Ramuri, 1977 (Anul 14, nr. 1-12)

1977-09-15 / nr. 9

Editor: Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Dolj © Apare lunar Ramuri Permanenţa spiritului revoluţionar Cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secreta­rul general al partidului nostru, în încheierea consfătuirii de lucru ce a avut loc la C.C. al P.C.R. cu activişti şi cadrele ce lucrează în domeniul educaţiei politice, al propagandei şi ideolo­giei constituie un document de o excepţională valoare teoretică şi practică, un instrument de cea mai mare importanţă pentru toate organele şi organizaţiile de partid, pentru toţi factorii educaţionali ai societăţii noastre. S-a evidenţiat încă o dată, aportul decisiv al tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea obiectivelor fundamentale şi direcţiilor de acţiune în domeniul ideologic, ca de altfel şi în celelalte domenii ale construcţiei socialiste, la precizarea căilor menite să asigure înaintarea vertiginoasă a societăţii noastre pe drumul socialismului şi comu­nismului. In acest sens, activităţii politico-ideologice şi cultural­­educative îi revine un rol de o importanţă deosebită în forma­rea omului nou, în dezvoltarea şi perfecţionarea conştiinţei so­cialiste, în edificarea orînduirii noastre noi. Tocmai de aceea nu trebuie admisă, în acest domeniu, existenţa unor carenţe şi in cuvîntare au fost analizate în profunzime principalele cauze ale acestora. Ceea ce se impune este efortul continuu pentru perfecţionarea pe mai departe, mai hotărîtă, a activităţii educa­tive, promovarea neabătută a spiritului revoluţionar. Este nece­sar ca activitatea de propagandă, munca politico-educativă să ţină pasul cu marile transformări ce au loc în ţara noastră, pentru a-şi realiza pe deplin rolul important ce-i revine în uni­rea eforturilor maselor largi populare pentru înfăptuirea ne­abătută a politicii partidului. Tuturor celor care lucrăm în domeniul propagandei ni se cere, pe bună dreptate, să devenim prezenţe mai active, mai energice în stimularea şi unirea tutu­ror forţelor comuniştilor şi oamenilor muncii pentru traduce­rea în viaţă a politicii partidului, pentru transformarea fiecărui membru al partidului, a fiecărui cetăţean într-un militant activ, tenace şi entuziast, care să-şi consacre cauzei socalismului în­treaga capacitate de acţiune. Legătura cu viaţa, iată un princi­piu ce se cere materializat întocmai şi promovat cu operativi­tate, ca o permanenţă a muncii de propagandă, fiindcă numai astfel se va ajunge la modelarea corespunzătoare a profilului moral al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii. Municipiul Craiova se află, în momentul de faţă, pe treapta unor prefaceri spectaculoase, atît economico-sociale cît şi cultural-educative, în foarte multe întreprinderi tineretul deţine ponderea şi este de datoria noastră să acţionăm cu fermitate pentru integrarea lui plenară în viaţa socială, aşa încît să devină un factor de cea mai mare importanţă pentru progresul neîntrerupt al ţării noastre. Perfecţionîndu-ne munca, trebuie să perfecţionăm şi mijloacele care concură la modelarea conştiinţei tinerilor, a tu­turor oamenilor muncii. Simpozioanele, serile de întrebări şi răs­punsuri, conferinţele şi, mai ales, învăţămîntul politico-ideologic trebuie să devină cu adevărat forme de o exemplară ţinută edu­cativă prin care comuniştii, ceilalţi oameni ai muncii să pătrundă în profunzime sensurile politicii partidului, caracterul înalt uma­nist al hotărîrilor sale care au ca finalitate creşterea neîncetată a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru po­por. De aceea, pretindem şi corpului nostru de propagandişti o neîntreruptă lărgire a orizontului lor politico-ideologic, o per­manentă şi fertilă legătură cu viaţa, fiindcă numai în acest fel vom imprima activităţii educative maxima eficienţă, atît de necesară în actualul stadiu de dezvoltare a societăţii noastre socialiste. Aşa cum arăta secretarul general al partidului, dis­punem în domeniul muncii ideologice de forţe suficiente, de cadre capabile, cu o orientare clară, cu o vastă experienţă. Printr-o organizare superioară, prin îmbunătăţirea stilului de muncă, vom putea asigura sporirea calităţii întregii activităţi politico-ideologice, a forţei ei de influenţare a conştiinţelor aşa încît acestea să contribuie într-o măsură tot mai mare la tradu­cerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XI-lea, a Programu­lui partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate şi de înaintare a României spre comunism. Pavel Muraru Secretar al Comitetului municipal Craiova al P.C.R. DIN CUPRINS • Vocaţia construcţiei • O nouă etapă de dezvoltare • Istoria învăţămîntului din Oltenia • Un roman des­pre Independenţă • Misiunea nobilă a artei • Cro­nica literară • Dicţionarul actorilor de film • Creaţia literar-artistică a cenaclurilor • Sport V — Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XIV Nr. 9 (159) 15 septembrie 1977 • 16 pagini, 3 lei Toamna, roadele cîmpului... Ca în puţine alte locuri de pe Pămînt, aici, la noi, în vatra carpato-dunăreană, anotim­purile se întrec în frumuseţe, fiecare avînd o „personalitate“ distinctă, o culoare defi­nitorie, o nuanţă specifică a luminii văzdu­hului, un anume puls al sevelor, un glas propriu al vînturilor şi al risipirii pulberilor solare, care cheamă din depărtări păsările şi le rotesc în pînza zărilor dinspre şi înspre locuri de tihnă şi o existenţă mai sigură. Este ştiut că această nesfîrşită şi complexă cernere de nuanţe specifice anotimpurilor şi-a pus pecetea nobilă pe felul de a fi al oamenilor de aici, îmbogăţindu-le, din stră­­vechime, viaţa, gindurile, horele, cîntecele, zidirile, iile, brîiele şi covoarele cu roade, aspiraţii, ritmuri, tonuri şi culori de parcă toate minunile lumii s-ar fi retopit în acea­stă neasemuită paletă, pe care o numim cu mîndrie România. Dar atributele ce dau individualitate ano­timpurilor nu sînt, de fapt, decît faţetele multiple, seducătoare, ale unor trăsături fundamentale comune — fertilitatea şi gene­rozitatea —, îngemănate în succesiunea pri­măverii, verii, toamnei şi iernii, în ciclul organic, armonios, al duratei unui an. In fiecare anotimp regăsim elemente comune celorlalte, fire osmotice regenerînd perpetuu viaţa. Iată, de pildă, intr-o tabletă a opti­mistului, G. Călinescu medita, cu temei, că primăvara lui e toamna. Gîndirea lui crea­toare, despresurată de apăsarea toridă a verii, sub vălul căreia vitalitatea mocnea latent, regăsea în toamnă condiţiile proprii germinaţiei plenare. Dintre anotimpuri, cel ce îmbină într-o mai mare măsură elemente specifice celor­lalte este toamna. Peste începutul toamnei căldurile verii se mai revarsă încă, sevele mai decantează în aurul belşugului şi, spre sfîrşitul ei, ploile molcome, ca în pragul pri­măverii, se cern peste haina reavănă a gliei, în care seminţele încolţesc, şi, tîrziu, în noiembrie, fulgii prevestesc zorii imaculaţi ai iernii. (Continuare în pag. 15) Ilarie Hinoveanu Un nou Cu prilejul vizitei făcute în ins­tituţiile de învăţămînt superior cra­­iovean, în urmă cu doi ani ca de altfel în repetate rînduri, secreta­rul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a insistat, în mod deosebit, asupra legăturii indi­solubile care trebuie să existe în­tre cele trei componente ale pro­cesului instructiv-educativ : activi­tatea didactică, productivă şi de cercetare ştiinţifică. Aceasta din urmă se bucură de o frumoasă şi rodnică tradiţie în centrul univer­sitar craiovean care a aniversat în acest an trei decenii de existenţă. In abordarea problematicii experi­mentale s-a ţinut seama de tema­­ticile prioritare ale academiilor de ramură, ale institutelor centrale de cercetări, ale ministerelor şi cen­tralelor industriale, acordîndu-se în acelaşi timp atenţie faţă de so­licitările unor beneficiari din zonă sau din alte regiuni ale ţării. Prin­cipalele instituţii de cercetare­­proiectare şi întreprinderi de profil cu care Universitatea din Craiova a stabilit relaţii de colaborare pe linia cercetării ştiinţifice sunt: Aca­demia de ştiinţe sociale şi politice, Academia de ştiinţe agricole şi sil­vice, Academia de ştiinţe medicale, Ministerul industriei construcţiilor de maşini, Ministerul agriculturii şi industriei alimentare, Centrala industrială de maşini şi aparate electrice din Craiova, Combinatul chimic Craiova, întreprinderile Electroputere Craiova, Osii şi bo­ghiuri Balş, Electrocentrale Tur­­ceni, Tractoare şi maşini agri­cole Craiova, Institutele de cer­cetări şi proiectări miniere-lig­­nit Craiova, Cercetări pentru eco­nomia agrară Bucureşti, Cercetări pomicole Piteşti—Mărăcineni, Cer­cetări pentru viticultură şi vini­­ficaţie Valea Călugărească, Cul­tura plantelor tehnice Fundulea, C­ultura cartofului şi sfeclei de za­hăr Braşov, Staţiunile experimen­tale agricole Bechet, Şimnic, Cara­cal, I.A.S. sere Işalniţa, Dăbuleni, Segarcea, unităţi C.A.P. şi altele. Programul de cercetare ştiinţi­fică al Universităţii din Craiova pentru anul 1977 cuprinde un nu­măr de peste 200 probleme şi teme de cercetare ştiinţifică în cadrul planului naţional unic de dezvol­tare şi al planului departamental al M.E.I. sau al altor ministere şi organe centrale. Principalele di­recţii abordate de colectivele de cadre didactice şi studenţi sunt : optimizarea procesului de fabrica­ţie prin modelare matematică ; stu­dii de perfecţionare a sistemului informaţional; perfecţionarea con­ducerii şi organizării activităţii economice ; influenţa unor factori de mediu industrial asupra orga­nismului uman în vederea funda- Prof. dr. Marius Popescu Prorector al Universităţii din Craiova (Continuare în pag. 3)

Next