Rampa, ianuarie 1934 (Anul 17, nr. 4792-4814)
1934-01-14 / nr. 4801
Alambra „Alhambra"’ răsună în fiecare seară de ovaţiile şi aplauzele unui entuziasm general, ca la o adevărată paradă a humorului şi a splendoarea. O succesiune de tablouri hilare, desprinse direct din realitate şi acoperite cu o fină reţea de spirit, transformă „Alhambra guvernează”, noua revistă a strălucitei colaborări N. Vlădoianu — N. Constantinescu, într’o cronică spirituală a zilei. Succesul nu garantează și interpretarea care se compune din: Marilena Bodescu, Silly Vasiliu, Mya Apostolescu, Lulu Nicolau, Joujou Pavelescu, Virginica Popescu, Florica Demion, I. Talianu, G. Groner, V. Vasilache, N. Stroe, Piu Mironescu, G. Calmuski, M. Dumitrescu, Gimy Călinescu. Partea coreografică condusă de S. Siomin, care apare alături de Anny Siomin, iar cea muzicală de Ion Vasilescu. In fiecare seară la ora 9 „Alhambra guvernează”. Astăzi Sâmbătă şi Duminică în matineuri populare la ora 3 jum. d. a. pentru jubileul 150 reprezentaţii, irevocabil ultimele „Alhambra iubeşte”. • * ' ' *wm * -vig; - ^ ; Mya Apostolescu Teatrele National In matineu! cu preturi reduse de Sâmbătă, 13 ianuarie, Teatrul Naţional va reprezenta marele succes „Muşcata din fereastră** de d. Victor Ion Popa. „Dinu Păturică, piesa d-lor Ion Pilat şi Adrian Maniu se reprezintă din nou pe scena Teatrului Naţional, în seara de Sâmbătă, 13 ianuarie. In robirile principale d-na Marioara Zimniceanu, d-nii N. Bălţăţeanu, V. Antonescu, N. Săvulescu, etc. Viitoarea premieră a Teatrului Naţional, va fi „Lăcustele*’ comedie în 3 acte de d. Al. Efrîţlscu în seara de Luni 22 Ianuarie. Compania de reviste C. Tănase reprezintă în fiecare seară cu un neobişnuit succes revista: Rie în carnaval un act şi 18 tablouri de dnii N. Kiriţescu şi P. Andreescu. Revista cuprinde o serie de scene de actualitate, sketchuri, fantezii de mare montare şi o serie de tipuri de carnaval bine prinse. Ansamblul e extrem de numeros şi din el fac parte toate elementele de seamă de la Cărăbuş. D. C. Tănase schiţează cu mult umor câteva tipuri amuzante. In rolurile importante apar d-nele Lizica Petrescu, Mia Steriade, Lisette Verea, Lulu Savu, Marioara Glodariu, Rica Martinescu şi d-nii Al. Giugariu, M. Emilian, Glodariu, Dinescu, Roman etc. Dansurile sunt puse în scenă de d-na Floria Capsali, iar orchestra e dirijată de maestrul Dendrino. Reprezentaţiiile au loc din cursul săptămânei de 2 ori pe la 7.30 şi 10.30. S3** Al. Giugariu Ventura D-ra Leny Caler urmând a pleca în turneu, la Teatrul Ventura au loc ultimile spectacole cu „Miss Viteza**, marele succes al stagiunei, care realizează până azi peste 50 de spectacole. Seria strălucită a acestei comedii muzicale trebuie să fie întreruptă din cauza turneului cu „Rir1**. „Misa Viteza"* se joacă în fiecare seară cu o interpretare admirabilă şi o montare care face senzaţie. Leny Caler şi G. Timică în fruntea distribuţiei au creaţiuni strălucite ovaţionate de public. Admirabilele şlagăre: „Cât e de frumos să iubeşti“, ,O zi senină“, „Sahara“, şi „Te iubesc numai pe tine*“ sunt azi fredonate de întreaga Capitală . Azi şi mâine la orele 3 d. a. au loc ultimele 2 matineuri cu „Mis*, Viteza“. ! ! ’ 411 Vineri 19 ianuarie are loc premiera senzaţionalei piese „Spioana‘* (D-ra Doctor) cu d-na Dida Solomon Callimachi în rolul principal. RELUAREA DE ASTA SEARA Opera Română va reprezintă astă seară pentru prima oară în itagiune „Rigoletto*’. Populara operă a lui Verdi se va cânta cu o excelentă distribuţie în frunte cu d-nele Emilia Guţianu (Golda), Maria Snejina (Maddalena) şi d-nii Jean Atanasiu (Rigoletto), Mircea Lazăr (Ducele), G. Niculescu Basu (Sparafucele) şi Theodorian (Monterone). Dirijează d. E. Maşini Spectacolul la ora 8.30. Mâine Sâmbătă în matineul Hansel şi Getei** de Humperdinck şi „Zâna păpuşilor** iar seara „Voivodul ţiganilor“ de Strauss cu d-nii Emil Marinescu, Gâlman, Opuşan, Steiner Ştefanovici şi d-nele Maria Cojocăreanu, Valentina Oeţoiu, Miciora, etc. Dirijează d Alfred Alesgaodrescu. BORIS GODUNOV Pentru Marţi se anunţă o interesantă reluare a operei „Boris Godunov** de Mussorgsky cu G Folescu in rolul titular şi cu o excelentă distribuţie. TRISTAN ŞI ISOLDA Pe scenă se fac ultimele Repetiţii ale operei „Tristan şi Isolda"* de Wagner în vederea premierei de la 1 Februarie. Opera se va cânta cu d-nele Mimi Nestorescu (Isolda), Maria Snejina (B’angaine) şi cu d-nii N. Apostolescu (Tristan), Jean Atanasiu (Kurvenal) și Folescu (Regele Mark). Conducerea muzicală o are d. Ionel Perlea iar regia d. A. Markovsky. , mireasa vânduta Opera va relua la 25 Ianuarie „Mireasa vândută** de Smetana cu o nouă distribuţie. Opea n’a mai fost reluată la noi de 4 ani. nevestele VESELE In curând se va pune în repetiţie opera comică „Nevestele vesele din Windsor** de Nicolai. Maria Snejina ilpfira D. N. Iorga a scris o nouă pisă D. prof. N. Iorga a prezentat Teatrului Național o nouă piesă cu sugestivul titlu „Catapetesme sparte”. Parastasul lui N. Leonard Joi 11 Ianuarie a. c., la ora 10 dim., la biserica Sîta Vineri (Grivița) a avut loc parastasul de 5 ani de la moartea lui N. Leonard. La acesta pioasă ceremonie au parte d-nii C. Nae — tatăl celui dispărut __ V. Maximilian; N. Simionescu; Dorel Teodorescu; S. Filimon; G. Ionescu; I. Stoenescu; Bercovici; Prof. Willy etc. Preotul Vintilescu a ţinut o predică despre meritele lui Leonioid muţumind celor prezenţi pentru dragostea ce-o poartă fostului lor camarad. foixnoziju La muzeul Tudor Aman s’a deschis expoziţia de sculptură a lui Boris Caragea, str. C. A. Rosetti 8. Joi 1 Februarie a. c. pictorii: Benedictino Rapadopol şi Const. Mihalcea îşi vor expune lucrările de pictură în sala de expoziţii a ziarului Universul. Duminică 14 Ianuarie ora 11 dim., va avea loc vernisajul Expoziţiilor pictorului C. Vlădescu şi Academiei de Pictură de sub direcţia sa în Saloanele Academiei, Str. Carol 14 (lângă palatul Poştelor). v—• ivtemnante premiere Vineri 19 Ianuarie Teatrul Ventura, „Spioana”, Jersy Tepa. Luni 22 Ianuarie Teatrul Naţional Lăcustele comedie în 3 acte de d-l Al.i Kiriţescu. Luni 1 Februarie: Opera Română Tristan şi Isolda Operă în 3 acte de: Richard Wagner. • 1 „Moartea înlintuită"* la Teatrul Naţiona Cunoscuta piesă în versuri „La Mort enchainée” de Maurice Magre se va reprezenta la Teatrul Naţional, cu d-na Maria Filotti în rolul principal. Piesa se va juca în traducerea d-lui N. M. Condiescu. .Richard al II-lea* la Teatrul Naţional Premiera piesei „Richard al IlI-lea de Shakespeare va avea loc la Teatrul Naţional în seara de 5 Februarie cor. Viitoarea stagiune a Teatrului Naţinal Teatrul Naţional a primit spre reprezentare piesa „Neamul Şoimareştilor” de d. Mihail Sorbul, după romanul d-lui Mihail Sadoveanu. Direcţiunea Teatrului Naţiontal a hotărât să deschidă viitoarea stagiune cu piesa d-lui M. Sorbul. Memento concerte Vineri 19 ianuarie Filarmonica concert simfonic dirijat de d. Ionel Perlea. Vineri 12 Ianuarie Ateneu. Concert mfonic dirijat de d. Alfred Alessan. 0 re seu. Sâmbătă 20 Ianuarie Opera Română conferinţa experimentală, inaugurarea ciclului Wagner. Sâmbătă 20 Ianuarie. Sala Dalles: •Conferința experimentală Pro Arte Tchaicovsk?.. . RAMPA Viata culturală In Ârd°alj Celebrul compozitor maghiar Kodály Zoltán vorbeşte „Rampei” Executarea monumentalului „Psalm Hungancus in România. Kodály Zotan la Timişoara, Manifestaţii de prietenie Magharo-Română La sfârşitul săptămânei trecute, Kodály Zoltán celebrul compozitor maghiar a fost oaspetele ţărei noastre Prezenţa lui printre români, amiciţia ce s-a închegat între dânsul şi câţiva muzicieni români din Timişoara, rezultatele înregistrat® pe urma acestei vizite, toate acestea sunt menite să aducă o apropiere între artiştii ambelor ţări „PSALMUS HUNGARJCUS” IN ROMANIA In programul celui de al patrulea concert simfonic al orchestrei simfonice municipale din Timişoara, de sub conducerea directorului ei d. Radu Urlăţianu, figura printre alte lucrări moderne şi „Psalmus Hungaricus” de Kodály Zoltán, executat de peste 300 ori în toate oraşele din Engstera, Italia, Franţa, Cehoslovacia, Polonia, Austria, Ungaria, Germania şi în Statele Unite (sub conducerea lui Toscanini). Profitând de această ocazie ce i se prezinta şi pentru a cunoaşte mai de aproape nivelul artistic al ţarei noastre, marele compozitor ma- ghiar a primit a fi oaspetele d-lui Radu Urlăţianu la Timişoara şi Arad. Un ansamblu de 190 persoane a executat această monumentală lucrare la Timişoara, în prezenţa autorului. Publicat a sărbătorit pe autor în ambele oraşe, oferindu-i prin Sabin Drăgoi şi prin reprezentanţii culturei şi presei române şi maghiare imense jerbele flori. Presa minoritară a salutat după concert acest început de înfrăţire artistică, comentând în articole de fond tâlcul unui program care începea prin Rapsodia Română de Enescu şi urma cu „Psalmus Hungaricus”. KODÁLY ZOLTÁN VORBEŞTE Foarte tăcut, Kodály Zoltán nu răspunde la întrebări decât atât cât trebue sa lămurească un lucru. Eram curioşi să aflăm păreri şi impresiuni. — Am primit a fi oaspetele prietenaru, Radu Urlăţianu din mai multe motive: întâi să cunosc, pe omul care în patru concerte mi-a executat două compoziţii să profit de ocaziunea ce mi se prezenta să cunosc pe Sabin Dragoi — despre care îmi vorbise mult prietenul Bartók Bela şi ale cărui 303 colinde cu studiile amănunţite le-am cercetat la Budapesta, pentru că programul concertului cuprindea numai lucrări noui şi atrăgătoare pentru mine şi pentru a auzi prima Rapsodie Română a d-lui George Enescu. (Pe a doua o auzisem la Londra, cu zeci de ani în urmă). — Şi impresiunile D-voastră?.. — Excelente. Am aflat în cele câteva zile petrecute la Timişoara şi Arad lucruri noui şi nebănuite. Am fost primit atât de călduros încât mă simt încă jenat. Cunoscând mai de aproape pe Sabin Drăgoi a fost pentru mine o revelaţie. Enescu? Drăgoi? Despre primul se vorbeşte în toate cercurne muzicale europene. O bună parte din compoziţii le cunosc de mai multă vreme. E o personalitate extrem de captivantă din punct de vedere muzical. Am auzit acum prima lui Rapsodie. Stau încă sub vraja ei. Cu Drăgoi mă simt mai înrudit. Călcăm cam pe aceleași meleaguri. Il pasionează exact ceea ce mă pasionează și pe mine, cu deosebire că el voit nu s’a dedicat decât muzicii populare româneşti. Aştept cu nerăbdare urmarea studiului asupra colindelor, în special acela dedicat bocetelor. O ÎNCERCARE INTERESANTA — Ce părere aveţi despre executarea „Psalmului Hungărous” în România? — Vă repet ceea ce am spus şi reprezentanţilor presei maghiare şi publicului de la Arad. Evident, am auzit execuţii strălucite în frunte cu Toscanini la New York adele în Anglia cu coruri de peste patru sute de persoane. Am auzit ansambluri celebre în capitalele europene. Mă aşteptam să găsesc la Timişoara o orchestră, cor şi un dirigent diletanţi, încercând să facă tot posibilul. Ei bine, pentru mine concertele dirijate de Radu Urlăţanu la Timişoara şi Arad, capătă o importanţă mai mare decât aceia din New-York. Fără exagerare. Şi iată pentru ce: am găsit aici o executare minunată din punctul de vedere al unităţei având în frunte un eminent dirigent Român, un cor Maghiar, o orchestră compusă din Germani şi un solist artist al Operei Regale din Budapesta. Aici stă minunea şi această imagine o voi purta trecând în patria mea. Eu n’am auzit execuţia de la Viena, la care participa solistul de eri tenorul Laurisin Lajos. Dânsul m’a asgurat că în mâna dirigentului Radu Urlaţianu lucrarea a sunat mai bine Este ceva... URMAREA UNUI ÎNCEPUT — Ce pronosticuri faceţi asupra încercărei urmărită de grupul din Timişoara? — Natural se impune o concluzie. In primul rând am promis că a doua lucrare a mea pe care o voi termina (cu ajutorul lui Dumnezeu) fiindcă prima este promisă lui Mengelberg şi pentru Cocertgebow — o voi da în primă audiţie lui Radu Urlăţianu. In al doilea rând, aştept concertul din Budapesta pe care îl va da falanga din Timşoara şi cu care ocazie se va executa în primă audiţie ultimaucrare a lui Sabin Drăgoi „Divertimentul Sacru”. Am sfătuit pe amicul Urluţianu să ofere capitalei Ungariei şi prima Rapsodie a lui Enescu şi Negerlieder de Kurt Pahlen (minunat interpretate de Ally von Artner) adică întreg programul auzit de mine. — Vor avea succes? — încercarea dirigentului din Timişoara trebue să aibă succes. Nu numai succes de rampă şi celălalt care se lasă aşteptat şi care va veni mai târziu. Kodály Zoltán avea în mână doinei® lul Drăgoi... F. IL H. Spectacolele Săptămânii DELA 7-15 IANUARIE 1034 | fii»*«* Opera Română Marţi . * vătrai VatSinal Teatral ▼rature Teatral R. Marfa Teatral Chambra./-I Lunii - 1 . • -Miercuri1 Joi 1 Vineri \ \ Sâmbăta " Rigol «to Muşcata din fereastră Dinu Păturică Miss Viteza Miss Viteza Duminicii Hansel şi Gretel Zâna păpuşilor Voivodul Ţiganilor Napoleon Miss Viteza ...Esco Miss Visza Slujbaş la Stat Doar un sărut Doar un sărut Doar un sărut Alhambra iubeşte Mhambra guverne«..... Alhambra iubeşte Alhambra guvernează INSTITUT DE ARTE GRAFICE „RAMPA" INTRAREA ZALOMIT ftta« I telefon 3.9430 Orele 2.31 MUŞCATA DIN FEREASTRA Comedie in 3 acte de d. Victor Popa DISTRIBUŢIA Conu Grigora, învăţător l. Sârbul Coana Sofica, soţia lui Sonia Cluceru Olguţa Irina Nădejde Georgică copiii lor Mya Coca Părintele Ilie Udriş Gr. Mărculescu Vladu Cociaş G. Demetru Ionică, /. Ulmeni Constantin Cârnul, lăutar D. Amigdanis Direcţia de scenă d. Paul Gusty orele 8.30 DINU PĂTURICĂ Piesă în 4 acte de d-nii Ion Pilat şi Adrian Maniu DISTRIBUŢIA Păturică N. Edlidteanu Postelnicul Tuzluc V. Antonescu Kera Duduka Marioara Zimniceanu Kir Coatea N. Săvulescu Niculăiţă H. Polizu Iordan, calemgiu A. Rogalsky Ciolănescu Al. Ghibericon Chioftea ,V. Brancomir Boroboaţă G. Baldwin Ioniţă D. Amigdalis Treti Logofăt Ghinea B. Grigoriu Aredelniceru Al. Anastasiad Egumenul Dobre Ene Răndaşul C. Irod Un vestitor I. Pe la Căpitanul T. Dumitriu Un amânt A. Dumitrescu Marghiola, chelnăriţă Maria Voluntara Marghiolita Kitty Ghiorghiu Luxandra TarUzi Economy Aglăiţa Victoria Corcliu Ţiganca Mara Neamțu Direcţia de scenă d. I. Sahighian TEATRUL VENTURA Pasagiiu comedia Telefon 3.037B Orele 3 şi orele 9 MISS VITEZA Comedie muzicala in 3 acte de G. Sillu si Michael Eisemann DISTRIBUTIA Lisi d.ra Leny Cale: Flip Reiner d. V. Lăzărescu Agnes d.na Silvia Fuldo Virginia Silvia Dumitresco Boby de Rombek d. A. Critici, Johny d. V. Honen Fellner d. I. Georgescu Schnabel d. Eu'j. Obreja Edy d. G. Timiza Neubauer d. FI. Scărlătescu Riemer d. G. Marian Weigel d. 1. Focfăneanu. Mixer d. W. Eggerth D-na Hollitzer d-ra Renné Pressain, Chelnerul d. A. Brune Ut 1 sportsman A. Cr. Niculescu II sportsman 1. Drândoi HI sportmsan d. M. Vlastc O fată d-ra Tantzi Gheorghiu A 2.o fată d-ra FI. Cărbunetînv Groom d. Mircea Constantinescu Direcţia de scenă: G. Timico Conducerea muzicală: Elly Roman Decoruri: W. Feodoroff Regia : M.Zirra TEATRUL REGINA MARIA Splaim Mihai Vodă Telefon 3.9848 ■ Orale 3 '■ SLUJBAŞ LA STAT Comedie în 3 acte de W. Lichtenberg orele 9 seara DOAR UN SARUT Comedie muzicală în 3 acte şi 8 tablouri de: Alfred Savoir şi Elseminn DISTRIBUŢIA Safran, avocat V. Maximilian Pierre, fiul său Al. Find Annie Nadanv Stella Simionescu.D< rig Sacha Dupont .. Marcel Enescu O doamnă furioasă Maria Sandu Tessa Nora Piaconini Judecătorul Benda Niculescu Cadet Președintele tribunalului J. Cazaban Judecătorul I. Didu TEATRUL ALHAMBRA Sir Cărindar IS telefon 3.33/48 Orele 3 ALHAMBRA IUBEŞTE Revistă în 32 de* tablouri de N. Vlădoianu şi*N. Constantinescu OPERA ROMANA Piaţa Valter Mărăcineanu Telefon 4.11.32 orele 8.30 RIGOLETTO ‘Operă, în 4 acte de G. Verdi libretul de Piave DISTRIBUŢIA Gilda Emilia Gutianu Maddalena Marie Snejina Giovanna V. Miciora Contesa Ce primo fi. Rene Pajul Stela Morățeanu Ducele de Mantua Mircea Lazăr Rigoletto Jean Atanasiu Sparafucile Niculescu Basu Monterone C. Teodorian Borsa A. Machedon Marullo T. Manolescu Ceprano FI. Niculescu Conducerea muzicală Ea. Massinl TEATRUL NATIONAL ■ I Orele 9 seara ALHAMBRA GUVERNEAZĂ Revistă în 32 de tablouri de N. Vlădoianu și N. Constantinescu Marilena Bodescu: Coralia, Proprietăreasa, Sărutul, Ultima oră. Provinciala. Silly Vasiliu: Valsul, Cismaru, Julietta, Iubirea, Ruxandra, Dama de lume. Mya Apostolescu : Biguina, Fifiţa, Miss Jony, Neconsolata, Scoţiana, Lulu Nicolau: Foxtrot, Lisistrata, Concesionara. Ea, Dactilografa. Joujou Pavelescu: Tango, Roza, Di, plomata, I ’Amoureuse, Midineta. Virginica Popescu: Cămăşuţa, Amanta, Pussy, ErjL Florica Berniem: Laurenţiu, Antigona, N. Stroe: Cismarul, Moaţe Creţe, Ro- Tincuţa, Nevasta, Nussy. G. Talianu: Trioa Dictatorul, Punctaseu, Iorgu, Soţul, Goldemberg. G. Groner: Septimius, Căpitanul, Naş, Cetăţeanul, Scoţianul, Goldenstein. V Vasilache: Cismarul, Tiberică, Gaston. Leo, Armand. G Calmuski: Sforţescu, Matei. Piu Mironescu: Fluturele. Lică Dela zid. Bob. Şi H. Nicolaide, Gimy Călinescu. M Bemetrescu. Direcţia de scenă: N. Constantinescu Conducerea muzicală: I. Vasilescu Maestru de balet : S. Siomin. Prima baleriană: Anny Siomin. Decoruri: Al. Caramanlău. Teatrul RIO Cinema •impsniB .. TANASE Revistă într'un act şi 18 tablouri de d-nii N. Kiriţescu şi P. Andreescu ca C. Tănase. Lizica Petrescu, Mya Steriade, Lulu Savu, Lizette Verea, Mariana Glodariu, Rica Marlinescu, Al. Giugariu, N. Emilian, S. Glodariu, N. Roman, Coinescu, I Anghelescu. Baletul: Floria Capsali Conducerea muzicală : Dendrino. Decoruri: Traian Comnescu , orele 7.30 şi 10.30 RIO IN CARNAVAL miaua Ușierul I. Moisescu D-1 Pallag. V. Bulandra D-na Pallay Donna Carczzi D_na Berta Elvira Petreonu Un chelner V. Romano .Vrabetz N. Gărdercu D-na Zoldy Tantzi Săndulescu Conducerea muzicală Liviu Frim Regia V. Maximilian TEATRUL IANCOVESCU orele 9 seara ÎMPĂRATUL Comedie în 3 acte de Vastili Cetoff Sternberg RADIO Sâmbotă 13 IANUARIE 1934 594 m. BUCUREŞTI 12 kw. 761 kHz. 13. Bursa cota apelor Dunării, Concert de prânz (plăci); Uvertură la: Itunianca în Alger de Rossini; Selecţiuni din Tosca de Puccini; Poveşti din Pădurea Vieneză şi Viaţă de artist, valsuri Parada Gărzii Siameze de Paul Lincke şi Convoiul de Nuntă al fetei din Măceş de Max Rhode: Două cântece ruseşti. II: Radio Jurnal. 14.15: Muzică uşoară (plăci). Ora şcolarilor. 17.15: T. Arghezi: Cronica vacanţelor. 17.30: Muzică. 17.45: St. Pop: Viaţa şcolară. 19.15: Orchestra Sibireanu: I. Strauss: Acolo unde cresc portocalii-vals; I. Vasilescu: Pentru tine am plânstango; Concet: Pui de coţofană fox; Potpuriu de hore; Vasilescu: Să-mi cânţi un cântec de iubire vals; Andreescu: Când felinarele s’aprintango; arii naţionale. 19: Radio Jurnal. 18: Orchestra Sibiceanu: Romanţa şi arii populare;Lehar: Vals din opere la Mazurca albastră; Franceski: Cântec slav; Th. Sibiceanu: Serenadă spaniolă; Demarat: Vals boston; Manzatti: Barica: tango; Doucet: Un şase cllindri rag.time; Romanţe şi arii naţionale. UNIVERSITATEA RADIO Medicină şi Mgiend: 20. Prof. Ion Cantacuzino: Este tuuberculoza o boală mortală? KS 20: Muzică vocală (uşoară) (plăci) Două melodii din filmul Un cântec ! ■ străbate lumea de May; Nilul de len rox şi Cântec Indian de Rimsky Korsakov; 2 arii din opereta O noapte în Veneţia de John Strauss; 2 Melodii din filmul Fra Diavolo de Becce. Estetica fizicului şi higiena frumuseţii. 20.45: Dr. A. Voina.H igiena pielei şi îngrijirea tenului. 21. Muzică de cameră: Saint.Saens septet în mi bemol major (Dana Popa Popovici pian, Kreuzzer trompetă, D. Teodora şi D. Botez violină, I. Ghiga violă, G. Drăghici violoncel şi Coran canto-bas. • 2130: Poşta Radio. 21.50: Gheorghe ştefanovici canto: Boit,o: Arie din Mefistofele; Borodin: Arie din Prinţul Igor; Buzzi Peccia- Torna amore; Melodii populare româneşti . 20.20: Ebner şi Willnov la două piane: Parada Păpuşilor, marş de cractor; Dacă iubeşti puţin tango; Ai dragostei; Ştiu că mă înşeli dar nu se şti dragă, Slow Fox; Costichiţa tango; Krasy Darling slow; Tu sau nici una. Juwa; Dacă ai şti vals englez; Baletul lustragiilor marş de caracter. 22:45, Radio Jurnal.