Rampa, februarie 1934 (Anul 17, nr. 4815-4838)

1934-02-01 / nr. 4815

Lucruri mici despre un film mare de George Cukor deorge Cukor este regisorul fimulul „Dineul de la ora opt“ care va rula în curând pe ecranele cinematografelor Capitol și Roxy. Fiindcă trebue să vorbesc despre sarcinile regisorului, e necesar să amintesc întâi de cea mai importantă: Veridicul mediului. Pentru aceasta trebue ceva mai mult decât îşi închipuie un profan. La filme istorice îşi va închipui desigur că există oarecari dificultăţi la reunirea mobilelor de epocă. Dar la filme care se petrec în zilele noastre? Cu toate acestea amănuntele care trebue să facă mediul cât mai autentic, cer foarte uluită atenţie. Pentru „Dineul de la ora opt’’ am dat de lucru la nu mai puţin decât 117 de meseriaşi. Decorurile au fost desenate de Cedric Gibbons, Fred Hope şi Hobe Erwin. Desenele lor au fost apoi transpuse în piatră şi lemn de decoratori, pictori, electricieni. Un rol important joacă în film florile. Ne-a trebuit timp până am izbutit să alegem cele mai potrivite flori. Aranjarea mesei dineului a durat mai multe zile. Croitorul a avut şi el mult de furcă. Zi şi noapte a lucrat împreună cu asistenţii lui să pregătească hainele interpreţilor. In timpul turnării, coaforii erau totdeauna gata să aranjeze o coafură stricată. Cel mai greu a fost să găsim o îmbrăcăminte potrivită pentru Marie Dressier. Cum se îmbracă o artistă a cărei carieară a apus dar care n’a renunţat încă la ele atunaia parca a deslegat desenatorul de ambiţia Cum costume această întrebare veţi avea ocazia să vedeţi singuri. Foarte interesantă afost şi decorarea biroului armatorului Jordan. Aici trebuia să se păstreze caracterul tradiţiei. DÎntrT un muzeu Californian am împrumutat patrusprezece modele fie vapoare ,şi trei băi vechi din secolul al şaptesprezecelea. Lămpi chinezeşti, o hartă veche a insulei Java şi alte rataţi strânse din toate colţurile, au completat decorul. înscenarea acestui film a fost in tot cazul o misiune interesantă, fără să mai vorbesc de plăcerea pe care mi-a prilejuit-o colaborarea cu cinci vedete atât de celebre ca Marie Dressier, Lionel și John Barymorre, Jean Harlow și Wallace Beei’v. John Barymorre Al Jolson face o nouă descoperire Intro seară, Al. Jolson, celebrul artist căruia i se datorează lansarea primelor filme sumare, s-a dus la un teatru din Los Angeles, împreună cu Joseph Schenek, fiind din producătorii de seamă a companiei „United Artiists”. Au văzut pe scenă un mic artist negru. Jolson se uita la Schenck, iar Sebének la Jolson. Rezultatul acestor priviri a fost Edgar, „Bhie-Boy”, care a fost angajat spre a fi partenerul lui Jolson în „Sunt un vagabond, ce bine-mi pare !" Florelle In „O zi minunată“ Frumoasa vedetă franceză Odette Florelle, interpreta „Modelului” şi a „Damei de la Maxim”, îşi va face în curând o strălucită reapariţie pe ecranele noastre într’o admirabilă comedie intitulată „O zi minuna, w9 ta .. Cunoscutul autor dramatic şi revuist parizian Yves Mirande a scris scenariul acestui film care va stârni fără îndoială interesul unanim al publicului dornic de bune spectacole franceze. O distribuţie excelentă, în higroasă creaţie, va constitui de asemenea una din atracţiile acestei spirituale producţii. Odette Florelle e secondată în acest film plin de humor de apreciaţii comici Duvalles şi Alenne şi de frumoasa şi talentata Mona Goya. „O zi minunată” va rula în curând pe ecranul cinematografului Select. Odette Florelle Premierele „Fetiţa inimii mele“ Pe ecranul cinematografului Bulevard Palace a avut, loc cu premiera filmului ,,Fetiţa inimii mele“, o producţie americană care s-a bucurat de o călduroasă primire din partea publicului. Reapariţia strălucit comediene Marion Davies a stârnit, aplauze. Frumoasa vedetă deţine un rol care-i va aduce noui simpatii1. Partenerul ei este Onslow Stevens un tânăr star al scenei newyorkeze a cărui apariţie plină de humor a provocat, admiraţia numerosului public care a asistat la premieră. Un alt rol important e interpretat de J. Farrell MacDonald. Robert Z. Leonard semnează regia acestei realizări de un humor irezistibil. Marion Davies „Victor şi Victoria" Realizarea lui Reinhold Schanzel „Victor şi Victoria” rulează pe ecranul cinematografului kanon cu remarcabil succes. Acţiunea amuzantă, care întreţine tot timpul buna dispoziţie a publicului, se desfăşoară întrun ritm antrenant. Interpretarea excelentă, in frunte cu Renate Müller, este una din atracţiile acestui film Hermann Thimig, apreciatul comedian bine cunoscut şi aplaufruntea căreia Floi’eile are ocildat de publicul nostru de filme lioinnci» v.o rrvnsfifiii nn liOTiPritl frnmnnspii Rf*este partenerul frumoasei Renate Müller. Alte roluri sunt interpretate de Adolf Wohlbrück și Friedel Pisetta, o nouă stea a filmului german. „Victor și Victoria” este o operetă plină de humor, destinată să cunoască un mare succes. RAMPA Actualităţi O poveste filmată. Charles Farrell şi Janet Caynor reapar împreună. Primul film american al lui Pabst. „Napoleon” de Emil Ludwig pe ecran. Un nou gen de filme. Actorul care n’are voe să se însoare ,,Alice în ţara minunilor', nu s’a bucurat de primirea entuziastă Pe care o sperau producătorii. De ce? Fără îndoială pentru că ei şi-au luat sarcina aproape imposibilă să dea viaţă tuturor fantezilor visului. Fermecătoarea poveste a lui Lewis Carroll, care a fost cartea de căpătâi a unei întregi generaţii, e remarcabilă prin fantezia sa. Şi tocmai această fantezie lipseşte filmului. Actorii sunt prea fiinţe umane în carne şi oase; ei sunt chiar prea ninci, actori. Tânăra, debutantă Charlotte Henry, aleasă din trei sute de candidate, este fermecătoare. Partea fotografică e excelentă şi trucajul, acolo unde era necesar, a fost realizat cu atenţie ca să pară cât mai natural. Strălucitoarea echipă de interpreţi reuneşte numele lui Gary Cooper, Richard Arien, Alison Skipgorth, May Robson. Charles Farrell şi Janet Gaynor vor apare din nou împreună, după o eclipsă de un an. Studiourile nu au vrut să se supună exigenţelor lui Farell şi celebra pereche a fost despărţită.. Dar publicul o vrea. Charles Farrell şi Janet Gaynor vor crea împreună două filme. Contrar atâtor altor regizori străini cari l-au precedat la Hollywood G. W. Past a primit din partea studiourilor care l-au angajat dreptul de a se bucura de o libertate completă Producătorii au promis că nu SO vor amesteca în lucrul ei! şi nu-i vor da sfaturi care, de multe ori, par a fi ordine. Astfel celebrul regizor german turnează primul său film american, ,A Modern Hero", după un roman de Louis Bromfeld. Interpreţii principali sunt Richard Barthelmess şi Jean Muir. Fermecătorul sentimentulism al filmului ,,Little Women's, a deschis cariera unui nou gen dre filme. După filmele de gangsteri, e un fel de... duş. Şi se pare că publicul va accepta să vadă pe ecran sentimente pure şi emoţii Frank Borzage va fi regisorul filmului „Napoleon4’ după celebra carte a lui Emil Ludwig. Rolul Josefinei n’a fost încă distribuit; se crede însă că el va fi jucat de Gloria Swanson. Edward G. Robinson, abandonând rolurile de gangsteri, va fi Napoleon. Scenariul e scris de Ernst Pascal. O singură clauză a fost adăogată în contractul lui Dick Powell un tânăr actor care s’a relevat în „Strada 42" și ,,Parada aurului Ea spatie că simpaticul actor n’are voe să se însoare timp de un an, cât durează noul contract. Nu se cunosc motivele care nu silit c°m pani« Warner Bross să ia o asemenea măsură. Şi Dick Powell ezită să semneze. Intre timp el turbează în noul film al lui Al. Jolson „Wonder Bar" în care mai apar Kay Francis, Dolores del Rio şi Ricardo Cortez. W.s. Van Dike, care s’a obişnuit să turneze cu negrii din Africa şi eschimoşii dela Pol, declară că n’a avut niciodată atâtea dificultăţi ca acum, cu indienii din America. In „Sanghing Boy4' aceştia s’au arătat de.o imbcilitate dezarmantă şi regisorul jură că nu-i va mai utiliza. Cu toate acestea un nit regisor pregăteşte, sub titlul „Grandoarea şi decadenta lui Montezuma’', un film asupra tribului Aztech,lor. Dolores (|c| Rio G. W. Pabst Emil Ludwig Nouile filme United Artists film muzical cu titlul „Simt un vagabond, ce bine-mi pare Regisor este Lewis Milestone, căruia îi datorăm marele succes „Nimic nou pe frontul de Vest”. Al. Jolson, creatorul filmului sonor, ale cărui memorabile filme „Cântăreţul de Jazz” şi „Cântăreţul Nebun’’ (Sonny Boy) au rămas înscrise cu litere de aur în istoria internaţională a cinematografului, va face senzaţie în noua lui creaţie. 90 la sută din film este muzică şi cântece... „Sunt un vagabond, ce bine-mi pare !” va fi o revelare ! CLAUDETTE COLBERT, vedeta care încarnează tipul femeei vicioase şi sensuale, a fost angajată de Joseph Schenck pentru „O dramă pe luciul npei”. Niciodată n’a fost mai picantă şi provocătoare ca în acest film. Partenerul ei este Ben Lyon. Acţiunea se petreceîn mediul interesant al unui port gigantic. Claudette interpretează o fiică a cheiului, care se îndrăgosteşte de un bărbat dintr’o lume cu totul diferită de cât a ei. MICKEY MOUSE, marele star al companiei „United Artists” va apare într’o nouă sete de desene animate. Este aici locul să facem deosebire între advăratul Micky, creaţia lui Walt Disney, care este în exclu Studiourile „United Artists’’ vor prezenta curând pe ecranele noastre, o nouă serie de filme de succes, interpretate de vedete ca Al. Jolson, Claudette Colbert, Ronald Colman, Ben Lyon, Kay Francis şi Eddie Cantor. Toate aceste super-producţiuni au fost realizate sub direcţiunea de producţiune lui Joseph M. Schenck, cu excepţia hiper-revistei „Whoopee” cu Eddie Cantor, care a fost montată în colaborare cu Florenz Ziegfeld, faimosul om de teatru american. RONALD COLMAN, care fost admirat recent, în filmul „Masca celuilalt” cu Elissa Landi, interpretează rolul principal din „Impasul” (Cynara). Est® o dramă foarte intensă, care pune pe tapet una din cele mai arzătoare chestiuni: bărbatul care într un moment de nebunie îşi nşeală soţia, fără a înceta o clipă s’o iubească, are oare dreptul de a fi iertat? Soţia lui, cae ştie că el o iubeşte şi că a greşit doar într’un moment de nebunie sexuală, ademenit de insistenţele sensuale ale unei altei femei, poate trece peste mândria ei de femeie ? Kay Francis, voluptoasa vedetă brună, este partenera lui Column, legea este semnată de celebrul regisor King Vidor EDDIE CANTOR, noul rege al comediei, care face senzaţie sivitatea „United Artists şi prin comediile sale de mare fast celelalte desene animate produşi cu tulburătoarele „girls care îl secondează, apare în„Whoopee”. Este o hiper-revistă fasciiată, plină de antreu şi acţiune, sută în sută colorată. (Fotografia în culori naturale sistem Technicolor). „Whoopee” este realizat de Florenz Ziegfeld, faimosul om de teatru a cărui vestită trupă de „girls” este unică în lumea întreagă. Fără îndoială, că este cea mai gigantică şi cea mai grandioasă revistă-film din câte s’au realizat până astăzi, inclusiv „Rio Rita” sau „Regele Jazzului”. Aceste după filme mai vechi dispar în umbră pe lângă filmul lui Eddie Cantor. AL JOLSON îşi va face reapariţia pe ecran într’un mare se de alte case, care n’au nimic comun cu șoricelul năzdrăvan Mickey. Tot Walt Disney este și creatorul minunatelor SIULY SYMPHONIES, desenele animate sonore, fotografiate în culori (Technicolor) „La Maternelle" pe ecran Romanul lui Urapie „La Maternelle'4 a fost transpus pe ecran de regisorul Jean Benoit-Levy. Rolul principal e interpretat de marea artistă Madelette Renaud. „La Maternelle'4 construe unul din cele mai mari succese ale cinematografului francez. ILI0 0 □ 0 0 0 0 0 0 X 0 X „CAMARADELE” este titlul noului roman al lui VITOR MARGU£RITTE. Autorul predică în această carte, pacea, frenezia fericirii şi iubirea liberă. „CAMARADELE" este un roman în care autorul ne prezintă două fete libere, energice, prototipul generaţiei celei noui. Experienţa lor e plină de curaj, de adevăr, de optimism. Editura ALCALAY Preţul Lei SO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 R André Luguet la Fox-Film Centrala de producție pentru Europa a companiei Fox-Film la Paris. Lucrul a început de mai multe luni și regisorul Karel Anton a terminat acum „Matricule 33”, un film de contra-Andre Luguet in spionaj, cu totul titular. André Luguet a semnat cu plăcere contractul cu Fox-Film. Rolul lui 33, o cifră sub care se ascunde un dezertor şi un spion redutabil, l-a încântat. Scenariul se bazează pe o afacere de spionaj autentică din timpul marului războiu european, afacerea în care a fost amestecat şi un prinţ imperial german. Andre Luguet este secondat de tânăra vedetă franceză Edwige Felaliére, care interpretează rolul unei spioane germane, André Luguet Femeile moderne şi căsătoria de Mae West N’am fost măritată niciodată. Şi totuşi de multe ori am avut prilejul să închei o căsătorie fericită. Nu am nici o prejudecată împotriva instituţiei căsătoriei, am pentru ea un respect profund şi tocmai din acest motiv ezit să spun „da’’. Majoritatea femeilor moderne pot seduce, fascina, bărbatul pe care-l iubesc. Dar sunt ele oare capabile să reţină un barbat ? Statistica ne răspunde : „Nu”. După părerea mea, dacă e uşor să te măriţi, a rămâne măritată e o problemă. Astfel, când mă voiu mărita, va fi pentru o uniune durabilă care nu va fi într-o zi despărţită de divorţ cu tot cortegiul de avocaţi, martori. De multe ori am vrut să mă mărit. Dar, de fiecare dată, mama a intervenit: aspiranţii la mâna mea nu-i plăceau. Unul nu era serios, altul nu se gândea decât la toaleta lui, al treilea avea un caracter prost. Poate că mă voiu mărita într’o zi. Nu voiu căuta să fie un Apollon, căci frumuseţea nu este, în fond, decât puţin lucru. Aşi prefera în schimb adevăratele calităţi ale sufletului şi ale spiritului, singurele care contează... Şi apoi, între noi, e mai uşor să păstrezi un soţ pe care celelalte femei nu caută să ni-l ia sub pretext că e un model de eleganță și frumusețe... Dorothea Wieck este împotriva femeilor fardate Când a debarcat în America, Dorothea Wieck, faimoasa stea din „Mädchen in Uniform’4, a făcut mare senzaţie. Inchipuiţi-vă, nu era fardată. Ea nu întrebuinţează nici măcar pudră şi roage de buze. Pe stradă, în saloane, pretutindeni, ea apare nefardată. Numai când este fotografiată, Dorothea Wieck scoate repede rouge-ul ei de buze din poşetă, dar imediat după pozare îşi şterge orice urmă de pe buzele ei ispititoare. ,,lardul este un non-sens pentru o femeie frumoasă şi sănătoasă’4 — a declarat Dorothea Wieck reporterilor americani . „El îşi găseşte justificarea numai în studio şi pe scenă, din motive pur technice. In viaţa de toate zilele este ceva desgustător, în afară de faptul că vatămă sănătatea"4. Dorothea Wieck John Boles, cântăreţ şi actor John Boles, popularul star al cinematografului american, şi-a început cariera pe o scenă de operetă de pe Broadway. Arabiia lui era să ajungă cântăreţ de opera. Debutul într’un mic rol dintr’un film mut i-a deschis o nouă carieră, care, dela apariţia filmului vorbitor, a havit un avânt considerabil datorită vocii lui superbe. John Boles a jucat și a cântat in „Regele jazz-ului”. „Marseilleza” a repurtat cu „Umbra fericirii un succes răsunător. In 110,11 lui film, „In vârtejul dragostei cu Nancy Carroll, Boles se relevă din nou un excelent actor. Ce filme rulează in Capitală CAPITOL. — Ţareviciul cu Martha Eggerth şi George Alexander. SELECT. — Serenada Torţelor cu Claudette Colbert şi Ricardo Cortez . BELEVARD PALACE. — Fetiţa viselor mele cu Marion Davies. I EMINA. — Premiera „Femeia zilei” cu Jean Harlow şi Sily Simfonie în „Simfonia matinală.”. CORSO. — Sânge mexican cu Lupe. Velez şi Pat O’Brien. TRIANON. — Victor şi Victoria cu Hermann Thimig şi Renatte Mueller Ale-BIZANTIN. — Inimi frânte cu xander Karr şi Dickie Moore. FORUM. — Ultima noapte cu Joan Crawford şi Theodore & Co., cu Albert Prejean şi Raimu. OMNIA. — Voluptate cu Marlene Dietrich şi Fatalitate cu Fredric March. LIDO. — Cântecul Bosforului cu Gustav Froelich şi Jarmilla Novotna şi Generalul Yen cu Nils Asther. MARNA. — Maria Jeritza , Marea Ducesă Alexandra, jurnal şi complectare. MARCONI. — Hotel Atlantic cu Anny Ondra, jurnal comedie şi compania de reviste I. Pizone. VOLTA BUZEŞTI. — Vraja Trupului cu Wallace Beery şi Karen Morley jurnal şi comedie. MODEL. — Bătălia de la Tannenberg cu Hans Stuwe şi Victor de Kova şi Muzicant de formă cu Szőke Szakai. TOMIS. — Veneţia, oraşul viselor cu A. Phaver şi Szőke Szakai şi Clubul noctambulilor cu Clive Brook şi George Raft. IZBANDA — Sora Albă cu Helen Hayes şi Clark Gabie. Jurnal şi complectare SPLENDID. — Cavalcada cu Clive jurnal şi complectare. RIO. — Compania C. Tănase în revista Rio , splendoare şi filmul Fiica Nababului cu Gustav Forelich şi Camilla Horn. ROXY. — Țareviciul cu Martha Eggerth şi George Alexander. REGAL. — Vraja Milioanelor cu Lionel Barrymore. VOX. — Yachtul plăcerilor cu Kay Francis, Joel ,Mc. Crea şi Lilian Tashman şi compania de reviste C. Toneanu. Brook şi Diana Wynnard, jurnal de actualităţi. AMERICAN. — Irene Dunne în Secretul doamnei Blanche jurnal şi complectare. IMPERIAL (Bragadiru Rahovei 151). — Amicul meu Guvernatorul cu Tom Mix. Seara revistă. IRIS. — sunt un evadat cu Paul Muni şi Glenda Farrell, jurnal, complectare şi artişti. RAHOVA. — Femeia In flăcări cu Brigitte Helm şi Karl L. Diehl şi Buze de fecioară cu Dolly Haas şi Hans Thimig. ODEON (II Iunie 75. — Marşul Durerii cu Leo Carillo şi Vivianne Osborne. MILANO. — Buzele mele mint cu Lilian Hartvey şi John Boles şi Un fiu improvizat cu Fernand Gravey şi Florelle. FRANKIN. — Intre soţie şi amantă cu Alice Cocea şi Miltonul cu René Lefébre. EPISCOPIE. — Regele şmecherilor cu Georges Milton şi Refugiul. ATENEUL GOLESCU. 2 filme „E vinovată femeia?” şi „O aventură galantă” cu Liana Haid. LI A. — King_Kong cu Fay Wray şi Stan şi Bran soţi ideali. KLSELEFF. — Marlene Dietrich în Voluptate şi Nătărăul cu Curt Bois. PACHF. (Str. Mătăsari). — Supremul păcat cu Helen Hayes şi Garry Cooper, Antonică-ghinion cu Ralph Arthur Roberts. EDISON. — In umbra Fericirii cu Irene Dunne şi Călăreţul Iadului cu Tom Mix. ROATA LUMEI. — învingătorul cu Hans Albers și Spionajul cu Willy*^* Fritsch și Brigitte Helm.