Ramuri, 1978 (Anul 15, nr. 1-12)

1978-03-15 / nr. 3

de la o lună la alta . La Centrul ju­­dedean de îndru- I mare a creaţiei ş­­i populare şi mişcă­rii artistice de a­_____________________ matori, a avut loc adunarea generală trimestrială a Aso­ciaţiei „Doljul literar şi artistic“. Cu acest prilej, a fost supus analizei şi dezbătut pla­nul de activitate al asociaţiei pe trimestrul I al anului în curs, s-a efectuat împărţirea pe secţii a membrilor asociaţiei şi au fost aduse la cunoştinţa acestora regulamentele de desfăşurare a două concursuri de creaţie interjudeţene, ce vor avea loc sub egida „Dol­jului literar şi artistic“. In încheierea şedin­ţei, preşedintele asociaţiei, poetul Ilarie Hi­­noveanu, directorul Editurii „Scrisul româ­nesc“, a subliniat necesitatea realizării pla­nului de muncă, condiţie esenţială a exis­tenţei asociaţiei în plan practic, nu numai scriptic. E în cadrul serilor Teatrului de păpuşi din Craiova a avut loc o şezătoare literar­­artistică, în cadrul căreia au citit versuri Sina Dănciulescu şi Mihai Duţescu. Partea a doua a manifestării a fost ilustrată de ac­torii Teatrului de păpuşi, care au prezentat un fragment din piesa „Ion Talion“, aflată în repertoriul stagiunii actuale.­­ O frumoasă şi interesantă expoziţie de fotografii a găzduit galeria de artă „Croma­tic“ din municipiul Craiova. Numeroasele exponate, aparţinînd membrilor Asociaţiei hipoacuzicilor din R.S.R., demonstrează cu eficienţă, convingător, că, atunci cînd este făcută cu har şi reală înzestrare, fotografia poate lesne depăşi graniţa dintre tehnică şi artă. Adevărate metafore artistice, realizate cu mijloace specifice, cu veritabilă sensibilitate, numeroase exponate se constituie în certe reuşite ale genului. Enumerăm cîteva dintre acestea : „Fantome“ de Iuliu András, „Soa­rele răsare din turn“ de Iosif Canaloş, „în repaus“ şi „Spectatorul“ de Mircea Pocanski, „Strada“ şi „Roadele naturii“ de Iakob Zol­tán, „La pădure“ şi „Retragerea apelor“ de Ion Benea, „In libertate“ de Vasile Albu, „Trio“ şi „Unde de lumină“ de Iosif Ne­meth, „In aşteptare“ de Octav Peşte.­­ în cadrul celei de a doua ediţii a Fes­tivalului naţional „Cîntarea României“, ce­naclul literar-artistic „Cezar Petrescu“ al clubului întreprinderii „Electroputere“ din Craiova a prezentat o suită de 6 manifes­tări literar-artistice care s-au bucurat de succes, înregistrînd un mare număr de spec­tatori. Şi-au dat concursul, citind creaţii ori­ginale : Paul Nistorescu, Lucian Drînd, Bar­bu Stanciu-Dolj şi Valentin Tosun.­­ Cenaclul de literatură ştiinţifico-fantas­­tică „Henri Coandă“ al Casei de cultură a tineretului din municipiul Craiova a orga­nizat o serie de întîlniri cu cenacluri ale elevilor din Filiaşi şi Rîmnicu Vîlcea — pri­lej binevenit pentru un fructuos schimb de experienţă şi de opinii privind literatura cu şi despre tineri. Cu aceeaşi ocazie, liceenii şi pionierii din cele două localităţi mai sus amintite, au făcut cunoştinţă cu volumul de povestiri ştiinţifico-fantastice „Alte înt­îm­­plări din veacul XXI“, apărut de curînd la editura craioveană „Scrisul românesc“, pre­cum şi cu cîţiva dintre autorii lui : Ion Ilie Iosif, Radu Hanga, Alexandru Mironov, Mi­hai Nicola, Marius Stătescu.­­ Ajunsă la al cincilea volum, culegerea Analele Universităţii din Craiova, seria Şti­inţe filologice, cuprinde studii de lingvistică, istorie şi critică literară aparţinînd cadre­lor didactice universitare craiovene sau unor cercetători din cadrul altor instituţii de cul­tură din municipiu. Cităm, din cuprinsul sub­­stanţial şi divers al culegerii : Notă cu pri­­vire la pluralul -i din română şi italiană de Maria Iliescu, Etimologii româneşti în cadru romanic de Michaela Livescu, O istorie a lui Mihai Viteazul de el însuşi de Ion Trăis­­taru, Literatura străină în paginile revistei „Ramuri“ de Cornelia Cîrstea, G. Călinescu şi „Istoria literaturii române“, tratat editat de Academie de Pavel Ţugui, Viziuni em­blematice în poezia lui Ion Barbu de Dorin Teodorescu, Experienţa de viaţă în opera lui Ion Biberi de Mihaela Albu, Estetica fabu­lei la Fedru de Emil Dumitraşcu, Monther­lant şi actul de creaţie de Elena Răducanu ş.a. Ceea ce ni se pare un lucru deosebit de binevenit în paginile prezentelor Anale îl constituie oglindirea în cuprinsul lor a pre­ocupărilor filologice ale altor oameni de cul­tură din oraşul nostru, necantonarea strictă în mediul universitar.­­ Din iniţiativa Centrului judeţean de în­drumare a creaţiei populare şi a mişcării ar­tistice de amatori, la Casa de cultură din Calafat s-a desfăşurat o consfătuire pe teme coregrafice, la care au participat 46 de in­structori de dans din judeţ.­­ Clubul sindicatului „Electroputere“ a găzduit vernisajul expoziţiei de grafică „Să nu ne pierdem... sufletismul“. Numeroasele lucrări expuse (tuş-colaj, metaloplastie) aparţin graficianului craiovean Nicolae Cris­­tescu. El în holul Teatrului Naţional din Craiova a fost vernisată o expoziţie de fotografii ar­tistice dedicate zilei de 8 Martie. Cele 82 de lucrări expuse aparţin artistului foto­graf amator Marx Iosef din Tîrgu Mureş. * * B Căminul cultu­ral din Stoeneşti a­­ găzduit a doua edi­ţie a Festivalului li­­ ­ terar-artistic „Pen­ ■ mbmbiihhmm tru oamenii acestui pămînt“, organizat de Centrul jude­ţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă în colaborare cu Cenaclul „George Călinescu“ al Academiei R.S.R., Editura „Scrisul Românesc“ şi Teatrul Naţional din Craiova. Au citit din lucrările lor, dedicate satului românesc, poeţii Virgil Ca­­rianopol, Ion Potopin, Ilarie Hinoveanu, Vir­gil Dumitrescu, Dumitru Nicoloioiu, Mihaela Dumitrescu, Teodor Firescu. A recitat Zoe Şerban, iar Daniel Dumitrescu a interpre­tat muzică pe versuri din lirica contempo­rană. Şi-au dat concursul soliştii vocali şi instrumentişti: Dumitru Păun, Fieraru Pan­­telie, Puică Teodora, Iacob Marin. La reuşi­ta manifestării au mai contribuit grupurile folk şi vocal-feminin ale casei de cultură din Caracal. Au susţinut recitaluri naistul Petre Barbu şi baladistul Tudor Gheorghe.­­ Continuă trecerea în revistă a forma­ţiilor artistice din judeţ, care evoluează în etapa de masă a actualei ediţii a Festiva­lului naţional „Cîntarea României“. Astfel de întîlniri, cu publicul, au avut loc în cen­trele intercooperatiste Scărişoara, Stoeneşti, Vitomireşti, Leleasca, Dobroteasa, Cungrea etc., acţiunea aflîndu-se în plină desfăşu­rare. S-au evidenţiat : Ansamblul folcloric „Garofiţa“ din Vitomireşti, corul de fete şi grupul de flautişti din Sîmbureşti, căluşarii din Dobroteasa, colectivele de teatru din Scărişoara, Vitomireşti, Dobroteasa, brigăzile artistice din Dejeşti, Cezieni şi Stoeneşti. în acelaşi context, casa de cultură din Ca­racal a iniţiat fructuoase dialoguri cul­­tural-artistice cu participarea formaţiilor de la întreprinderea de transporturi auto, Sindicat-învăţămînt, Fabrica de conserve, Sănătate, întreprinderea de vagoane, Fa­brica de tricotaje, Cooperaţia meşteşugă­rească,­­ în scopul valorificării superioare a bo­gatelor tradiţii din lumea satului, căminul cultural din Cezieni a prezentat publicului o frumoasă şezătoare populară în spiritul obi­ceiurilor şi datinilor strămoşeşti. In scenă au fost aduse, ca în vremurile de odinioară, războiul de ţesut, vîrtelniţa, sucala, lucrul de mină , doine şi balade de prin partea lo­cului au fost interpretate de Ticu Ecaterina, Cotulbea Petre, Ghican Antonina, Filip Va­sile. A evoluat, de asemenea, formaţia de dansuri mixte a cunoscutului ansamblu „Ghiocelul“ din localitate. Pentru cîteva ore, sala căminului cultural a devenit ca­drul pitoresc de desfăşurare a acestei apre­ciate manifestări, prin policromia obiectelor de artă populară expuse aici. Tradiţia şeză­torilor de acest gen continuă şi în alte sate.­­ La Corabia, Potcoava şi Slatina a avut loc, în prezenţa unui numeros public, lan­sarea volumului de versuri „Vînt de vis“ de Ilarie Hinoveanu şi a romanului „Nimeni nu rămîne singur“ de N. D. Carpen, apărute recent la Editura „Scrisul Românesc“ din Craiova. Cu acest prilej, a avut loc un in­teresant dialog al autorilor cu membri ai cenaclurilor pe tema responsabilităţii scri­itoriceşti.­­ Cenaclul literar judeţean „Ion Minu­lescu“, coordonat de Centrul judeţean de în­drumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, a fost prezent în mijlo­cul ceferiştilor din Piatra-Olt şi a petroliş­tilor de la schela Ciureşti. Au citit versuri: Virgil Dumitrescu, George Vatman, Ion Sme­­descu, Zoe Şerban, Nicolae Ghiţă, Ioana Dincă , Luminiţa Eremenco, Marian Badea şi Daniel Dumitrescu au interpretat muzică folk. GORJ • O şezătoare li­terar-artistică de­dicată omagierii istoricelor eveni­mente din februa­_____________________­rie 1933, a organi­zat cenaclul „Co­lumna“ din Tîrgu Jiu pe scena căminului cultural din comuna Peştişani. In faţa unei numeroase asistenţe, poeţi şi interpreţi de muzică tînără din Tîr­gu Jiu au prezentat, alături de colegii lor de la cenaclul „C. Brâncuşi“ din Peştişani (înfiinţat cu acest prilej, din iniţiativa pro­fesorului Viorel Gîrbaciu) un antrenant spec­tacol sub genericul „Artă şi istorie“. Reţinem dintre cei care au evoluat, cu această ocazie , cvartetul „Lyra Gorjului“ cu interpretări care i-au adus titlul de laureat la prima ediţie a „Cîntării României“, grupurile folk „Calypso“ şi „Brâncuşiana“, precum şi poeţii : Gheorghe Bogorodea, Ion Cănăvoiu, Adrian Frăţilă, Aurora Mateescu, Ion Popescu, Eu­genia Pozdîrcă, Adriana Pascu, Maria Ro­­venţa, Ion Tambu, Tudor Voinea, Viorel Gîr­baciu. Amintind, în plus, că Mariana Gîrba­ciu şi Mihai Daviţoiu au recitat cu nerv şi sensibilitate pagini din poezia naţională cla­sică şi contemporană şi că Gheorghe Vîl­­ceanu a conferenţiat pe tema „Artă şi actua­litate“, încheiem cronica unei reuşite mani­festări din faza de masă a actualei ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“. • S-au împlinit de curînd, 75 de ani de la naşterea lui Tudor Muşatescu, dramaturg prozator, poet şi publicist remarca­bil, ale cărui opere (amintim : Titanic vals, ...eseu, Visul unei nopţi de iarnă, Geaman­dura) au dobîndit, de-a lungul anilor, o largă audienţă la public. Volumele de schiţe, ca şi rubrica de... „muşatisme“, ţinută ani de-a rîndul în paginile revistei „Contemporanul“ întregesc profilul unei personalităţi scriito­riceşti de excepţie. Omagiind împlinirea a 75 de ani de la naş­terea scriitorului, filiala judeţeană Gorj a Societăţii de ştiinţe filologice a organizat un simpozion „Tudor Muşatescu“, în cadrul că­ruia au susţinut comunicări ştiinţifice profe­sorii Ion Blendea şi Miron Dobroiu, iar An­tonie Dijmărescu şi Mihai Daviţoiu, actori ai Teatrului popular din Tîrgu Jiu, au in­terpretat fragmente din opera scriitorului. • In aula Liceului pedagogic din Tîrgu Jiu, s-a desfăşurat sub forma unei frumoase şe­zători literar-artistice, un schimb de experi­enţă între cenaclul „Mihai Eminescu“ din co­muna Turburea - Gorj şi cenaclul „Hype­rion“. Şezătoarea a cuprins două părţi dis­tincte : în prima parte a spectacolului, au recitat din creaţiile lor membrii celor două cenacluri ; în partea a doua a spectacolului, spectatorii au avut prilejul să aplaude la scenă deschisă pe valorosul rapsod popular Nicolae Ioana, solistul dansator George Bil­­ţu, precum şi evoluţia grupului feminin de căluşari instruit de Liviu Poenaru. A parti­cipat ca invitat de onoare, talentatul naist Petre Barbu. • Sala căminu­lui cultural din Oprişor a găzduit o­ interesantă ma­nifestare cultural­­artistică organiza­tă de Comitetul judeţean de cultu­ră şi educaţie socialistă Mehedinţi, în cola­borare cu editura „Scrisul românesc“ din Craiova. Au participat prozatorii Dan-Ion Vlad, Ion Rusu-Şirianu, de la Craiova, poe­ţii Ion-Şerban Drincea şi Victor Rusu, din Drobeta Tr. Severin, care au citit din ulti­mele lor creaţii. • In cadrul U.J.C.M. Mehedinţi a fost în­fiinţat cenaclul literar „Mihai Eminescu“, menit să contribuie la stimularea şi promo­varea creaţiilor literare ale lucrătorilor din acest domeniu de activitate. Şedinţele de lu­cru ale noului cenaclu literar mehedinţean se desfăşoară în fiecare vineri, ora 17, la clu­bul „Voinţa“. • In comunele Devesel şi Gruia a avut loc faza intercomunală a concursului brigă­zilor artistice, acţiune înscrisă în cadrul ce­lei de a doua ediţii a festivalului naţional „Cîntarea României“. Au participat forma­ţiile din Jiana, Gogoşu, Burila Mare, Gruia, Pătulele şi Pristol.­­ Membrii cineclubului „Apolodor“ al Ca­sei pionierilor şi şoimilor patriei din Drobeta Turnu Severin au participat la un intere­sant schimb de experinţă organizat la Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Tîrgu Jiu. Membrii cineclubului mehedinţean au pre­zentat, cu acest prilej, filmele „Drum în is­torie“ şi „Drobeta 1850“.­­ In cadrul amplei manifestări „Săptămîna pionieriei orşovene“, în sala casei de cul­tură din Orşova s-a desfăşurat o întîlnire a pionierilor din unităţile orşovene cu scri­itori mehedinţeni şi cu membri ai cenaclu­lui literar „Eftimie Murgu“ din localitate. Membrii cenaclului au citit din creaţiile lor, iar pionierii au prezentat un program ar­tistic şi un recital de poezie.­­ Pe scenele aşezămintelor culturale din Vînju Mare şi Cujmir s-au desfăşurat întîl­niri ale brigăzilor artistice participante la confruntarea „Brigada în competiţie“. La Vînju Mare s-au întîlnit colective de inter­preţi din Bălăciţa, Corlăţel, Livezile, Pă­­dina, Poroina, Punghina, Vlădaia şi Vînju­­leţ. Au mai fost programate spectacole con­curs la Baia de Aramă , unde au partici­pat brigăzi de la căminul cultural din Mă­­răşeşti, de la Cooperativa de consum şi li­ceul din localitate. Sub acelaşi generic au mai participat în spectacole concurs forma­ţiile din Şimian, Prunişor, Pusnicioara, Brez­­niţa, Ocol, Izvorul Bîrzii, Malovăţ — în cen­trul Şimian — şi Siseşti, Sovarna, Ilovăţ, Căzăneşti, Floreşti — în centrul Siseşti.­­ Centrul de în­drumare a creaţiei populare şi a miş­cării artistice de a­­matori din Rîmnicu Vîlcea a declanşat o inedită manifes­tare cultural-artis­­tică. Este vorba de desfăşurarea primului festival al creaţiei populare şi al artei ama­toare sub genericul „Pridvor vîlcean“. Or­ganizat ca o încununare a zece ani de ac­tivitate rodnică a Centrului judeţean de în­drumare a creaţiei populare şi a mişcării ar­tistice de amatori, festivalul se desfăşoară pe perioada 4—26 martie a.c. Pînă în pre­zent, pe agenda festivalului au figurat ur­mătoarele acţiuni : „ La Palatul culturii din Rm. Vîlcea a avut loc vernisajul expoziţiei documentare „Zece ani de activitate artis­tică în Vîlcea“, precum şi simpozionul „Co­ordonate ale dezvoltării artistice a judeţului Vîlcea“ . La Studioul artistului amator a avut loc o manifestare metodică ce a cuprins un spectacol artistic programatic axat pe funcţia educativă a artei amatoare şi o dez­batere pe tema „Eficienţa educativă a spec­tacolului artistic“ . Muzeul judeţean a găz­duit în ziua de 11 martie, vernisajul expo­ziţiei creatorilor populari, iar Palatul cul­turii un moment omagial Gheorghiţa Mă­­leanu cîştigătoarea Marelui premiu al Uniunii artiştilor plastici a­­u mai fost programate: Sesiunea comună a Asociaţiei folcloriştilor vîlceni şi a Asociaţiei creato­rilor populari cu tema „Creaţia populară vîlceană în satul vîlcean contemporan“, pre­cum şi mai multe spectacole folclorice ale ansamblurilor care au evoluat peste hotare. Manifestările vor continua pînă duminică 26 martie, cînd, la Casa de cultură a sindica­telor din Rîmnicu Vîlcea, se va desfășura spectacolul de gală al festivalului. OLTENIA de la o lună la alta VÎLCEA Seară literar-artistică la cenaclul „Tudor Arghezi“ din Craiova. Scenă din piesa „Ultima cursă“ de H. Lovi­­nescu, pusă în scenă de Teatrul popular din municipiul Tîrgu-Jiu. m Ramuri nr. 3 (165) *15 martie 1978 , pagina 2

Next