Rampa, decembrie 1941 (Anul 1, nr. 2-5)
1941-12-07 / nr. 2
CUM SE FACE UN FILM ete JEAN GEORGESCU Register de film şi scenarist la Paris tfV, obiectul acestor rânduri este de a informa pe cititorii interesaţi — altfel decât o fac publicaţiile de specialitate — cum : M • realizează tm film. In afară de oamenii de meserie puţine persoane au în această privinţă oarecari cunoştinţe. Metodele şi procedeele întrebuinţate de Casple producătoare din diferite ţări sunt diverse şi tot atât de complexe. . In general principalele operaţiuni ce le comportă realizarea unui film se bazează pe aceleaşi norme şi condiţiuni, iar ramificaţiile ce rezulsunt multiple. Voi încerca să Au cititorului o idee rezumativă asupra turnării unui film bazându-mă atât pe experienţă personală cât şi pe învăţăturile ce le-smn tras de la alţii. Este important mai înainte de trecare, pentru a face un film, de te găsi un bun subiect şi este fără îndoială, pentru producători sau regizori, problema cea mai dificilă de rezolvat. Deşi există foarte mulţi auton, fie profesionişti, fie amatori, deşi sertarele birourilor de producţie sunt pline de 'cantităţi de scenarii ce continuă 'să sosească grămadă, la care seadaugă agtenţii specializaţi anume însărcinaţi pentru căutare de subiecte de film, totuşi alegereaunei istorii bune pentru ecran nue mai puţin grea, pentru că această istorie treime să prezinte, înacdluş timp, un interes vizual singur precum şi o concepţie origini pară ţii pentru ca deasemenea, toate situaţiunile ei, să se poată tratuce în . .acţiune. Odată ce alegerea subiectului a fost decisă, primul pas al productorului este căutarea unui scenarist, lucru foarte delicat, talentul şi gusturile scenaristului trebuind să se acorde cu caracterul ce trebue dat scenariului; în plus el trebue să fie şi versat în arta de a adapta un subiect pentru cinema. Productorul poate face apel şi la alţi scenarişti pentru a lucra la elaborarea aceluiaşi scenariu; unul va introduce poate situaţii noi, altul dialogul şi un al treilea decupajul. Dar nu în felul acesta se obţin cele mai bune scenarii, căci este imposibil, când fiecare scenarist are o concepţie diferită, să se dea povestirii o adevărată unitate de stil. Lipsa de consistenţă, aspectul deslânat al unor filme, vineră îndoială din faptul că scenariul a trecut succesiv prin mâna mai multor autori. (Partea II-a a, articolului în Nr. viitor) Meşteşuguri la Hollywood Cele trei legi ale sărutului printre numeroasele profesiuni ” exercitate în marginea activităţii artistice la Hollywood e şi aceea de „expert în sărutări", în care cel mai de seamă specialist ,este d. Lyonel Morolies. Acest priceput maestru în ale sărutărilor este angajat lă toate pasele importante de filme în Gididiourile cărora el predă vedetelor arta artelor , cum se dă un Sărut. Profesorul Marglies îşi împarte criteria în trei capitole : 1) Sărutul internaţional, destinat pieţii europene; acest sărut se cuvine să fie dat cu multă căldură ; cât despre durată ea nu trebue să treacă de cinci minute. 2) Sărutul american, pentru piaţa internă; el se dă cu o căldură sporită iar durata atinge şapte secunde. 3) Sărutul extrem - orientat : acesta cere o expresie de virginitate şi seninătate; el e o simpla atingere a buzelor, care nu trece de două secunde. ISI Ik girls“-urilor ftj unt aproape douăzeci de ani *»* de când Mack Sehner, faimosul producător de comedii din vremea filmelor mute, a angajat pentru studioul său, țipete coriste și fete diin balet, rămase fără angajament. Erau așa numitele „bathing girls" — „fetele care fac baie", sau mai bine zis pieteleîn costum de baie", , Mack Sennet alegea pe cele trei frumoase. Blonde, brune, trscate, svelte, durdulii, făceau parte din trupa lui. Multe mari Vedete ale ecranului au început pipera la Hollywood ’shatte . Veni filmul sonor. Comediile cu fructe în costum de baie" dispăr*i ră. In schimb ‘își făcură apariția pe ecran, fetele de balet de pe 3roadway. „Rio’t&ita" cu ansamblul de „girlslui Florenz Ziegfeld făcu sen^^L Eddie Cantor, celebrul comic^African, cm* gajă ansamblul lui Ziegfeld pentru marele său film colorat „Whoopee!". Acest film a fost realizat de Samuel Goldwyn în colaborare cu Florenz Siegfeld. Puțin, după aceia Siegfeld muri și ansamblul său se disolvă. Samuel Goldwyn, care obținuse un succes formidabil cu „Whoopee !“ decise să continue producția filmelor-revistă, dar îi trebuia un ansamblu de ,,girls"... Organiză un concurs de fotogenie gigantic, în toate Statele Americei, la care luară parte câteva mii de fete. Candidatele erau selecţionate în fiecare capitală de stat în urma unor probe fotografice şi producţiuni, pe scenă. Apoi Sampel Goldwyn închine unmare teatru, din New York unde toate fetele alese evoluară din nou pe scenă, de data aceasta în faţa microfoanelor, reflectoarelor şi obiectivelor cinematografice. Probele ţinură mai multe săptămâni. Mii de metrii de film fură întrebuinţate pentru aceste probe. După ce au fost developate şi copiate, filmul a fost proiectat la Hollywood şi capătară contracte. Şi de atunci, iată-le pe dispreţuitele fete de balet, element trainic de succese pentru filmele care le adoptă. „Girls"-urile au triumfat. leander Celebra vedetă Zarah Leander, întrebată de ziarişti, şi-a mărturisit părerile în ceea ce priveşte bărbaţii. In primul terrel, Zarah a prefuat că, nu prea agrează pe „băeţîi inimoşi'' : — Spiritul, farmecul personal,inteligenţa sunt atracţiile principale ale unui bărbat. Aceste calităţi morale contează mai mult decât armonia lefii sală corpului unui bărbat. Dar Marlene Dietrich are o părere excelentă despre bărbaţi, ceea ce se constatădin următoarele cuvinte : — Aş da mult să fi fost născută bărbat. După părerea mea, bărbatul are un spirit mai limpede, mai complet decât al femeii. Şi nu văd., la noi femeile, nimic care ar contrabalansa superioritatea masculină. CAPITOL Soţul meu flirtează fl n sfârşit un film amuzant- Mult ■ haz, replici vioaie şi şlagăre ami roman te fac din /.Soţul meu flirtează", o reuşita comedie muzicala. . a ţip. Acţiunea svâcneşte cu un puls 'trepidant, condusă de spiritul dinamic al 3«: Busby Berkely, reci!:, zatorul netăgăduitului succes, ,,Copii' în luptă 'cu viaţa".. 1 1 Departe de a fi un simplu pretext ca la celelalte comedii muzi.'câîte, . subiectul prezintă o intrigă Bine-ţesută care dă prilejul lui hot Tone să ne dovedească bunăodată permanenţa talentului său. Alături de Franchot Tone, Ann Sothern, atrăgătoare şi spirituală, silueteaza cu Mult’ humor, rolul unei soţii Cuprinsă de gelozie. Un cuvânt bun adăugăm pentru interpretarea lui Ruth Hussey. IBBRI la HBH HaflaminsbHBafl HBUHB a'n HBB HieialBHHB DIN LUMEA ULMULUI DAYREUTH este titlul marelui *J film de sub regia lui Wolfgang Sietleneiher. VIRGILIO RIENTO deține rolul principal din ,,O fantomă la Castel" film comic realizat după scenariul lui Vittorio Metz. Alături de Virgilio Riento mai joacă Silvana Iachino, Gugliemo Barnabo, Nanna Martinez și Romalo Costa. HEINRICH GEORGE joacă, rolul * * principal în, noul film al lui Carl Froehlich, scris după o nuvelă ale Sudermann, ,,Nunta la Baerenhof". In acest Ulm, Heinrich George întruchipează un moșier din Pomerania, baronul von Hanckel, care se căsătorește cu o fată tânără de 18 ani, Roswitha von Krakow, spre a-i da însă curând iarăşi libertatea pentru un bărbat mai tânăr. DE CURÂND s-a început la Xanten turnarea filmului UFA, „Intre cer şi pământ", după nuvela lui Otto Ludwig. Catedrala Viktor formează centrul acţiunii; pe acoperişul acesteia se petrec diferite scene ale filmului, care descrie viaţa constructorului catedralei. iNTR’UN NOU FILM cultural ceh, terminat recent la Fraga, se redau cu ajutorul unui amplificator, sunetele care nu pot fi înregistrate de urechea omului, de pildă bătăile inimii, diferite sgomote produse de mici insecte sau plante. RECENT a avut loc, la Berlin , premiera filmului Casei Itala „Mamă" cu Benjamino Gigli, marea tragediană italiană Emma Gramatica și tânăra artistă germană Carola Hoelin în rolurile titulare. Filmul se bucură de un mare succes la publicul berlinez. CONFORM UNEI STATISTICI publicată de Camera elveţiană a filmelor asupra peliculelor rulate în anul 1941, importul de filme al Elveţiei a scăzut în anul 1940. Intre literanţii de filme, Sta tele Unite ocupă în 1940, ca şi în anii precedenţi, primul loc, al doilea însă revine Germaniei, în timp ce în 1939 Franţa ocupa al doilea loc. Urmeaza Italia şi Marea Britanie. „OINA”, „DACIA" şi „AXA" sunt nouile cinematografe româneşti ce au fost puse in funcţiune la Odessa. Ele rulează filme româneşti, jurnale de front ONC şi UFA precum şi o seamă de filme documentare, care stârnesc interesul şi curiozitatea în rândurile populaţiei civile. II I DE SĂRBĂTOARE, titlul original fiind „Giorno di Festa" e noul film în lucru al casei-Atlas- El poartă girul regiei lui Roberto de Ribbon. Interpreţii principali sunt Maria Mercader, Massino Serato, Enricodori, Elli , Parvo , şi Arturo Bragaglia.. I 1.N CREDIT de 50 milioane pentru finanţarea nouei producţii franceze de filme. Filmul francez suferă actualmente şi din cauza faptului că numeroși actori și regizori de seamă lucrează în Statele Unite sau sunt activi în domeniul teatrului și al radiofoniei. il n film, în care s’a făcut multă risipă de humor şi care cu toată trudia Estrelitei Castro, n’areuşit să se ridice deasupra nivelului comun. Desăvârşită cântăreaţă, Estrelita Castro, un film însă, joacă stângaci, nedecisă, dibuind calea spre realizare. Roberto Rey, în rolul unui impresar teatral, se vădeşte, inegal, nefiresc. Ne lasă totuşi să întrevedem că ar putea da mai mult decât ne-a arătat în ,dragoste de ARO de ţigancă ţigancă"., - ■*— Miguel Liguero creiază ,a cesta-i cuvântul —, tipul călăuzei meridionale, neglijent în atitudini., dar intreprid şi isteţ în acţiune. E figura cea mai reuşită a filmului. Regia a impus interpreţilor ritmul unei acţiuni prea repezi, ades brutale, cu repetiri de situaţii ce sfârşesc a obosi pe spectator. Ce ne-a rămas după spectacol au fost pregnantele melodii lansate de Ectrelita Castro... HBflBaaiiiflBflsnBaaaBa II ARO: Dragoste de ţigancă. BULEVARD: Până Luni. Ultima întâlnire. Luni: Un vals de odinioară. CAPITOL: Soţul meu flirtează FEMINA: înalta trădare. REGAL: Până Luni Păcatul. Luni: Dreptul la Dragoste. ROXY: Calea Triumfului. TRIANON: Magia Junglei. SCALA: Istoria se repetă. In programul viitor: Cântărețul nebun. i SCALA Istoria se repetă Axat pe un subiect interesant şi de o deosebită originalitate, susţinut de o acţiune bine închegată. „Istoria se repetă“, ar fi putut conta printre cele mai bune filme ale stagiunii dacă... (vedeţi totdeauna intervine acest „dacă” buclucaş, pentru a strica o seamă de socoteli şi pentru că noi cronicarii să putem găsi nod în papură), dacă... zic, în această peliculă — care, trebue să recunoaştem, are scene de o savoare şi de un umor cert — actorii n'ar juca prea şarjat, „pe larg“, abuzând de anumite situaţiuni comice şi extrăgând din ele, până la refuz toate posibilităţile de expresiune. ‘ Atât Warner Baxter în rolul unui amuzant antreprenor de lucrări, cât şi Loretta Young, în rolul unei soţii rângâiate şi capricioase — actori de netăgăduită valoare — forţaţi de regie, îşi scad mult din efectele jocului lor, prin şarja lipsită de elasticitate ce li se impune în roluri. Cesar Romero într’un rol șters încearcă a-1 depăși fără a putea isbuti, insă. Această sforțare se întrevede, nefăcând altceva decât să accen-* tueze mai mult lipsurile. Ultimul gând părăsind sala de spectacol a fost că acest film s’ar fi reprezentat cu mai mult succes dacă regisorul ar fi strâns mai mult „cheia“. MIHAI ANDRIESCU SELECT: Fantome. O scenă diri „Nozze di Sangue“ film premiat la expoziţia internaţională cinematografică din Veneţia i 100 AMpâ" HA OASfl Şi totuşi, Maican revine la Iaşi Teatrul Naţional din Cetatea Moldovei, care în ultimul timp a fost zguduit cam... simţitor prin tentativa d-lui A. I. Maican de a abandona proaspătul post de prim-director de scenă, trăieşte acum clipe de destindere, datorite tot regisorului A. I. Maican,, care a anunţat că vine la Iaşi pentru a-şi îndeplini misiunea încredinţată. Desigur că binecunoscutul regizor e prea sigur de succesul nouii sale realizări revuistice: „Parada victoriei“, încât îşi permite „luxul“ să acorde şi teatrului ieşan un mic... sacrificiu. In orice caz, ieșenii îi sunt recunoscători de pe acum, pentru piesele ce le va pregăti Naţionalului din Iaşi.O premieră pregătită de cunoscutul regizor italian, Fernando Dicruciatti D. Fernando Dicruciatti, cunoscutul regizor şi emisar al teatrului italian la noi, a montat la Naţionalul ieşan piesa lui D’Annunzio , „Fata lui Jorio“, la realizarea căreia a avut concursul preţios al unui mănunchi de actori ieşeni, format din: Aurel Ghiţescu, Tudor Călin, Gică Popovici, Angela Luncescu. Decorurile le semnează ca de obiceiu, maestrul Th. Kiriacoff. Alături de premierele acestei stagiuni: „Momente" de I. L. Caragiale „Cuibul Coţofenelor‘‘ A*. W. de Kotzebue,, „femeia îndărătnică“ de W. Shakespeare şi „Micul Lord“ de Branett, „Fata lui Jolio" e menită urui succes frumos şi binemeritat. Teatru ieşan, tu doliu Zilele acestea, Naţionalul ieşan a fost îndoliat, prin pierderea unuia din vechii săi slujitori, artistul I. C. Damira. Defunctul, care era de mai mult timp pensionar, păstra totuşi legături strânse cu teatrul, pe care-l îndrăgise şi căruia i-a închinat talentul său. Cu I. C. Damira s'a dus încă unul din vechea falangă a artiștilor moldoveni. ^ Cusma Damîssi