Rampa, ianuarie 1934 (Anul 17, nr. 4792-4814)

1934-01-14 / nr. 4801

A­lambra „Alhambra"’ răsună în fiecare seară de ovaţiile şi aplauzele unui entuziasm general, ca la o adevărată paradă a humoru­lui şi a splendoarea. O succesiune de tablouri hi­lare, desprinse direct din reali­tate şi acoperite cu o fină reţea de spirit, transformă „Alham­bra guvernează”, noua revistă a strălucitei colaborări N. Vlă­doianu — N. Constantinescu, în­tr’o cronică spirituală a zilei. Succesul nu garantează și in­terpretarea care se compune din: Marilena Bodescu, Silly Vasiliu, Mya Apostolescu, Lulu Nicolau, Joujou Pavelescu, Vir­ginica Popescu, Florica De­­mion, I. Talianu, G. Groner, V. Vasilache, N. Stroe, Piu Miro­­nescu, G. Calmuski, M. Dumi­­trescu, Gimy Călinescu. Partea coreografică condusă de S. Siomin, care apare alătu­ri de Anny Siomin, iar cea mu­zicală de Ion Vasilescu. In fiecare seară la ora 9 „Al­hambra guvernează”. Astăzi Sâmbătă şi Duminică în matineuri populare la ora 3 jum. d. a. pentru jubileul 150 reprezentaţii, irevocabil ultime­le „Alhambra iubeşte”. • * ' ' *wm *­­ -vig; - ^ ; Mya Apostolescu Teatrele National In matineu! cu preturi reduse de Sâmbătă, 13 ianuarie, Teatrul Naţional va reprezenta marele succes „Muşcata din fereastră** de d. Victor Ion Popa. „Dinu Păturică, piesa d-lor Ion Pilat şi Adrian Maniu se reprezintă din nou pe scena Teatrului Naţional, în seara de Sâmbătă, 13 ianuarie. In robiri­le principale d-na Marioara Zim­niceanu, d-nii N. Bălţăţeanu, V. Antonescu, N. Săvulescu, etc. Viitoarea premieră a Teatrului Naţional, va fi „Lăcustele*’ come­die în 3 acte de d. Al. Efrîţlscu în seara de Luni 22 Ianuarie­­. Compania de reviste C. Tă­­nase reprezintă în fiecare seară cu un neobişnuit succes revis­ta: Rie în carnaval un act şi 18 tablouri de d­nii N. Kiriţescu şi P. Andreescu. Revista cuprinde o serie de scene de actualitate, sketchuri, fantezii de mare montare şi o serie de tipuri de carnaval bine prinse. Ansamblul e extrem de nu­meros şi din el fac parte toate elementele de seamă de la Că­răbuş. D. C. Tănase schiţează cu mult umor câteva tipuri amu­zante. In rolurile importante apar d-nele Lizica Petrescu, Mia Ste­riade, Lisette Verea, Lulu Savu, Marioara Glodariu, Rica Mar­­tinescu şi d-nii Al. Giugariu, M. Emilian, Glodariu, Dinescu, Ro­man etc. Dansurile sunt puse în scenă de d-na Floria Capsali, iar or­chestra e dirijată de maestrul Dendrino. Reprezentaţiiile au loc din cursul săptămânei de 2 ori pe la 7.30 şi 10.30. S3** Al. Giugariu Ventura D-ra Leny Caler urmând a pleca în turneu, la Teatrul Ven­tura au loc ultimile spectacole cu „Miss Viteza**, marele succes al stagiunei, care realizează până azi peste 50 de spectacole. Seria stră­lucită a acestei comedii muzicale trebuie să fie întreruptă din cauza turneului cu „Rir1**. „Misa Vite­za"* se joacă în fiecare seară cu o interpretare admirabilă şi o mon­tare care face senzaţie. Leny Caler şi G. Timică în frun­tea distribuţiei au creaţiuni stră­lucite ovaţionate de public. Admi­rabilele şlagăre: „Cât e de frumos să iubeşti“, ,O zi senină“, „Saha­ra“, şi „Te iubesc numai pe tine*“ sunt azi fredonate de întreaga Ca­pitală­ . Azi şi mâine la orele 3 d. a. au loc ultimele 2 matineuri cu „Mis*, Viteza“. ! ! ’ 411 Vineri 19 ianuarie are loc pre­miera senzaţionalei piese „Spioa­­na‘* (D-ra Doctor) cu d-na Di­da Solomon Callimachi în rolul prin­cipal. RELUAREA DE ASTA SEARA Opera Română va reprezintă astă seară pentru prima oară în itagiune „Rigoletto*’. Populara o­­peră a lui Verdi se va cânta cu o excelentă distribuţie în frunte cu d-nele Emilia Guţianu (Golda), Maria Snejina (Maddalena) şi d-nii Jean Atanasiu (Rigoletto), Mircea Lazăr (Ducele), G. Nic­u­­­lescu Basu (Sparafucele) şi Theo­­dorian (Monterone). Dirijează d. E. Maşini Spectacolul la ora 8.30. Mâine Sâmbătă în matineu­l Hansel şi G­etei** de Humper­dinck şi „Zâna păpuşil­or** iar sea­ra „Voivodul ţiganilor“ de Strauss cu d-nii Emil Marinescu, Gâlman, Opuşan, Steiner Ştefanovici şi d-nele Maria Cojocăreanu, Valen­tina O­eţoiu, Miciora, etc. Dirijează d Alfred Alesgao­­drescu. BORIS GODUNOV Pentru Marţi se anunţă o inte­resantă reluare a operei „Boris Godunov** de Mussorgsky cu­­ G Folescu in rolul titular şi cu o ex­celentă distribuţie. TRISTAN ŞI ISOLDA Pe scenă se fac ultimele Repe­tiţii ale operei „Tristan şi Isolda"* de Wagner în vederea premierei de la 1 Februarie. Opera se va cânta cu d-­nele Mimi Nestorescu (Isolda), Maria Snejina (B’angaine) şi cu d-nii N. Apostolescu (Tristan), Jean­ A­­tanasiu (Kurvenal) și Folescu (Regele Mark). Conducerea muzicală o are d. Ionel Perlea iar regia d. A. Mar­­kovsky. , mireasa vânduta Opera va relua la 25 Ianuarie „Mireasa vândută** de Smetana cu o nouă distribuţie. Ope­a n’a mai fost reluată la noi de 4 ani. nevestele VESELE In curând se va pune în repeti­ţie opera comică „Nevestele vesele din Windsor** de Nicolai. Maria Snejina ilpfira D. N. Iorga a scris o nouă pi­să D. prof. N. Iorga a prezentat Teatrului Național o nouă pie­să cu sugestivul titlu „Catape­tesme sparte”. Parastasul lui N. Leonard Joi 11 Ianuarie a. c., la ora 10 dim., la biserica Sî­ta Vineri (Grivița) a a­­vut loc parastasul de 5 ani de la moar­tea lui N. Leonard. La acesta pioasă ceremonie au parte d-nii C. Nae — tatăl celui dispărut __ V. Maximilian; N. Simionescu; Dorel Teodorescu; S. Filimon; G. Ionescu; I. Stoenescu; Bercovici; Prof. Willy etc. Preotul Vintilescu a ţinut o predi­că despre meritele lui Leonioid mu­­­ţumind celor prezenţi pentru dragos­tea ce-o poartă fostului lor camarad. foixnoziju La muzeul Tudor Aman s’a deschis expoziţia de sculptură a lui Boris Caragea, str. C. A. Rosetti 8. Joi 1 Februarie a. c. pictorii: Benedictino Rapadopol şi Const. Mihalcea îşi vor expune lucră­rile de pictură în sala de expo­ziţii a ziarului Universul. Duminică 14 Ianuarie ora 11 dim., va avea loc vernisajul Ex­­­poziţiilor pictorului C. Vlădes­­­cu şi Academiei de Pictură de­ sub direcţia sa în Saloanele A­­­cademiei, Str. Carol 14 (lângă palatul Poştelor). v—• ivtemnante premiere Vineri 19 Ianuarie Teatrul Ventura, „Spioana”, Jersy Tepa. Luni 22 Ianuarie Teatrul Naţional Lăcustele comedie în 3 acte de d-l Al.­i Kiriţescu. Luni 1 Februarie: Opera Română Tristan şi Isolda Operă în 3 acte de: Richard Wagner. • 1 „Moartea înlintuită"* la Teatrul Naţiona Cunoscuta piesă în versuri „La Mort enchainée” de Mau­rice Magre se va reprezenta la Teatrul Naţional, cu d-na Ma­ria Filotti în rolul principal. Piesa se va juca în traducerea d-lui N. M. Condiescu. .Richard al II-lea* la Teatrul Naţional Premiera piesei „Richard al IlI-lea de Shakespeare va avea loc la Teatrul Naţional în seara de 5 Februarie cor. Viitoarea stagiune a Teatrului Naţ­inal Teatrul Naţional a primit spre reprezentare piesa „Nea­mul Şoimareştilor” de d. Mihail Sorbul, după romanul d-lui Mi­hail Sadoveanu. Direcţiunea Teatrului Naţio­­n­­tal a hotărât să deschidă viitoa­rea stagiune cu piesa d-lui M. Sorbul. Memento concerte Vineri 19 ianuarie Filarmonica con­cert simfonic dirijat de d. Ionel Per­lea. Vineri 12 Ianuarie Ateneu. Concert mfonic dirijat de d. Alfred Alessan. 0 re seu. Sâmbătă 20 Ianuarie Opera Română conferinţa experimentală, inaugurarea ciclului Wagner. Sâmbătă 20 Ianuarie. Sala Dalles: •Conferința experimentală Pro Arte Tchaicovsk?.. . RAMPA Viata culturală In Ârd°alj Celebrul compozitor maghiar Kodály Zoltán vorbeşte „Rampei” Executarea monumentalului „Psalm Hungancus in România. Kodály Zo­tan la Timişoara, Manifestaţii de prietenie Magh­aro-Română La sfârşitul săptămânei trecu­te, Kodály Zoltán celebrul com­pozitor maghiar a fost oaspetele ţărei noastre Prezenţa lui prin­tre români, amiciţia ce s-a înche­gat între dânsul şi câţiva muzi­cieni români din Timişoara, re­zultatele înregistrat® pe urma a­­cestei vizite, toate acestea sunt menite să aducă o apropiere în­tre artiştii ambelor ţări „PSALMUS HUNGARJCUS” IN ROMANIA In programul celui de al patru­lea concert simfonic al orchestrei simfonice municipale din Timi­şoara, de sub conducerea direc­­torului ei d. Radu Urlăţianu, fi­gura printre alte lucrări moderne şi „Psalmus Hungaricus” de Ko­dály Zoltán, executat de peste 300 ori în toate oraşele din En­­gstera, Italia, Franţa, Cehoslova­cia, Polonia, Austria, Ungaria, Germania şi în Statele Unite (sub conducerea lui Toscanini). Profi­tând de această ocazie ce i se pre­­zinta şi pentru a cunoaşte mai de­­ aproape nivelul artistic al ţarei noastre, marele compozitor ma-­ ghiar a primit a fi oaspetele d-lui Radu Urlăţianu la Timişoara şi Arad. Un ansamblu de 190 persoane a executat această monumentală lu­­crare la Timişoara, în prezenţa autorului. Publicat a sărbătorit pe autor în ambele oraşe, oferin­­du-i prin Sabin Drăgoi şi prin re­prezentanţii culturei şi presei ro­­mâne şi maghiare imense jerbe­le flori. Presa minoritară a salutat du­pă concert acest început de în­frăţire artistică, comentând în articole de fond tâlcul unui pro­­gram care începea prin Rapsodia Română de Enescu şi urma cu „Psalmus Hungaricus”. KODÁLY ZOLTÁN VORBEŞTE Foarte tăcut, Kodály Zoltán nu răspunde la întrebări decât atât cât trebue sa lămurească un lu­cru. Eram curioşi să aflăm păreri şi impresiuni. — Am primit a fi oaspetele prietenaru, Radu Urlăţianu din mai multe motive: întâi să cunosc, pe omul care în patru concerte­­ mi-a executat două compoziţi­i­­ să profit de ocaziunea ce mi se prezenta să cunosc pe Sabin Dra­goi — despre care îmi vorbise mult prietenul Bartók Bela şi ale cărui 303 colinde cu studiile a­­mănunţite le-am cercetat la Bu­dapesta, pentru că programul con­certului cuprindea numai lucrări noui şi atrăgătoare pentru mine şi pentru a auzi prima Rapsodie Română a d-lui George Enescu. (Pe a doua o auzisem la Londra, cu zeci de ani în urmă). — Şi impresiunile D-voastră?.. — Excelente. Am aflat în cele câteva zile petrecute la Timişoa­ra şi Arad lucruri noui şi nebă­nuite. Am fost primit atât de călduros încât mă simt încă je­nat. Cunoscând mai de aproape pe Sabin Drăgoi a fost pentru mine o revelaţie. Enescu? Drăgoi? Despre pri­mul se vorbeşte în toate cer­cu­­rne muzicale europene. O bună parte din compoziţii le cunosc de mai multă vreme. E o personali­tate extrem de captivantă din punct de vedere muzical. Am au­zit acum prima lui Rapsodie. Stau încă sub vraja ei. Cu Dră­goi mă simt mai înrudit. Călcăm cam pe aceleași meleaguri. Il pa­sionează exact ceea ce mă pasio­nează și pe mine, cu deosebire că el voit nu s’a dedicat decât mu­zicii populare româneşti. Aştept cu nerăbdare urmarea studiului asupra colindelor, în special a­­cela dedicat bocetelor. O ÎNCERCARE INTERESANTA — Ce părere aveţi despre exe­cutarea „Psalmului H­ungă­rous” în România? — Vă repet ceea ce am spus şi reprezentanţilor presei maghiare şi publicului de la Arad. Evident, am auzit execuţii strălucite în frunte cu Toscanini la New York adele în Anglia cu coruri de pe­ste patru sute de persoane. Am auzit ansambluri celebre în ca­pitalele europene. Mă aşteptam să găsesc la Timişoara o orche­stră, cor şi un dirigent diletanţi, încercând să facă tot posibilul. Ei bine, pentru mine concertele dirijate de Radu Urlăţanu la Timişoara şi Arad, capătă o im­portanţă mai mare decât aceia din New-York. Fără exagerare. Şi iată pentru ce: am găsit aici o executare minunată din punctul de vedere al unităţei având în frunte un eminent dirigent Ro­mân, un cor Maghiar, o orchestră compusă din Germani şi un solist artist al Operei Regale din Bu­dapesta. Aici stă minunea şi această ima­gine o voi purta trecând în pa­tria mea. Eu n’am auzit execu­ţia de la Viena, la care participa solistul de eri tenorul Laurisin Lajos. Dânsul m’a asgurat că în mâna dirigentului Radu Urlaţia­­nu lucrarea a sunat mai bine Este ceva... URMAREA UNUI ÎNCEPUT — Ce pronosticuri faceţi asu­pra încercărei urmărită de gru­pul din Timişoara? — Natural se impune o con­cluzie. In primul rând am promis că a doua lucrare a mea pe care o voi termina (cu ajutorul lui Dumnezeu) fiindcă prima este promisă lui Mengelberg şi pentru Cocertgebow — o voi da în pri­mă audiţie lui Radu Urlăţianu. In al doilea rând, aştept concer­tul din Budapesta pe care îl va da falanga din Tim­­şoara şi cu care ocazie se va executa în pri­­mă audiţie ultima­ucrare a lui Sabin Drăgoi „Divert­imentul Sacru”. Am sfătuit pe amicul Ur­­luţianu să ofere capitalei Unga­riei şi prima Rapsodie a lui E­­nescu şi Negerlieder de Kurt Pahlen (minunat interpretate de Ally von Artner) adică întreg programul auzit de mine. — Vor avea succes? — încercarea dirigentului din Timişoara trebue să aibă succes. Nu numai succes de rampă şi celălalt care se lasă aşteptat şi care va veni mai târziu. Kodály Zoltán avea în mână doinei® lul Drăgoi... F. IL H. Spectacolele Săptămânii DELA 7-15 IANUARIE 1034 | fii»*«* Opera Român­ă Marţi . * vătrai VatSinal Teatral ▼rature Teatral R. Marfa Teatral Chambra­­./-I Lunii - 1­ . • -Miercuri1 Joi 1 Vineri \ \ Sâmbăta " Rigol «to Muşcata din fereastră Dinu Păturică Miss Viteza Miss Viteza Duminicii Hansel şi Gretel Zâna păpuşilor Voivodul Ţiganilor Napoleon Miss Viteza ...Esco Miss Visza Slujbaş la Stat Doar un sărut Doar un sărut Doar un sărut Alhambra iubeşte Mh­ambra guverne«..... Alhambra iubeşte Alhambra guvernează INSTITUT DE ARTE GRAFICE „RAMPA" INT­RAREA ZALOMIT ftta« I telefon 3.9430 Orele 2.31­ MUŞCATA DIN FEREASTRA Comedie in 3 acte de d. Victor Popa DISTRIBUŢIA Conu Grigora, învăţător l. Sârbul Coana Sofica, soţia lui Sonia Cluceru Olguţa Irina Nădejde Georgică copiii lor Mya Coca Părintele Ilie Udriş Gr. Mărculescu Vladu Cociaş G. Demetru Ionică, /. Ulmeni Constantin Cârnul, lăutar D. Amigdanis Direcţia de scenă d. Paul Gusty orele 8.30 DINU PĂTURICĂ Piesă în 4 acte de d-nii Ion Pilat şi Adrian Maniu DISTRIBUŢIA Păturică N. Edlidteanu Postelnicul Tuzluc V. Antonescu Kera Duduka Marioara Zimniceanu Kir Coatea N. Săvulescu Niculăiţă H. Polizu Iordan, calemgiu A. Rogalsky Ciolănescu Al. Ghibericon Chioftea ,V. Brancomir Boroboaţă G. Baldwin Ioniţă D. Amigdalis Treti Logofăt Ghinea B. Grigoriu Aredelniceru A­l. Anastasiad Egumenul Dobre Ene Răndaşul C. Irod Un vestitor I. Pe la Căpitanul T. Dumitriu Un am­ânt A. Dumitrescu Marghiola, chelnăriţă Maria Voluntara Marghiolita Kitty Ghiorghiu Luxandra TarUzi Economy Aglăiţa Victoria Corcliu Ţiganca Mara N­eamțu Direcţia de scenă d. I. Sahighian TEATRUL VENTURA Pasagiiu comedia Telefon 3.037B Orele 3 şi orele 9 MISS VITEZA Comedie muzicala in 3 acte de G. Sillu si Michael Eisemann DISTRIBUTIA Lisi d.ra Leny Cale: Flip Reiner d. V. Lăzărescu Agnes d.na Silvia Fuldo Virginia Silvia Dumitresco Boby de Rombek d. A. Critici, Johny d. V. Honen Fellner d. I. Georgescu Schnabel­ d. Eu'j. Obreja Edy d. G. Timiza Neubauer d. FI. Scărlătescu Riemer d. G. Marian Weigel d. 1. Focfăneanu. Mixer d. W. Eggerth D-na Hollitzer d-ra Renné Pressain, Chelnerul d. A. Brune Ut 1 sportsman A. Cr. Niculescu II sportsman 1. Drândoi HI sportmsan d. M. Vlastc O fată d-ra Tantzi Gheorghiu A 2.o fată d-ra FI. Cărbunetînv Groom d. Mircea Constantinescu Direcţia de scenă: G. Tim­ico Conducerea muzicală: Elly Roman Decoruri: W. Feodoroff Regia : M.Zirra TEATRUL REGINA MARIA Splaim Mi­hai Vodă Telefon 3.9848 ■ Orale 3 '■ SLUJBAŞ LA STAT Comedie în 3 acte de W. Lichtenberg orele 9 seara DOAR UN SARUT Comedie muzicală în 3 acte şi 8 ta­­­blouri de: Alfred Savoir şi Elsem­inn DISTRIBUŢIA Safran, avocat V. Maximilian Pierre, fiul său Al. Find Annie Nadanv Stella Simionescu.D< rig Sacha Dupont .. Marcel Enescu O doamnă furioasă Maria Sandu Tessa Nora Piacon­ini Judecătorul Benda Niculescu Cadet Președintele tribunalului J. Cazaban Judecătorul I. Di­­du TEATRUL ALHAMBRA Sir Cărindar IS telefon 3.33/48 Orele 3 ALHAMBRA IUBEŞTE Revistă în 32 de* tablouri de N. Vlădo­­ianu­ şi*N. Constantinescu OPERA ROMANA Piaţa Valter Mărăcineanu Telefon 4.11.32 orele 8.30 RIGOLETTO ‘Operă, în 4 acte de G. Verdi libretul de Piave DISTRIBUŢIA Gilda Emilia Gutianu Maddalena Marie Snejina Giovanna V. Miciora Contesa Ce primo fi. Rene Pajul Stela Morățeanu Ducele de Mantua Mircea Lazăr Rigoletto Jean Atanasiu Sparafucile­­ Niculescu Basu Monterone C. Teodorian Borsa A. Machedon Marullo T. Manolescu Ceprano FI. Niculescu Conducerea muzicală Ea. Massinl TEATRUL NATIONAL ■ I Orele 9 seara ALHAMBRA GUVERNEAZĂ Revistă în 32 de tablouri de N. Vlădo­­­ianu și N. Constantinescu Marilena Bodescu: Coralia, Proprietă­­reasa, Sărutul, Ultima oră. Provin­ciala. Silly Vasiliu: Valsul, Cismaru, Juliet­ta, Iubirea, Ruxandra, Dama de lu­me. Mya Apostolescu : Biguina, Fifiţa, Miss Jony, Neconsolata, Scoţiana, Lulu Nicolau: Foxtrot, Lisistrata, Con­cesionara. Ea, Dactilografa. Joujou Pavelescu: Tango, Roza, Di, plomata, I ’Amoureuse, Midineta. Virginica Popescu: Cămăşuţa, Amanta, Pussy, ErjL Florica Berniem: Laurenţiu, Antigona, N. Stroe: Cismarul, Moaţe Creţe, Ro- Tincuţa, Nevasta, Nussy. G. Talianu: Trioa Dictatorul, Puncta­­seu, Iorgu, Soţul, Goldemberg. G. Groner: Septimius, Căpitanul, Naş, Cetăţeanul, Scoţianul, Goldenstein. V Vasilache: Cismarul, Tiberică, Gas­ton. Leo, Armand. G Calmuski: Sforţescu, Matei. Piu Mironescu: Fluturele. Lică Dela zid. Bob. Şi H. Nicolaide, Gimy Călinescu. M Bemetrescu. Direcţia de scenă: N. Constantinescu Conducerea muzicală: I. Vasilescu Maestru de balet : S. Siomin. Prima baleriană: Anny Siomin. Decoruri: Al. Caramanlău. Teatrul RIO Cinema •­im­psniB .. TANASE­ Revistă într'un act şi 18 tablouri de d-nii N. Kiriţescu şi P. Andreescu ca C. Tănase. Lizica Petrescu, Mya Ste­­riade, Lulu Savu, Lizette Verea, Marian­­a Glodariu, Rica Marlinesc­u, Al. Giu­gariu, N. Emilian, S. Glodariu, N. Ro­­man, C­oinescu, I Anghelescu. Baletul: Floria Capsali Conducerea muzicală : Dendrino. Decoruri: Traian Comnescu , orele 7.30 şi 10.30 RIO IN CARNAVAL miaua Ușierul I. Moisescu D-1 Pallag. V. Bulandra D-na Pallay Donna Carczzi D_na Berta Elvira Petreonu Un chelner V. Romano .Vrabetz N. Gărdercu D-na Zoldy Tantzi Săndulescu Conducerea muzicală Liviu Frim Regia V. Maximilian TEATRUL I­ANCOVESCU orele 9 seara ÎMPĂRATUL Comedie în 3 acte de Vastili Cetoff Sternberg RADIO Sâmbotă 13 IANUARIE 1934 594 m. BUCUREŞTI 12 kw. 761 kHz. 13. Bursa cota apelor Dunării, Con­cert de prânz (plăci); Uvertură la: I­­tunianca în Alger de Rossini; Selecţiu­ni din Tosca de Puccini; Poveşti din Pădurea Vieneză şi Viaţă de artist, valsuri Parada Gărzii Siameze de Paul Lincke şi Convoiul de Nuntă al fetei din Măceş de Max Rhode: Două cân­tece ruseşti. II: Radio Jurnal. 14.15: Muzică uşoară (plăci). Ora şcolarilor.­ 17.15: T. Arghezi: Cronica vacanţe­­lor. 17.30: Muzică. 17.45: St. Pop: Viaţa şcolară. 19.15: Orchestra Sibireanu: I. Stra­uss: Acolo unde cresc portocalii-vals; I. Vasilescu: Pentru tine am plâns­­tango; Concet: Pui de coţofană fox; Potpuriu de hore; Vasilescu: Să-mi cânţi un cântec de iubire vals; An­dreescu: Când felinarele s’aprin­­tango; arii naţionale. 19: Radio Jurnal. 18: Orchestra Sibiceanu: Romanţa şi arii populare;Lehar: Vals din opere la Mazurca albastră; Franceski: Cân­tec slav; Th. Sibiceanu: Serenadă spaniolă; Demarat: Vals boston; Man­zatti: Barica: tango; Doucet: Un şa­se cllindri rag.time; Romanţe şi arii naţionale. UNIVERSITATEA RADIO Medicină şi Mgiend: 20. Prof. Ion Cantacuzino: Este tu­­uberculoza o boală mortală? K­S 20: Muzică vocală (uşoară) (plăci) Două melodii din filmul Un cântec ! ■ străbate lumea de May; Nilul de len rox şi Cântec Indian de Rimsky Korsa­kov; 2 arii din opereta O noapte în Ve­neţia de John Strauss; 2 Melodii din filmul Fra Diavolo de­ Becce. Estetica fizicului şi higiena frumu­seţii. 20.45: Dr. A. Voina.H igiena pielei şi îngrijirea tenului. 21. Muzică de cameră: Saint.Saens septet în mi bemol major (Dana Popa Popovici pian, Kreuzzer trompetă, D. Teodora şi D. Botez violină, I. Ghiga violă, G. Drăghici violoncel şi Coran canto-bas. • 2130: Poşta Radio. 21.50: Gheorghe ştefanovici canto: Boit,o: Arie din­ Mefistofele; Borodin: Arie din Prinţul Igor; Buzzi Peccia- Torna amore; Melodii populare româ­neşti . 20.20: Ebner şi Willnov la două pia­ne: Parada Păpuşilor, marş de c­rac­tor; Dacă iubeşti puţin tango; A­i dragostei; Ştiu că mă înşeli dar nu se şti dragă, Slow Fox; Costichiţa tango; Krasy Darling slow; Tu sau nici una. Juwa; Dacă ai şti vals englez; Baletul lustragiilor marş de caracter. 22:45, Radio Jurnal.

Next