Rampa, septembrie 1934 (Anul 17, nr. 4990-5015)
1934-09-01 / nr. 4990
ama O şedinţă de cinema la Moscova:„Celinskin“ Toate ziarele au scris despre odisea lui „Tchelinskin”. Se ştie că în timpul expediţiei de valsare s-a turnat un film. Acest reportaj, e proiectat actulmente pe toate ecranele din U. R. s. a Iată impresiile unui ziarist francez care a văzut filmul la cinematograful Arbat din Moscova. # E ora şapte. Lumea face coadă la casa de bilete. Asistenţa e complet proletarizată, bărbaţii poartă haine peste cămăşi cu gulerul deschis sau peste bluze ruseşti, femeile ignorează cochetăria , rochiile lor le acoperă trupul, în nici un caz nu se poate spune că „le îmbracă”. Ele sunt coafate „a la garzone”, cele bătrăne poartă pe cap o basma. Acest teatru exista și sub fostul regim. Ca toată arhitetcura rusească din secolul trecut, el e clădit într’un stil neo-auitic, amestecat cu Ludovic XVI clasic. Spectacolul e permanent ziua şi noaptea, dar şedinţele sunt distincte. Pătrundem într’un hall vast complet alb. Intr’un colţ, drapelul roşu. In mijlocul unui perete sunt pictate ciocanul şi secera La cealaltă extremitate a sălii, o estradă pentru orchestră. Ea cântă bucăţi din Rimsky Korsakow sau Mussorgsky. Publicul, se plimbă, stă de vorbă. Mulţi tineri, cu capul ras, însoţiţi de fete strălucitoare de sănătate. Mediocritatea îmbrăcămintei nu împiedică marea ei varietate, culorile cele mai vii se ciocnesc. Opt. Unii se duc la bufet, ceilalţi în grădină, tutorii pleacă, alţii le iau lucid. Toate locurile sunt numerotate. Plasatori nu existiă. In cinci minute, sala s’a umplut Filmul începe. Povestea completă a expediţiei lui „Tchelinskin” e, în acelaş timp, o apologie a regimului. Plecarea delegaţiile muncitorilor întovărăşesc vaporul, drapele, fanfare, batiste. Apoi iată repercursiunea în străinătate: într’un ritm halucinant, ziarele din toate ţările defilează în faţa deliilor noştri şi pe fiecare se poate descifra: Tchelinskin, Tchelinskin ! Urmează apoi aspecte din viaţă pe banchiză. Iată întoarcerea. De-a lungul a mii de kilometri, sate întregi vibrează înaintea bărbii impasibile a profesorului Schmidt. Tineretul, drapelele, muncitorii, defilează într’un ritm halucinant. Nu putem trece cu vederea sosirea la Moscova, care, din punct de vedere technic, depăşeşte în frumuseţe toate imaginile de manifestaţii similare filmate până acum. Ecranul reprezintă mausoleul lui Lenin. Membrii expediţiei se pregătesc să vorbească. O rumoare se aude, şi timp de câteva minute, praticipăm la emoţia oratorului în faţa popularităţii sale. In jurul nostru, toate feţele sunt atente, mâinile strâng braţele fotoliilor. Puţine aplauze, dar când lumina se aprinde, descoperim o reuniune în extaz. S’a terminat. Mulţimea se împrăştie, o alta, avidă o înlocueşte, şedinţă s’a terminat. Spec-1 „Cinematograful mondial su Cineaşti ruşi la Paris Un vizitator de mare importanţă se află actualmente la Paris: Boris Choumiastky, preşedintele industriei foto-ciatematografice de pe lângă consiliul comisarilor poporului din Rusia, întovărăşit de doi colaboratori el se află de câteva zile la Paris de unde va pleca la Veneţia. Charles Deloc, preşedintele Camerei sindicale a cinematografului francez, a organizat o recepţie în onoarea acestui important cineast rus. Sute de întrebări au fost puse conducătorului cinematografului sovietic ; dintre răspunsurile sale, reţinem câteva : r inivm n + no* T*« fiii m emili feră, pretutindeni, de acelaş rău: absenţa totală a marilor opere care au făcut triumful fii nului mut._____________________ Atâta timp cât cinematograful va persista să imite teatrul, el nu va găsi nici menirea sa, nici autorii săi, nici operele sale tipice. La expoziţia din Veneţia marile succese au fost înregtiurate de America şi Franţa’. Câteva lucruri despre producţia de filme în U. R. S. S: „O lege interzice unui regisor să execute un film al cărui scenariu l-a scris. Salariile actorilor se ridică până la douăzeci la sută din costul unui film. Majoritatea producţiei e încredinţată tinerilor”. Primul ITina străin prezentat in U. R. S. S. a fost un film francez: „Sous les toits de Paris” de René Clair. Despre colaborarea francorusă, d. Boris Choumiatsky a spus: „Piaţa noastră cinematografică va fiin viitor deschisă filmului francez”. a D. Choumiatsky şi -a încheiat declaraţiile cu câteva amănunte asupra nouei producţii sovietice. Ea va cuprinde 120 de filme, care vor costa 83 de milioane ruble. I • Rene Clair Cine este Cari Brisson, noul star american Puţini din admiratorii Gretei Garbon ştiu că faimoasa stea scandinavă îşi datorează cariera actorului danez Cari Brisson, primul bărbat iubit de „divina". Brisson era director de teatru la Stockholm. Era principală vedetă masculină a propriului teatru şi jocul lui era foarte apreciat. Scurt timp după deschiderea teatrului, devenise idolul capitalei Suedeze. Greta Gorbo era una din cele mai pasionate admiratoare. Ea lucra la un coafor din vecinătatea teatrului şi era nelipsită la ieșirea actorilor. Văzuse aproape toate rolurile lui Brisson şi li colecţiona fotografiile cu o pasiune copilărească. Odată i-a oferit un buchet, în plină stradă. Din ziua aceia începe ascensiunea pentru Greta Gustavson. începu de foarte jos, ca simplă figurantă, în teatrul lui Brisson, dar făcu progrese imense şi foarte curând dispăru din Sfera de activitate a lui Brisson. După mai mulţi ani, Brisson se afla la New-York, unde în hall-ul unui elegant, hotel i se spuse că Greta Gustavson doreşte să-i vorbească. Brisson îşi aminti imediat de fata care jucase în teatrul lui şi care Hubiaet- Mare i-a fost mirarea, când recunoscu în fosta figurantă pe marea Greta Garbo. După ce trecură primele emoţii, Greta îi oferi un angajament la Hollywood. Reţinut la Londra, Cari Brisson nu putu accepta propunerea vedetei. Totuşi într-o bună zi Cari Brisson sosi la Hollywood. Brisson era actor de operetă şi comedie muzicală. Obţinuse mari succese în reviste îşi la radio. In afară de aceasta era foarte popular în ţările anglo-saxone şi scandinave. O telegramă la Londra şi după câtva timp Carl Brisson se număra printre vedetele studiourilor californiene. La Hollywood, Carl Brisson făcu două vizite: una la Greta Garbo, cealaltă la Mae West. Auzise atâtea despre vedeta cu forme pline, încât voia să vadă și să cunoască personal pe cea mai originală artistă și scriitoare Americei. Și n'a fost prima lui vizită. Astăzi Mae West invită în fiecare săptămână pe Cari Brisson. Actorul danez are o adevărată veneraţie pentru blonda Mae. Piesele ei de teatru, comediile, revistele, cupletele pe care le scrie îl entuziasmează. Ar vrea să joace într’un film scris de Mae West. La Hollywood, Cari Brisson a intrat prin poarta cea mare. I s’a dat imediat un rol mare, într’un film şi mai mare: „Variété“ (Murder at the Vanities). Este un film de acţiune, care se desfăşoară într’un cadru de o bogăţie fascinantă. Scernariul abil decupat, cu efecte senzaţionale, exploatează atât calităţile de mare actor, cât şi Cele de minunat cântăreţ ale lui Carl Brisson Partenera danezului este Kitty Carlisle, una din cele mai bune subrete din America. #9Moartea în vacanţă* obţine mare succes la expoziţia cinematografică din Veneţia După cum se ştie la expoziţia cinematografică care are loc la Veneţia, sub patronajul oficial al Tai Mussolini, toate ţările lumii au trimis cele mai bune filme. Intre alte filme americane, a fost prezentat şi „Moartea în vacanţă”, după faimoasa piesă de teatru a lui Alberto Cassela cu Fredric March în rolul titular. Proecţia filmului a deslănţuit vii aplauze. Dintre toate filmele americane prezintate până în acel moment, nici unul nu a obţinut un succes mai mare. Publicul a fost pur și simplu entuziasmat de creația lui Fredric March. Cinematograful în Persia Producţia regulată de filme nu există încă în Persia. Doar câteva filme turnate de amatori au fost realizate în cursul ultimilor ani. Vom cita doar „Abi şi Babi”, comedie de 1800 metri, realizată de Oganiantz Ovanes, directorul institutului cinematografic din Teheran, fotografiată de H. Motazedi şi interpretată de elevii şcoalei de cinema din Teheran. Bogăţiile naturale ale ţării, luminozitatea şi clima de care se bucură Teheran în aproape tot anul, trecutul istoric al Persiei, sunt elemente interesante pentru noua societate Perse- Film, fondată cu concursul organizaţiilor franceze şi americane. Pe de altă parte, ruşii proiectează să producă şi ei filme în Persia. Importul filmelor străine şi al altor accesorii cinematografice este permis contra unei taxe şi contra exportării de produse persane. Taxa se ridică la 5 la sută din valoarea filmului. Cenzura exercitată de poliție. „Don Juan" la Veneţia Filmul lui Alexandre Korda „Don Juan” cu Douglas Fairbanks, va fi prezentat zilele acestea la expoziţia de artă din Veneţia. \i '■| Alexandre Korda Poşta Administrației D-l Simiţianu este rugat a se prezenta cel mai târziu Sâmbătă 1 Septembrie ora 17 la Ad. ziarului. RAMPA im Un film cu Loretta Young şi Ronald Coliman Perechea Loretta Youmg Ronald Colman este desigur una din cele mai neaşteptate surprize din câte ne rezervă Hollywoodul. Loretta Yung, definitiv lansată în urma succesului mondial al filmului „Casa Rotschild“, îşi face acum reapariţia ca parteneră a lui Ronald Colman. Titlul filmului este „Reîntoarcerea lui Bulldog W. Drummond”. Subiectul este pasionant, senzaţional, în legătură cu dispariţia unui inspector de la Scotland Yard1, prefectura poliţiei din Londra. Această ciudată dispariţie, învăluită de mister, dă un farmec deosebit filmului. Bulldog Drummond, faimosul poliţist-amator, va minuna spectatorii. Noutăţi din Studiouri HOLY WOOD John Gilbert, Victor McLaglen, Wynne Gibson şi Alison Skipworth compun distribuţia noului film al lui Lewis Milestone „Căpitanul urăşte marea". * * Elissa Landi va fi vedeta viitorului film al lui Joseph von Eternberg. Franz Lederer, cunoscutul actor ceh care a turnat la Berlin numeroase filme mute şi sonore şi care a făcut pe Broadway, o strălucită carieră, va interpreta rolul lui d’Artagnan în „Cei trei muşchetari”, o nouă producţie R. K. O. LONDRA. King Vidor a sosit la Londra. Celebrul regizor tratează cu Alexandre Korda realizarea unui film pentru „London Films". PARIK. Dolly Davis este vedeta unui film intitulat „Un tren in noapte*". Ea e înconjurată de: Georgins, Alice Tissot, Charles Deschamps și Helena Mattson. René Hei'Vil a realizat acest, film după piesa lui Arnold Ridley „Trenul fantomă". * * „Regele din Champs-Élysées" este in terpretat de Buster Keaton, Jacques Dumesnil, Lucien Callomand, Pie rade, Gaston Dupray, Paulette Dubost, Madeleine Guitty şi Colette Darfeuil. Regia- Max Nosseck. Asistent: René Montis, Supervisor: Robert Siodmak. John Gilbert Cinematograful Trianon a prezentat ori o amuzantă realizare germană, „Bravo Bibi !” Este o operetă de mare montare, în care muzica se impune pe primul plan. Subiectul viu şi modern, plasat în cele mai pitoreşti poziţiuni ale Elveţiei şi în cadrul unui elegant hotel de vilegiatură din Alpi, tratează o intrigă amuzantă. Turnat intr’un cadru luxos, filmul acesta se bucură de o interpretare remarcabilă, în fruntea căreia străluceşte DORIT KREYSLER, — celebra actriţa de la „Kabarett der Komiker” din Zürich, — şi inegalabilul actor şi tenor LEO SLEZAK, care are în acest film o creaţie desăvârşită. Alături de ei mai apar IDA WUST, WOLFGANG LIEBENEINER, ANTON POINTNER, EUGEN REX. Interpreta principală, DORIT KREYSLER, poartă o de toalete elegante. serie Premierele Bravo Bibi V* a?v>aw6w»t^i»«o&aaaooao<ioeaaoaeaei»ee<>aaaoftaaaaoaaaaBao Barbara Stanwyck a reapărut pe ecranul bucureştean în „Femei în dragoste“ po p i’toin - a ren . Frumoasa vedetă americană Barbara Stanwyck şi-a făcut o strălucită reapariţie pe ecranele noastre în ultimul ei film, „Femei în dragoste” (Ladies They Talk About) PcU ^A no m UOIV V UXIAilX lizată de doi reputaţi regizori americani: Herbert Bretherton şi William Kighley. Acţiunea ţine încordată atenţia spectatorului de la prima până la ultima scenă. Partenerul Barbarei" este un nou star din Hollywood, Preston S. Foster, Lyle Talbot, Robert Me. Wade, Lilian Roth. Dorothy Burgess, Harold Hubert, fac parte din distribuţia acestui film. frumoasă creaţie a anului. „Little Women” a fost prezentat şi la expoziţia de artă din Veneţia cu acelaş strălucit succes. .ai. Un film premiat Comitetul expoziţiei internaţionale cinematografice care a avut loc în cursul lunei iulie la Viena şi-a decernat premiile. Premiul întâi a fost acordat producţiei americane „Little Women”, pe care membrii comitetului — din care face parte şi celebrul regizor Ernst Lubitsch o consideră drept cea mai emoţionantă operă realizată anul acesta, în studiourile din lumea întreagă. Vedeta acestui film, tânăra dar atât de glorioasa Katharine Hepburn, a fost premiată cu medalia de aur pentru cea mai şi ultimile la magazinele din Bucureşti, Ploeşti, Piteşti şi Cluj ale Fabrice! Hercules 3a cio Fabrica de Tricotaje şi Ciorapi, Cernăuţi Sucursale în Bucureşti: Calea Victoriei, 48 Str. Doamnei, 10 Str. Lipscani, 58 Str. Sf. Nicolae Şelari, 15 Ploeşti: Str. Cogălniceanu, 90 Piteşti: Str. Şerban Vodă, 37 Cluj, Bd. Regele Ferdinand, 13 Preţurile sunt senzaţia zilei Pentru a evita aglomeraţiile, sfătuim onor. Public a face cumpărăturile dimineaţa. Dr. Sandu Lieblich BOALE INTERNE, NERVOASE ȘI SIFILIS Str. Fremkliitz (pi urler) Tel* 411*01 Consultaţii 8—it a,m. 6—8 pj CAFEE ROYAL Calea Victoria 29 Afionafiră chiar ari la RAMP A abonament lunar Lei ÎOO I Vineri 31 August 1934 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 19. Cota apelor Dunării. Comerţ de prânz (transmis prin doza electromagnetică). Uvertură la „De-aş fi rege“ de Adam, executată de Orchestra simfonică dirijată de Bodanzky (O.). Baiul sirenelor şi „Luxemburg" valsuri de Lehar, executate de Orch. Odeon (O.); Două arii din opereta „Friedericke“ de Lehar cântate de Wittrisch (H. M. V.); Fantezie din „Aida“ de Verdi, executată de Orch. Simfonică din Berlin dirijată de Buschkotter (Horn); Serenadă chinezească de Siede şi Dansul lanternelor de Yoshitomo executate de orchestra simfonică dirijată de Weissmann (O). 13.45: Spectacolele, Bursa, Muzică uşoară (transmisă prin doză electromagnetică). 14.15: Ora, Mersul vremii, Radio-Jurnal. 14.40: Muzică uşoară (transmisă prin doză electromagnetică). 19: Ora: Mersul vremii. 19.05: Concert de muzică variată executat de Orchestra Radio; Mendelssohn: Uverturii la „Athalia’; ’Gneg: Suită lirică; Schubert-Berthe: Potpuriu pe motive din „Casa cu trei fete1 UNIVERSITATEA RADIO Economie: SC: Economiști, români mai vechi: Em. Costinescu, de Paul Sterian. SO.15: Continuarea concertului Orchestrei Radio: Stan Golestan: Intimitate-elegie pentru vioară (solist: D. Teodoru); Josef Strauss: Bătăile inimii-vals: Provăznik: Vals vesel; Foerster: Muzică de seară; Schmidt-Hagen: Ceaiul dansant al păpuşilor; Paschill: Floricele-potpuriu naţional; Translateur: Tinereţea înainte-marş. SI: O vizită la Plevna de N. Crevedia. SI.15: D-ra Eugenia Borf-pian: Fauré: Temă şi variaţiuni; Chabrier: Bourre fantasque; Chopin: Studiu No. 12, op. 10 (Căderea Varşoviei). SI.45: Antologia Radio: Mihail Sadoveanu. SS: D-na Aida Helia-canto; Respighi: Ceaţă; Ceaikovsky: Numai cine cunoaşte dorul; Bolim: Liniştit ca noaptea; Wolf: Taina; Noseda: Trandafirii roşii; Monţia: La fântâna cu găleata. SS.30: Muzică românească executată la banja de J. Abagiu şi L Gavrilovici: Romanţă ardelenească; Horă oltenească; Foiae verde spic de grâu; Pe şoseaua din Copan; Hora ţărănească; Foaie verde maghiran; Ca la uşa cortului. Urbach , fantezie La izvorul lui Ceaikovsky- Institut de Arte Grafice RAMPA s.a. Intrarea Zalonau No. 1 (Cişmigiu) executa orice lucrări tipografice la preţuri extrem d de ieftine Prompt şi ireproşabil TIPARITI DECI LA „RAMPA“ 8. A. ZIARE ZILNICE, SAPTAMANALE SAU LUNARE, REVISTE, BROŞURI, CARŢI ŞCOLARE, LITERARE, ŞTIINŢIFICE, TEZE, AFIŞE, CARNETE, BONURI, PLICURI, CĂRŢI DE VIZITE, FACTURI, etc., etc. Notaţi adresa tipografiei noastre * RAMPA s. a. INTRAREA ZALOMIT No. 1, (CIŞMIGIU). Restaurantul GHIŢA IORDACHESCU sAN64 este localul de întâlnire al lumei selecte din* Bucureşti Deschis după teatru Preţuri m o d e r ea ! Reduceri pentru «artişti „Tarzan“ reapare Tarzan, popularul erou creat de marele scriitor american Edgard Rice Burroughs, va reapare pe ecranele noastre încarnat de Johnny Weissmuller, celebrul campion de nataţie care a mai apărut, acum doi ani, în rolul lui Tarzan. Noul film, intitulat „Tarzan stăpânul junglei”, ne povesteşte nouile aventuri ale superbului Johnny Weissmuller în junglă. El evoluează în mijlocul fiarelor, totdeauna victorios. Filmul, care ne va fi prezentat în curând, la Capitol şi Roxy, este o realizare grandioasă, care conţine episoade cu drept cuvânt senzaţionale, ne mai văzute încă pe ecran. In „Tarzan, stăpânul junglei”, Johnny Weissmüller apare secondat de frumoasa Maurren O’Sullivan, tovarăşa sa din junglă. Cedric Gibbons a pus în scenă acest film, care promite să fie unul din marile succese ale siuagiunii pe ecranele noastre Brigham Young erou de film Biografiile continuă să fie la modă în cinematograf. Fox va turna un film asupra vieţii fondatorului sectei Mormonilor, Brigham Young. Va fi un film de mare montare, cu o numeroasă figuraţie femenină. O xi