Rampa, august 1935 (Anul 18, nr. 5262-5288)

1935-08-01 / nr. 5262

warm Rampa Film „Automobilul 99“, un film atractiv la Capitol şi Roxy Jatu­mi­­ Ilin care se va bu­cura de aplauzele unanime ale publicului. „Automobilul 99*’ va înscrie un nou succes la ac­­tivul cinematografelor Capitol şi Roxy. „Automobilul' 99" este o re­alizare palpitantă, care se des­făşoară în mediul poli­ţiei a­­mericane şi care ne aduce un element nou: radio. Căci prin stagiunea sa de radio, poliţia statului Michigan conduce e­­chipele de ageri fi motorizaţi. Acest nou aspect al poli­ţiei americane ne este desvaluit într’un film plin de acţiune, în care lupta dintre şiretenia bandiţilor ş­i eroismul poliţiş­tilor se termina cu victoria a­­cestora. ..Automobilul 99’’ conţine e­­pisoade care ţin încordată a­­tenţia publicului. Urmărirea bandiţilor în viteza nebună a automobilului constitue o pa­gină inedită în cinematograf. Interpretarea ne relevă un nou june-prim, pe admirabi­lul Fred Mac Murray. In rolul unui profesor-bandit, îl regă­sim pe ilustrul comedian Sir Guy Standing, neuitatul inter­pret al colonelului din­­ Ben­gali”. Ann Sheridan, o apariţie brună şi fermecătoare. O comedie şi un jurnal Pa­ramount completează progra­mul de mare atracție de la Ca­pitol și Roxy. „Scandal pe Brodway“ Un succes demn de relevat ale I­moaşe scene din revistele mon­ţine la Trianon „Scandal pe Broadway“, o fastuoasă revistă americană realizată de George Ghitte, unul din „regii“ teatru­lui new-yorkez. Filmul conţine cele mai fra­­ tate de el pe Broadway, şi e in­terpretat de vedete reputate: Rudy Valléé. Alice Faye, Jim­my Durante, Cliff Edwards, Gre gory Ratoff. mericane au inventat în jurul lor afaceri scandaloase. Industria americană, căreia îi place atât de mult să se joace cu cifre uriașe, vorbește de condi- Londra și? pasionează pentru o nouă rivalitate . Elisabeth Berliner-Anna Stern Industria cinematografică en_ într’un mister”, se spune că en­­gleză e gata să învestească mili-­­soaica ar fi încercat un atentat pane în două femei-­­ împotriva celui mai mare produ-Nici una nu e englezoaică, dar cător din Hollywood, Samuel amândouă sunt celebrităţi mon- Goldwyn. diale: Elisabeth Bergner și Anna Dar publicul nu se lasă influen­­ten. Ele se vor lupta acum pentru rangul primei vedete a filmului englez. Bergner și Sten sunt două ri­vale, care vin din două lumi di­ferite, dar ale căror cariere au fost la fel de glorioase, a căror ascensiune a fost la fel de ra­pidă. Elisabeth Bergner este o vie­­neză fină, care a stârnit entuzias­mul americanilor, al francezilor, al spaniolilor, al japonezilor şi al englezilor reci. Anna Sten este o slavă care poate fi tot atât de sinceră ca ţărancă sau ca aristo­crată. Amândouă sunt artiste mari şi subtile în genul lor, amândouă au întors în acelaș timp spatele Hollywoodului. Gurile rele și câteva ziare a­tât decât de arta celor două ri­vale. Elisabeth Bergner a debutat la Viena în rolul unui băiat de treisprezece ani din piesa lui Arnold Zweig „Crimă rituală în Ungaria ’. Mai târziu, când a jucat-o pe Lulu, din „Cutia pandorei” de Wedekind, lumea a rămas ui­mită. A fost o surpriză- Debutul în film a fost un eve­niment așteptat cu nerăbdare și curiozitate. De la debutul ei în teatru au trecut doisprezece ani, astăzi Elisabeth Bergner e o celebrita­­te a cărei popularitate se în­tinde de la un capăt la altul al lumii. Despre Anna Sten ştim mai puţin. Cariera ei teatrală ne este ne­cunoscută. Dar primul ei film a fost o re­velaţie. Elisabeth Bergner şi Anna­ţiunile inacceptabile puse de Sten vor fi mâine „cele două mari Bergner şi cazul Sten e învăluit rivale ale filmului englez. Anna Sten, Elisabeth Bergner „Lawrence al Arable!“ La Hollywood s’a fondat o so­cietate „Lawrence of Arabia In” care va realiza un film asupra vieţii celebrului aventurier. Este al treilea film­ asupra lui La­wrence care se anunță. * .Twentieth Century Fox“ Din New­ York se anunţă că numele companiei Fox Film Cor­poration a fost schimbat în Tr­entieth Century Fox”. Totodată aflăm că Winfield Sheehan, vice-preşedintele lui Fox, a demisionat din acest post. „Martha“ pe ecran Opera lui Flotow „Martha” va fi transpusă pe tenorul Helge Roswaenge rolul lui Lyonei, ecran cu in „Hermann şi Dorothea“ Heinz Oberlaender a extras un scenariu din drama lui Goethe „Her­man şi Dorothea“. Filmul va fi realizat cu Renate Müller in rolul principal. O legendă care a înconjurat totdeauna faptele şi gesturile Gre­tei Garbo este pretinsa ei riva­­itate cu Marlene Dietrich. Când aceasta a fost angajată, în 1930 d­e Paramount, comparaţiile între carierele şi succesele celor două artiste au fost numeroase. Dar, la prima vedere, oricine îşi putea da seama că pe ecra­nele lumii e loc pentru două ve­dete de aceeaşi importanţă. Apoi, fiecare din ele nu turna decât două filme pe an, şi patru filme pot fi uşor exploatate în două­sprezece luni, fără ca să aducă prejudicii unul altuia. Dar „gurile iţele” din Holly­wood nu s’au sinchisit de aceste obiecţiuni logice. Examinând cu lupa viaţa Gretei şi a Marlenei, ele au găsit fapte pe care le-au calificat drept „tulburătoare“. Astfel s’a descoperit că cele două artiste au avut mult timp acelaş impresar, pe Harry Eding­­ton; că ele eşeau cu aceleaşi per­soane; că duceau aceeaşi viaţă retrasă­­şi misterioasă. Apoi, într’o zi, un reporter a publicat preferinţa Gretei pentru hainele de sport, cu alura mascu­lină. Scurt timp după aceasta, Marlene a apărut în public îm­brăcată cu pantaloni.­­Această ţinută a devenit foarte populară la Hollywood şi foarte multe fe­mei se plimbă astăzi astfel îm­brăcate). Lucrurile s-au precipitat şi „coincidenţele“ au urmat în se­te. Marlene l-a avut pe Rouben Mamoulian ca regizor pentru Voluptate“. Greta a cerut să fie angajat pentru „Regina Cristi­na“ Marlene a apărut la un bal cu el . Greta a făcut o călătorie în sudul Californiei în tovărășia lui. Herbert Marshall a fost par­tenerul Marlenei în „Viciul blond“. Greta l-a cerut ca par­tener în „Vălul pictat“. In „Ura­ganul“ Marlene a fost o tânără țarină . Greta a fost o regină dominantă în „Regina Cristina’.. Examinând toate aceste cazuri, ne putem uşor da seama, că ele n’au fost cauzate de o rivaltate intenţionată, ci de simple con­ti­rsuri de circumstanţe. In cazul Marshall, doi ani s’au scurs între cele două filme citate mai sus... Dar un incident recent i-a fă­cut pe cei care susţin lupta între cel două actriţe să triumfe de bucurie, până când lucrurile au fost puse la punct, iată eveni­mentele : Paramount era în plină reor­ganizare. Şeful producţiei Emma­nuel Cohen, îşi dăduse demisia din postul său. Numeroase svo­nuri afirmau că va lua cu el mai multe actriţe şi că va trece la Metro-Goldwyn-Mayer. Cele două „rivale“ în acelaş studio, iată o surpriză ! In acelaş timp se zvoni în Hol­lywood că într’o anumită seară Greta va vizita celebrul cabaret „Trocadero“. O asemenea schim­bare în purtarea ei era într’ade­­văr ceva senzaţional. Reporterii şi fotografii s’au postat în acea ceară la uşile cabaretului ? Şi ce au descoperit ? Pe Marlene Die­trich în persoană ! Imediat, în spiritul lor s’a in­stalat o certitudine: această în­tâlnire era aranjată şi trebuia să pună definitiv capăt rivalităţii actriţelor. După câtva timp a apărut Gre­ta; ea era întovărăşită de Felix Rollo, un tânăr producător, prie­ten al Marlenei. Aceasta îl avea la masa ei pe celebrul regizor Fritz Lang, care a fost văzut de multe ori în tovărăşia Gretei Garbo. Şi cum apariţia în public a Gretei e mai rară, atenţia pu­bl­icului şi a reporterilor s’a în­dreptat asupra ei. Văzând-o pe Marlene, Greta a salutat-o, fă­­cându-i un semn cu capul, acom­­paniat de un surâs. Prima care a părăsit localul a fost Greta. Astfel s’a terminat întâlnirea dela Trocadero, în care unii au vrut să vadă ultima bătălie deci­sivă pentru supremaţia mondială a filmului. Mai târziu, lucrurile s’au lămurit. Iată versiunea care circulă la Hollywood : Înainte de a începe filmul care trebuia să fie urmat de plecarea ei în Suedia, Greta a vrut să fa­că plăcere prietenilor şi să iasă într’o seară cu ei. Printr’o indis­creţie, reporterii au fost averti­zaţi şi s-au decis să profite de această ocazie pentru a încerca să­ ia vedetei un interview. Pre­zenţa Marlenei e atribuită hazar­dului, şi aceea a lui Fritz Lang, vechei sale prietenii cu Marlene, prietenie care datează încă din Berlin, din vremea când lucrau la Ufa. După o altă versiune, Greta și Marlene nu s’au întâlnit nicioda­tă. Aceea care a fost la Troca­de­­ro era o tânără femee care sea­mănă foarte mult cu Greta şi căreia îi place să fie luată drept Garbo. Ea apare la toate premie­rele de gală și publicul nu știe dacă e adevărata sau falsa Garbo. In sprijinul acestei versiuni se citează afirmaţia categorică a u­­nuia din şefii de presă ai com­paniei M. G. M. care a declarat că în acel moment Greta nu se afla la Hollywood. p Rivalitatea fiarbo-Dietrich Dietrich tip# Garbo Dr. Sanda Lieblich Roll interne, nnrroM« fi sifilis STR. FRANKLIN ? (pnrtsr) Tnlofem Al?#?. Consultaţii #-11 a. an, E-|p,m Noutăţi HOLLYWOOD Tim­ Whelan turnează „Un om mort“ cu Spencer Tracy, V­irg­i­nia Bruce, Louise Henry, Lucien Littlefield şi William Collier-ju­­ nior.­­ ■ Dolores del Rio va fi vedeta filmului „Dragoste într’o casă de sticlă”, care va marca debutul pe ecran al aviatoarei Everett Mars­hall. ■ Kent Taylor va fi partenerul Eliseei Landi într’un film intitu­lat „Fără regrete”. Bette Davis, care a fost parte­nera lui Paul Muni în „Orașul patimilor”, îl va seconda din nou în „Dr. Socrate”.* In cursul unui mare film muzi­cal care se turnează actualmente și care e intitulat „Escapada”, vor fi reproduse diferite arii din „Ri­­goletto” înregistrate pe disc de CaruOSO. Carole Lombard va fi partene­­ul Herbert Marshall în „Ho- Even“, are Un nou cuplu comic, James Gleason și Zasu Pitt­s, va debuta în „Leander Click“. ■ Barbara Stanwick turnează „Sa­lut rouge“, cu Robert Young. ■ „Viaţa e uşoară" se va intitu­la un film pe care il va turna Claudette Colbert. LONDRA Ralph Jace turnează un film poliţist intitulat „Gentlemen în negru”. ■ Henry Edwarde turnează „Se­cretarul particular” cu Edward Everett Horton.■ Maurice Elvey turnează „Tune­lul”, în două versiuni. ■ Anna Sten va turna la Londra o nouă versiune a filmului „Pa­şaportul galben’", care a lansat-o în Rusia. BERLIN Carl Frölich turnează un film poliţist cu Adolf Wohlbrück, Ma­­rie-Luise Claudius şi Hilde Hil­debrandt. Titlul : „Jack Morti­mer”. PARIS André Range va fi protagonis­tul filmului „Romanul unui tânăr sărac“. Marcelle Chantal va turna ,,M a d o n a din Sleeping” de Maurice Dekobra. Partenerul ei va fi Douglas Fairbanks, care va fi şi acela al Tallulei Bank­­head în versiunea engleză a ace­stui film. Abel Gance va turna „Lucre­­ția Borgia", după un scenariu de Leopold Marchand. Rolul titular va fi interpretat de Edwige Fe­rrere. .........(iii ) ■ Annabella și Pierre Blanchar Marcelle Chantal vor fi vedetele unui film după „Război și pace” de Tolstoi. ■ Romanul lui Alfred Machard „Ce-ai făcut din inima mea?” va fi transpus pe ecran. la noi din studiouri Elissa Land! ‚... ” RAMPĂ BAUE PISTYAN Cehoslovacia contra reumatismelor de tot soiul, nevralgiilor (sciatică etc.), gutei, bolilor de femei bolilor de nervi, bolilor de piele, etc. informatiuni la Biroul man Bucureşti, Str. Speranţei 43, etaj II. TeL 2­12.60 Cel mai actual volum ele călătorie este ABISINIA ''V'.rvy”* V*.‘ V de Mihail lican Rumane Cu numeroase clişee și planşe pe hârtie velină LEI 75 I & apărat In Editura Fundaţiilor Regale Adrian Mania _____ Focurile Primăverii şi Flăcări de Toamnă însemnări de artă, datini, credinţe jurnal de poezie. O carte românească, în cea mai frumoasă proză Critică şi lirism A apărut Arhanghelul cu aripi de ceară (viaţa de flacără şi moartea de zăpadă a prinţului Operetei) Roman die Victor Efrimiu Techirghiol Concert de gala dat de muzica red. 38 Inf. Brăila — Bal Intr'o atmosferă înălțătoare, a avut loc aseară în vastele saloa­­ne „Clement Popescu", un con­cert de gală, organizat de exce­lenta muzică a reg. 38 Inf. Brăila, sub conducerea locot. Gh. Dim­i­­triu. Ansamblul muzicii, alcătuit din elemente formate de locot, Gh. Dimitriu, au atras admiraţia tu­turor. S’a executat următorul pro­gram : Dama de pică de­­Soupée, Stra­­della, Fantezii din Carmen, 1812 de Tschak­ovsky, uverturi în­­alt distinsul muzician locot, Gh. Di­mitriu, a dovedit un talent desă­vârşit. Apoi cântecele naţionale: Flo­rile Câmpului, Romanţa Techir­­ghiolului, Ecaterina, etc., cari au creiat un succes amuzând până la sfârşit spectacolul. D. locot. Gh. Dimitriu, a mai procurat distinsului public audi­tor şi câteva compoziţii persona­le, executate impresionant de co­rect: Fantezia Naţională, Ileana, etc. După aceasta a urmat un gran­dios bal dat sub patronajul d-lui Panait Ilie, ajutor de primar. Cu această ocazie merită să re­levăm personalitatea acestui dis­tins edil. Incontestabil, nu ne-am permis niciodată capriciul de a alege poate, numai pe aceia cari ne-ar sa­tisface anumite interese, ci linie dreaptă­ profesională, am calificat printr’un coeficient specific de considerare, onoare , elemente de prim ordin, cari dau funcţi­unii superioare ce îndeplinesc rostul principal pe care o are un om capabil, demn şi onest în viaţa socială. In această măsură, asemenea condiţiuni ireproşabile, rolul d-lui Panait Ilie, ajutorul de primar Techirghiolului, la care a depus tot elanul, puterea de muncă şi cunoaştere, pentru a realiza în­făptuiri de mare însemnătate. Superioritatea asa, capacitatea, fineţea de caracter, subtilitatea spirituală, în domeniul public, pregătirea juridică şi adminis­trativă, ale acestui emerit sluj­baş sunt posibilităţile şi armele de acţiune cu care a dus şi duce la îndeplinire orice între­prinde. D-sa este unul din acei oameni cari au identificat faptele lor cu calificarea frumoasă a lui Car­lyle. Muncă, pricepere şi cinste. La sfârşit întreaga asistenţă a făcut o călduroasă manifestaţie de simpatie d-lui Panait Ilie. Printre selecta şi distinsa asisten­ţă, am putut remarca : Familiile : Panait Ilie, Gh. Ni­colau, şeful poliţiei, preot Iacob Antohi, Dr. C. F. Gotlieb, medic sanitar, Al. D. Goiceanu, adju­­tant-şef Gr. Pricop, cpt. Al. Şer­­bănescu, Remus Buşepure, dir. şcolii, Dr. I. Tătăranu, Dr. Al. Si­­doro, Gh. D. Peristeri, etc. D-nele : Dr. Irene Creţu, Didi­­na Nicolau, Profiriţa Pricop, Tiţa Ştefaniu, Alina Stănescu, Mari­­oara Goiceanu,­­ Vetuţa Florea, Lucreţia cpt. Handrabura, etc. D-şoarele : Ketty Nicolau, Jeny Popp, Mery Dedu, Tanţy Stă­­inescu, Maria Maleta Botez, G. Dinu, etc., etc. D-nii N. Vasilica, comisar, G­­­anaiţescu, farmacist-şef, Stoinel Ilie, Dr. N. Iamandi, Jean Ştefa­niu, etc., etc. La orele 1 noaptea s’a ales re­gina balului în persoana simpati­cei şi drăgălaşei d-şoare Tanţy Stănescu-Giurgiu. S’a petrecut admirabil până ”n zorii zilei.

Next