’a ales cu o claviculă ruptă, lui Vişan cu o plagă la şold, iar de la Stadiul Român, Jipescu a păţit acelaş lucru ca şi Florian şi aite accidenta mai mici pe cari le trecem cu vederea. Stadiul Român a obţinut prima încercare prin Eremia, dintr’o greşalie a lui Petculescu. La sfârşitul primei reprize, Virgil, dintr’o şarjă ridică scorul la S—6. Repriza II începe cu un joc foartel iute. Virgil marchează încă o Încercare de astă dată Insă netransformată. Puţin după aceasta, un P. T. T-ist mi poate culca balonul în buturiia adverse, din cauza unei obstrucţii. Arbitrul in loc să-i acorde „essai“, după cum e regula, acordă balon mort. Către sfârşitul matchului Florea obţine o încercare transformată. Matchul a fost lipsit de spectaculozinte şi după cum am spus mai sus, foarte dur. Poşta a simţit lipsa lui Valter. S’au remarcat dela învingători: Mateescu, Jipescu şi G. Sfetescu, iar de la învinşi Solidu Niculescu — cel mai bun de pe teren — Vespremeanu şi Niculae Constantinescu. R. C. R.-T. C. R. 169 (9—3) Acesta a fost un match mai frumos. R. C. B-ul în plin progres a reuşit să dispue uşor de T. C. R. Prima încercare o obţine R. C. B.ul dintr’un „coup franc“ transformat de Dumitriu. Tenisul egalează prin Dumitriu, dar pierd repriza cu 9—3. In repriza II se remarcă inimoasa, deşarje ale R. C. B.ului care câştigă matchul cu 16—9. S’au remarcat de la R. C. R.: Dan ştefănescu, Colibaşi şi Cionga, iar de la T. C. R.: Polizu, Dragu şi Dimitrievici. Arbitrajul d-lui I. Anastasiade, corect ca deobiceiu. ROLLYN R D e B r Brutalităţile de Duminică Cronica plasticii (Continuare din pag. I-a) peisagiile, adevărate simfonii de culori, ale acestui artist Maxy, Corneliu Michailescu şi Lucia Demetriade Bălăcescu. In secţia de acuarele şi gonnache, remarcăm pitoreştile acuarele ale lui Szatmary, câteva schiţe de Grigorescu apoi alte acuarele de Petraşcu, Iser, Sirato, Pallady, Tonitza, Ştefan Popescu, L. Demetriade Bălăcescu Rodica Maniu, Mutzner şi St. Dumitrescu. In secţia a treia de „alb şi negră”, Grigorescu alături de Luchian, Gabriel Popescu lângă Petraşcu, Steriadi cu Sirato, d-na Cutzescu Storck, Tonitza, Iser, Nina Arbore, Demian, Militza Pătrăşcanu, Marcel Iancu, Nadia Bulighin, Maria Pană Buescu expun desenuri şi schiţe valelucrări de technică amănunţită. Sculptura — în lipsa regretabilă a unui Brâncuş — reuneşte totuş minunatul ■ „Arcaş al lui Ion Jalea cu câteva bronzuri fin modelate de F. Stork, cu busturile lui O. Han, cu portrete dăltuite inspirate de Paciurea şi cu alte lucrări datorite d-nelor Militza Pătraşcu, Irina Codreanu, Serova Medrea şi d-lor C. Medrea şi Mac Constantinescu. Expoziţia de artă românească din Pavilionul Artelor de la Şosea, constituie — repetăm — o admirabilălecţie de istorie a artei plastice româneşti, care va folosi nu numai publicului, ci şi artiştilor tineri ce vor putea afla în realizările maeştrilor, un îndemn şi un sfat. Dar, mai presus de toate, ea e o afirmare a existenţei proprii, valoroase şi independente a artei roase, xylografii şi gravuri variuluitor. Asistăm la o serie de comate, însemnări fugare de linii şi binaţii savante. Venusul e de nor gesturi, expresii prinse în rata- i plastice româneşti, după un veac dat cu totul şi, la scurte intervale , cirea creionului sau minuţioasei de eforturi şi realizări. . Rezerva formulată la timp, prin articolul „Nansuc, victima culiselor” cu privire la exactitatea ultimelor performanţe ale armăsarului din antrenamentul lui Pinka, a fost perfect îndreptăţită. Tras de două ori, odată in parcursul premiului „Vittorio Emailurile” şi a doua oară în faimosul „Saint Leger” — unde a fost bătut până şi de modestul Mugurel — pensionarul d-lui Schwartz şi-a luat o revanşă netă, câştigând la pas, clasica alergare a „Arcului de Triumf” unde a dispus cu o uşurinţă uimitoare de toţi concurenţii ce i s’au opus. Dacă acest mare succes al ziarului nostru, singurul care s’a îm potrivit să creadă în regularitatea curselor anterioare ale lui Nansuc, ne bucură prin faptul că nu a întârziat să ne confirme justele noastre aprecieri, apoi avertismen tul «lui acelora cari conduc destinele câmpului nostru și sunt însărcinaţi să vegheze la bunul mers al curselor, nu poate decât să ne întristeze prin faptul că ne face să resimţim acea lipsă de autoritate care a dus la rezultate absolut neprevăzute. Faptul că nu au ştiut să se impună la timp, prin măsuri energice, nelăsând hippodromul pe mâinile unor inşi, cointeresaţi a adus cu sine teoria „bunului plac” care a avut drept rezultat: pierderea „la sigur” a imnului jucat la curse. Şi sa ne mai mirăm de ce publicul nu mai încurajează sportul hippie! Trecând la desfăşurarea alergării, vom spune că, deşi Nansuc a plecat ultimul, a reuşit totuşi, pe măsură ce distanţa se mărea să retrapeze din terenul pierdut la start, de aşa manieră încât de la primele rulouri şi-a presărat, pur şi simplu, adversarii pe drum. Ilinca, jockeul câştigătorului, a fost primit de public cu aplauze bine meritate. Aceasta atenţiune a publicului merită a fi reţinută, deoarece o parte din aplauze căutau parcă să demonstreze anumitor jockey puterea de înţelegere a sportivilor, cari ştiu să răsplătească cum se cuvine, cinstea profesională. Discuţiile armate după cursa lui Nansuc, de către o parte din persoanele ce fac parte din aşa zisa presă de specialitate care a atribuit victoria unor combinaţii nepermise, nu-şi au nici un rost din moment ce Nansuc s’a dovedit întotdeauna, (cu excepţia celor două curse necinstite) net superior concurenţilor ce i sau opus. Orice alte explicaţiuni rămân deci de domeniul fanteziei, din moment ce însăşi ziarele cu pricina au recunoscut în chiar cronica din premiul Arcului de Triumf, că armăsarul d-lui Schwartz a dat întotdeauna satisfacţie la lucru. La ce fost dar atâta caz cu „micul Nansuc”, care numai graţie priceperei redactorului de la „oficios” a scăpat spre potou aducând cu sine pe Ilincă şi stabilind încă odată „glorioasa incertitudine a târtului’. PR. FLOREASCA. A revenit lui Boris, care a reuşit în fine, să-şi adjudece o alergare deplin meritată. Szabad şi Bajazzo au ocupat locurile următoare. PR. EDWIN. Cu greutatea de pană ce o purta, Răsărit a câştigat comod acest premiu, dovediidu-se în progres faţă de ultima eşire. Coca deşi venea puternic din urmă nu l-a mai putut întrece pe armăsarul d-lui Catargi, mulţumuindu-se cu locul al treilea după Dor Pribeag. PR. CRESCĂTORILOR a ocazionat o uşoară victorie a Bădiţei, şi o justă recompensă pentru sportivii proprietari ai acestei formaţiuni. Firman nu a confirmat încrederea anturajului deoarece nu a reuşit — decât cu greu —« să se ţie de inimoasa iapă a d-lui Grigorescu. PR. PIPERA. Fraga II proprieitatea d-lui S. Schwartz a dispus cu uşurinţă de Mixture care mi s’a arătat nici un moment periei»loasă. PR. CAIMATEI. A treia şi ultima victorie din această zi, a graî dului Schwartz a fost obţinută de Crivică care a bătut comod cu Rohano şi Mugurel. ION CYR. HIPPISM lliic?, reabilitează pe Nansuc! O surpriză pe care noi am prevăzuto!