Rampa, septembrie 1934 (Anul 17, nr. 4990-5015)

1934-09-01 / nr. 4990

a­ma O şedinţă de cinema la Moscova:„Celinskin“ Toate ziarele au scris despre odisea lui „Tchelinskin”. Se ştie că în timpul expediţiei de valsare s-a turnat un film. A­­cest reportaj, e proiectat actul­mente p­e toate ecranele din U. R. s. a Iată impresiile unui ziarist francez care a văzut filmul la cinematograful Arbat din Mos­cova. # E ora şapte. Lumea face coa­dă la casa de bilete. Asistenţa e complet proletari­zată, bărbaţii poartă haine peste cămăşi cu gulerul deschis sau peste bluze ruseşti, femei­le ignorează cochetăria , ro­chiile lor le acoperă trupul, în nici­ un caz nu se poate spune că „le îmbracă”. Ele sunt coa­fate „a la garzone”, cele bătră­ne poartă pe cap o basma. Acest teatru exista și sub fos­tul regim. Ca toată arhitetcura rusească din secolul trecut, el e clădit într’un stil neo-auitic, amestecat cu Ludovic XVI cla­sic. Spectacolul e permanent ziua şi noaptea, dar şedinţele sunt distincte. Pătrundem într’un hall vast complet alb. Intr’un colţ, dra­pel­ul roşu. In mijlocul unui pe­rete sunt pictate ciocanul şi se­cera La cealaltă extremitate a să­lii, o estradă pentru orchestră. Ea cântă bucăţi din Rimsky Korsakow sau Mussorgsky. Pu­blicul, se plimbă, stă de vorbă. Mulţi tineri, cu capul ras, înso­ţiţi de fete strălucitoare de să­nătate. Mediocritatea îmbrăcă­mintei nu împiedică marea ei varietate, culorile cele mai vii se ciocnesc. Opt. Unii se duc la bufet, cei­lalţi în grădină, tutorii pleacă, alţii le iau lucid. Toate locurile sunt numerota­te. Plasatori nu existi­ă. In cinci minute, sala s’a umplut Filmul începe. Povestea com­­pletă a expediţiei lui „Tchelin­skin” e, în acelaş timp, o apo­logie a regimului. Plecarea­ de­legaţiile muncitorilor întovă­răşesc vaporul, drapele, fanfa­re, batiste. Apoi iată repercursiunea în străinătate: într’un ritm halu­cinant, ziarele din toate ţările defilează în faţa deliilor noştri şi pe fiecare se poate descifra: Tchelinskin, Tchelinskin ! Urmează apoi aspecte din viaţă pe banchiză. Iată întoarcerea. De-a lungul a mii de kilometri, sate întregi vibrează înaintea bărbii impa­sibile a profesorului Schmidt. Tineretul, drapelele, muncito­rii, defilează într’un ritm halu­cinant. Nu putem trece cu vederea sosirea la Moscova, care, din punct de vedere technic, depă­şeşte în frumuseţe toate imagi­nile de manifestaţii similare filmate până acum. Ecranul re­prezintă mausoleul lui Lenin. Membrii expediţiei se pregă­tesc să vorbească. O rumoare se aude, şi timp de câteva mi­nute, praticipăm la emoţia ora­torului în faţa popularităţii sa­le. In jurul nostru, toate feţele sunt atente, mâinile strâng bra­ţele fotoliilor. Puţine aplauze, dar când lu­mina se aprinde, descoperim o reuniune în extaz. S’a terminat. Mulţimea se îm­prăştie, o alta, avidă o înlocue­­şte, şedinţă s’a terminat. Spec-1 „Cinematograful mondial su Cineaşti ruşi la Paris Un vizitator de mare impor­tanţă se află actualmente la Paris: Boris Choumiastky, pre­şedintele­­ industriei foto-ciatematografice de pe lângă consiliul comisari­lor poporului din Rusia, întovărăşit de doi colabora­tori el se află de câteva zile la Paris de unde va pleca la Ve­neţia. Charles Deloc, preşedintele Camerei sindicale a cinemato­grafului francez, a organizat o recepţie în onoarea acestui im­portant cineast rus. Sute de întrebări au fost pu­se conducătorului cinematogra­­fului sovietic ; dintre răspunsu­rile sale, reţinem câteva : r inivm n + no* T*« fiii m emili feră, pretutindeni, de acelaş rău: absenţa totală a marilor o­pere care au făcut triumful fii nului mut._____________________ Atâta timp cât cinematogra­ful va persista să­ imite teatrul, el nu va găsi nici menirea sa, nici autorii săi, nici operele sa­le tipice. La expoziţia d­in Veneţia ma­rile succese au fost înregtiura­­te de America şi F­ran­ţa’. Câteva lucruri despre produc­ţia de filme în U. R. S. S­: „O lege interzice unui regi­sor să execute un film al cărui scenariu l-a scris. Salariile actorilor se­ ridică până la douăzeci la sută din costul unui film. Majoritatea producţiei e în­credinţată tinerilor”. Primul ITina străin prezentat in U. R. S. S. a fost un film francez: „Sous les toits de Pa­ris” de René Clair. Despre colaborarea franco­­rusă, d. Boris Choumiatsky a spus: „Piaţa noastră cinematogra­fică va fi­­in viitor deschisă fil­mului francez”. a D. Choumiatsky şi -a înche­iat declaraţiile cu câteva amă­nunte asupra nouei producţii sovietice. Ea va cuprinde 120 de filme, care vor costa 83 de milioane ruble. I • Rene Clair Cine este Cari Brisson, noul star american Puţini din admiratorii Gretei Garbo­n ştiu că faimoasa stea scandinavă îşi datorează cariera actorului danez Cari Brisson, primul bărbat iubit de „divina". Brisson era director de teatru la Stockholm. Era principală vedetă masculină a propriului teatru şi jocul lui era foar­te apreciat. Scurt timp după deschide­­rea teatrului, devenise idolul capitalei Suedeze. Greta Gorbo era una din cele mai pasionate admiratoare. Ea lucra la un coafor din vecinătatea teatrului şi­ era nelipsită la ieșirea actorilor. Văzuse aproape toate rolurile lui Bris­son şi li colecţiona fotografiile cu o pasiune copilărească. Odată i-a oferit un buchet, în plină stradă. Din ziua aceia începe ascensiunea pentru Greta Gustavson. începu de foarte jos, ca simplă figurantă, în tea­trul lui Brisson, dar făcu progrese i­­mense şi foarte curând dispăru din Sfera de activitate a lui Brisson. După mai mulţi ani, Brisson se afla la New-York, unde în hall-ul unui e­­legant, hotel i se spuse că Greta Gus­tavson doreşte să-i vorbească. Brisson îşi aminti imediat de fata care jucase în teatrul lui şi care H­­ubiaet- Mare i-a fost mirarea, când recunoscu în fos­ta figurantă pe marea Greta Garbo. Du­pă ce trecură primele emoţii, Greta îi oferi un angajament la Hollywood. Re­ţinut la Londra, Cari Brisson nu putu accepta propunerea vedetei. Totuşi într-o bună zi Cari Brisson sosi la Hollywood. Brisson era actor de operetă şi come­die muzicală. Obţinuse mari succese în reviste îşi la radio. In afară de a­­ceast­a era foarte popular în ţările an­glo-saxone şi scandinave. O telegramă la­ Londra şi după câtva timp Carl Brisson se număra printre vedetele studiourilor californiene. La Hollywood, Carl Brisson făcu două vizite: una la Greta Garbo, cea­laltă la Mae West. Auzise atâtea des­pre vedeta cu forme pline, încât voia să vadă și să cunoască personal pe cea mai originală artistă și scriitoare Americei. Și n'a fost prima lui vizită. Astăzi Mae West invită în fiecare săp­tămână pe Cari Brisson. Actorul danez are o adevărată veneraţie pentru blon­da Mae. Piesele ei de teatru, comedii­le, revistele, cupletele pe care le scrie îl entuziasmează. Ar vrea să joace în­tr’un film scris de Mae West. La Hollywood, Cari Brisson a intrat prin poarta cea mare. I s’a dat ime­diat un rol mare, într’un film şi mai mare: „Variété“ (Murder at the Vani­ties). Este un film de acţiune, care se desfăşoară într’un cadru de o bogăţie fascinantă. Scernariul abil decupat, cu efecte senzaţionale, exploatează atât calităţile de mare actor, cât şi Cele de minunat cântăreţ ale lui Carl Brisson Partenera danezului este Kitty Car­lisle, una din cele mai bune subrete din America. #9Moartea în vacanţă* obţine mare succes la expoziţia cinematogra­­fică din Veneţia După cum se ştie la expozi­ţia cinematografică care are loc la Veneţia, sub patronajul oficial al Tai Mussolini, toate ţările lumii au trimis cele mai bune filme. Intre alte filme a­­mericane, a fost prezentat şi „Moartea în vacanţă”, după fai­moasa piesă de teatru a lui Al­berto Cassela cu Fredric March în rolul titular. Proecţia filmului a deslăn­­ţuit vii aplauze. Dintre toate filmele americane prezintate până în acel moment, nici u­­nul nu a obţinut un succes mai mare. Publicul a fost pur și sim­plu entuziasmat de creația lui Fredric March. Cinematograful în Persia Producţia regulată de filme nu există încă în Persia. Doar câteva filme turnate de amato­ri au fost realizate în cursul ul­timilor ani. Vom cita doar „Abi şi Babi”, comedie de 1800 metri, realiza­tă de Oganiantz Ovanes, direc­torul institutului cinematogra­fic din Teheran, fotografiată de H. Motazedi şi interpretată de elevii şcoalei de cinema din Teheran. Bogăţiile naturale ale ţării, luminozitatea şi clima de care se bucură Teheran în aproape tot anul, trecutul istoric al Per­siei, sunt elemente interesante pentru noua societate Perse- Film, fondată cu concursul or­ganizaţiilor franceze şi ameri­cane. Pe de altă parte, ruşii proiectează să producă şi ei fil­me în Persia. Importul filmelor străine şi al altor accesorii cinematogra­fice este permis contra unei taxe şi contra exportării de produse persane. Taxa se ridi­că la 5 la sută din valoarea fil­mului. Cenzura e­xercitată de poli­ție. „Don Juan" la Veneţia Filmul lui Alexandre Korda „Don Juan” cu Douglas Fair­banks, va fi prezentat zilele a­­cestea la expoziţia de artă din Veneţia. \i '■| Alexandre Korda Poşta Administrației D-l Simiţianu este rugat a se pre­zenta cel mai târziu Sâmbătă 1 Sep­tembrie ora 17 la Ad. ziarului. RAMPA i­m Un film cu Loretta Young şi Ronald Coliman Perechea Loretta Youmg­ Ronald­ Col­man este desigur una din cele mai neaşteptate surprize din câte ne rezer­vă Hollywoodul. Loretta Yung, defi­nitiv lansată în urma succesului mon­dial al filmului „Casa Rotschild“, îşi face acum reapariţia ca­ parteneră a lui Ronald Colman. Titlul filmului este „Reîntoarcerea lui Bulldog W. Drum­mond”. Subiec­tul este pasionant, senzaţional, în le­gătură cu dispariţia unui inspector de la Scotland Yard1, prefectura poli­ţiei din Londra. Această ciudată dis­pariţie, învăluită de mister, dă un far­mec deosebit filmului. Bulldog Drum­mond, faimosul poliţist-amator, va mi­nuna spectatorii. Noutăţi din Studiouri HOLY WOOD John Gilbert, Victor Mc­­Laglen, Wynne Gibson şi Alison Skipworth compun distribuţia noului film al lui Lewis Milestone „Căpitanul urăşte marea". * * Elissa Landi va fi vedeta viitorului film al lui Joseph von Eternberg. Franz Lederer, cunoscutul actor ceh care a turnat la Berlin numeroase fil­me mute şi sonore şi care a făcut pe Broadway, o strălucită carieră, va in­terpreta rolul lui d’Artagnan în „Cei trei muşchetari”, o nouă producţie R. K. O. LONDRA. King Vidor a sosit la Londra. Cele­brul regizor tratează cu Alexandre Korda realizarea unui film pentru „London­ Films". PARIK. Dolly Davis este vedeta unui film in­titulat „Un tren in noapte*". Ea e înconjurată de: Georgins, Alice Tissot, Charles Deschamps și Helena Mattson. René Hei'Vil a realizat acest, film du­pă piesa lui Arnold Ridley „Trenul fantomă". * * „Regele din Champs-Élysées" este in terpretat de Buster Keaton, Jacques Dumesnil, Lucien Callomand, Pie ra­de, Gaston Dupray, Paulette Dubost, Madeleine Guitty şi Colette Darfeuil. Regia- Max Nosseck. Asistent: René Montis, Supervisor: Robert Siodmak. John Gilbert Cinematograful Trianon a prezentat ori o amuzantă reali­zare germană, „Bravo Bibi !” Este o operetă de mare mon­tare, în care muzica se impune pe primul plan. Subiectul viu şi modern, pla­sat în cele mai pitoreşti poziţiu­ni ale Elveţiei şi în cadrul u­­nui elegant hotel de vilegiatu­ră din Alpi, tratează o intrigă amuzantă. Turnat intr’un cadru luxos, filmul acesta se bucură de o in­terpretare remarcabilă, în frun­tea căreia străluceşte DORIT KREYSLER, — celebra actriţa de la „Kabarett der Komiker” din Zürich, — şi inegalabilul actor şi tenor LEO SLEZAK, care are în acest film o creaţie desăvârşită. Alături de ei mai apar IDA WUST, WOLFGANG LIEBENEINER, ANTON PO­­INTNER, EUGEN REX. Interpreta principală, DO­RIT KREYSLER, poartă o de toalete elegante. serie Premierele Bravo Bibi V*­ ­a?v>aw6w»t^i»«o&aaaooao<ioeaaoaeaei»ee<>aaaoftaaaaoaaaaBao Barbara Stanwyck a reapărut pe ecranul bucureştean în „Femei în dragoste“ p­o­­ p i’toin - a ren . Frumoasa vedetă americană Barbara Stanwyck şi-a făcut o strălucită reapariţie pe ecrane­le noastre în ultimul ei film, „Femei în dragoste” (Ladies They Talk About) PcU ^­A no m UOIV V UXIAilX lizată de doi reputaţi regizori americani: Herbert Bretherton şi William Kighley. Acţiunea ţine încordată aten­ţia spectatorului de la prima până la ultima scenă. Partenerul Barbarei" este un nou star din Hollywood, Pres­ton S. Foster, Lyle Talbot, Robert Me. Wa­de, Lilian Roth. Dorothy Bur­gess, Harold Hubert, fac parte din distribuţia acestui film. frumoasă creaţie a anului. „Little Women” a fost pre­zentat şi la expoziţia de artă din Veneţia cu acelaş strălucit succes. .ai. Un film premiat Comitetul expoziţiei interna­ţionale cinematografice care a avut loc în cursul lunei iulie la Viena şi-a decernat premii­­le. Premiul întâi a fost acordat producţiei americane „Little Women”, pe care membrii co­mitetului — din care face par­te şi celebrul regizor Ernst Lu­bitsch­­ o consideră drept cea mai emoţionantă operă reali­zată anul acesta, în studiourile din lumea întreagă. Vedeta acestui film, tânăra dar atât de glorioasa Kathari­ne Hepburn, a fost premiată cu medalia de aur pentru cea mai şi u­ltimile la magazinele din Bucureşti, Ploeşti, Piteşti şi Cluj ale Fabrice! Hercules 3a cio Fabrica de Tricotaje şi Ciorapi, Cernăuţi Sucursale în Bucureşti: Calea Victoriei, 48 Str. Doamnei, 10 Str. Lipscani, 58 Str. Sf. Nicolae Şelari, 15 Ploeşti: Str. Cogălniceanu, 9­0 Piteşti: Str. Şerban Vodă, 37 Cluj, Bd. Regele Ferdinand, 13 Preţurile sunt senzaţia zilei Pentru a evita aglomeraţiile, sfătuim onor. Public a face cumpărăturile dimineaţa. Dr. Sandu Lieblich BOALE INTERNE, NERVOASE ȘI SIFILIS Str. Fremk­liit­z (pi urler) Tel* 411*01 Consultaţii 8—it a,m. 6—8 pj CAFEE ROYAL Calea Victoria 29 Afionafi­ră chiar ari la R­A­MP A abonament lunar Lei ÎOO I Vineri 31 August 1934 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 19. Cota apelor Dunării. Comerţ de prânz (transmis prin doza electromag­netică). Uvertură la „De-aş fi rege“ de Adam, executată de Orch­estra simfo­nică dirijată de Bodanzky (O.). Baiul sirenelor şi „Luxemburg" valsuri de Lehar, executate de Orch. Odeon (O.); Două arii din opereta „Friedericke“ de Lehar cântate de Wittrisch (H. M. V.); Fantezie din „Aida“ de Verdi, exe­cutată de Orch. Simfonică din Berlin dirijată de Buschkotter (Horn); Sere­nadă chinezească de Siede şi Dansul lanternelor de Yoshitomo­ executate de orchestra simfonică dirijată de Weissmann (O). 13.45: Spectacolele, Bursa, Muzică uşoară (transmisă prin doză electro­magnetică). 14.15: Ora, Mersul vremii, Radio-Jur­nal. 14.40: Muzică uşoară (transmisă prin doză electromagnetică). 19: Ora: Mersul vremii. 19.05: Concert de muzică variată e­­xecutat de Orchestra Radio; Mendels­sohn: Uverturii la „Athalia’; ’Gneg: Suită lirică; Schubert-Berthe: Potpu­riu pe motive din „Casa cu trei fete1 UNIVERSITATEA RADIO Economie: SC: Economiști, români mai vechi: Em. Costinescu, de Paul Sterian. SO.15: Continuarea concertului Or­chestrei Radio: Stan Golestan: Intimi­tate-elegie pentru vioară (solist: D. Teodoru); Josef Strauss: Bătăile ini­­mii-vals: Provăznik: Vals vesel; Foer­ster: Muzică de seară; Schmidt-Ha­gen: Ceaiul dansant al păpuşilor; Pas­chill: Floricele-potpuriu naţional; Translateur: Tinereţea înainte-m­arş. SI: O vizită la Plevna de N. Creve­­dia. SI.15: D-ra Eugenia Borf-pian: Fau­ré: Temă şi variaţiuni; Chabrier: Bourre fantasque; Chopin: Studiu No. 12, op. 10 (Căderea Varşoviei). SI.45: Antologia Radio: Mihail Sado­­veanu. SS: D-na Aida Helia-canto; Respighi: Ceaţă; Ceaikovsky: Numai cine cu­noaşte dorul; Bolim: Liniştit ca noap­tea; Wolf: Taina; Noseda: Trandafi­rii roşii; Monţia: La fântâna cu gă­leata. SS.30: Muzică românească executată la banja de J. Abagiu şi L Gavrilovici: Romanţă ardelenească; Horă olteneas­că; Foiae verde spic d­e grâu; Pe şo­seaua din Copan; Hora ţărănească; Foaie verde maghiran; Ca la uşa cor­tului. Urbach , fantezie La izvorul lui Ceaikovsky- Institut de Arte Grafice RAMPA s.a. Intrarea Zalonau­ No. 1 (Cişmigiu) executa ori­ce lucrări tipografice la preţuri extrem d de ieftine Prompt şi ireproşabil TIPARITI DECI LA „RAMPA“ 8. A. ZIARE ZILNICE, SAPTAMANALE SAU LUNARE, REVISTE, BROŞURI, CARŢI ŞCOLARE, LITERARE, ŞTIINŢIFICE, TEZE, AFIŞE, CARNETE, BONURI, PLICURI, CĂRŢI DE VIZITE, FACTURI, etc., etc. Notaţi adresa tipografiei noastre * RAMPA s. a. INTRAREA ZALOMIT No. 1, (CIŞMIGIU). Restaurantul GHIŢA IORDACHESCU sAN6­4 este localul de întâlnire al lumei selecte din* Bucureşti Deschis după teatru Preţuri m o d e r ea ! Reduceri pentru «artişti „Tarzan“ reapare Tarzan, popularul erou creat­ de marele scriitor american Ed­gard Rice Burroughs, va rea­pare pe ecranele noastre încar­nat de Johnny Weissmuller, ce­lebrul campion de nataţie ca­re a mai apărut, acum doi ani, în rolul lui Tarzan. Noul film, intitulat „Tarzan stăpânul junglei”, ne poveste­şte nouile aventuri ale super­bului Johnny Weissmuller în junglă. El evoluează în mijlo­cul fiarelor, totdeauna victo­rios. Filmul, care ne va fi prezen­tat în curând, la Capitol şi Roxy, este o realizare gran­dioasă, care conţine­ episoade cu drept cuvânt senzaţionale, ne mai văzute încă pe ecran. In „Tarzan, stăpânul jun­glei”, Johnny Weissmü­ller a­pare secondat de frumoasa Mau­rren O’Sullivan, tovarăşa sa din junglă. Cedric Gibbons a pus în scenă acest film, care promite să fie unul din marile succese ale siua­giunii pe ecranele noastre Brigham Young erou de film Biografiile continuă să fie la modă în cinematograf. Fox va turna un film asupra vieţii fondatorului sectei Mor­monilor, Brigham Young. Va fi un film de mare montare, cu o numeroasă figuraţie femenină.­ ­O x­i­

Next