Ramuri, 1978 (Anul 15, nr. 1-12)
1978-03-15 / nr. 3
de la o lună la alta . La Centrul judedean de îndru- I mare a creaţiei şi populare şi mişcării artistice de a_____________________ matori, a avut loc adunarea generală trimestrială a Asociaţiei „Doljul literar şi artistic“. Cu acest prilej, a fost supus analizei şi dezbătut planul de activitate al asociaţiei pe trimestrul I al anului în curs, s-a efectuat împărţirea pe secţii a membrilor asociaţiei şi au fost aduse la cunoştinţa acestora regulamentele de desfăşurare a două concursuri de creaţie interjudeţene, ce vor avea loc sub egida „Doljului literar şi artistic“. In încheierea şedinţei, preşedintele asociaţiei, poetul Ilarie Hinoveanu, directorul Editurii „Scrisul românesc“, a subliniat necesitatea realizării planului de muncă, condiţie esenţială a existenţei asociaţiei în plan practic, nu numai scriptic. E în cadrul serilor Teatrului de păpuşi din Craiova a avut loc o şezătoare literarartistică, în cadrul căreia au citit versuri Sina Dănciulescu şi Mihai Duţescu. Partea a doua a manifestării a fost ilustrată de actorii Teatrului de păpuşi, care au prezentat un fragment din piesa „Ion Talion“, aflată în repertoriul stagiunii actuale. O frumoasă şi interesantă expoziţie de fotografii a găzduit galeria de artă „Cromatic“ din municipiul Craiova. Numeroasele exponate, aparţinînd membrilor Asociaţiei hipoacuzicilor din R.S.R., demonstrează cu eficienţă, convingător, că, atunci cînd este făcută cu har şi reală înzestrare, fotografia poate lesne depăşi graniţa dintre tehnică şi artă. Adevărate metafore artistice, realizate cu mijloace specifice, cu veritabilă sensibilitate, numeroase exponate se constituie în certe reuşite ale genului. Enumerăm cîteva dintre acestea : „Fantome“ de Iuliu András, „Soarele răsare din turn“ de Iosif Canaloş, „în repaus“ şi „Spectatorul“ de Mircea Pocanski, „Strada“ şi „Roadele naturii“ de Iakob Zoltán, „La pădure“ şi „Retragerea apelor“ de Ion Benea, „In libertate“ de Vasile Albu, „Trio“ şi „Unde de lumină“ de Iosif Nemeth, „In aşteptare“ de Octav Peşte. în cadrul celei de a doua ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“, cenaclul literar-artistic „Cezar Petrescu“ al clubului întreprinderii „Electroputere“ din Craiova a prezentat o suită de 6 manifestări literar-artistice care s-au bucurat de succes, înregistrînd un mare număr de spectatori. Şi-au dat concursul, citind creaţii originale : Paul Nistorescu, Lucian Drînd, Barbu Stanciu-Dolj şi Valentin Tosun. Cenaclul de literatură ştiinţifico-fantastică „Henri Coandă“ al Casei de cultură a tineretului din municipiul Craiova a organizat o serie de întîlniri cu cenacluri ale elevilor din Filiaşi şi Rîmnicu Vîlcea — prilej binevenit pentru un fructuos schimb de experienţă şi de opinii privind literatura cu şi despre tineri. Cu aceeaşi ocazie, liceenii şi pionierii din cele două localităţi mai sus amintite, au făcut cunoştinţă cu volumul de povestiri ştiinţifico-fantastice „Alte întîmplări din veacul XXI“, apărut de curînd la editura craioveană „Scrisul românesc“, precum şi cu cîţiva dintre autorii lui : Ion Ilie Iosif, Radu Hanga, Alexandru Mironov, Mihai Nicola, Marius Stătescu. Ajunsă la al cincilea volum, culegerea Analele Universităţii din Craiova, seria Ştiinţe filologice, cuprinde studii de lingvistică, istorie şi critică literară aparţinînd cadrelor didactice universitare craiovene sau unor cercetători din cadrul altor instituţii de cultură din municipiu. Cităm, din cuprinsul substanţial şi divers al culegerii : Notă cu privire la pluralul -i din română şi italiană de Maria Iliescu, Etimologii româneşti în cadru romanic de Michaela Livescu, O istorie a lui Mihai Viteazul de el însuşi de Ion Trăistaru, Literatura străină în paginile revistei „Ramuri“ de Cornelia Cîrstea, G. Călinescu şi „Istoria literaturii române“, tratat editat de Academie de Pavel Ţugui, Viziuni emblematice în poezia lui Ion Barbu de Dorin Teodorescu, Experienţa de viaţă în opera lui Ion Biberi de Mihaela Albu, Estetica fabulei la Fedru de Emil Dumitraşcu, Montherlant şi actul de creaţie de Elena Răducanu ş.a. Ceea ce ni se pare un lucru deosebit de binevenit în paginile prezentelor Anale îl constituie oglindirea în cuprinsul lor a preocupărilor filologice ale altor oameni de cultură din oraşul nostru, necantonarea strictă în mediul universitar. Din iniţiativa Centrului judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de amatori, la Casa de cultură din Calafat s-a desfăşurat o consfătuire pe teme coregrafice, la care au participat 46 de instructori de dans din judeţ. Clubul sindicatului „Electroputere“ a găzduit vernisajul expoziţiei de grafică „Să nu ne pierdem... sufletismul“. Numeroasele lucrări expuse (tuş-colaj, metaloplastie) aparţin graficianului craiovean Nicolae Cristescu. El în holul Teatrului Naţional din Craiova a fost vernisată o expoziţie de fotografii artistice dedicate zilei de 8 Martie. Cele 82 de lucrări expuse aparţin artistului fotograf amator Marx Iosef din Tîrgu Mureş. * * B Căminul cultural din Stoeneşti a găzduit a doua ediţie a Festivalului li terar-artistic „Pen ■ mbmbiihhmm tru oamenii acestui pămînt“, organizat de Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă în colaborare cu Cenaclul „George Călinescu“ al Academiei R.S.R., Editura „Scrisul Românesc“ şi Teatrul Naţional din Craiova. Au citit din lucrările lor, dedicate satului românesc, poeţii Virgil Carianopol, Ion Potopin, Ilarie Hinoveanu, Virgil Dumitrescu, Dumitru Nicoloioiu, Mihaela Dumitrescu, Teodor Firescu. A recitat Zoe Şerban, iar Daniel Dumitrescu a interpretat muzică pe versuri din lirica contemporană. Şi-au dat concursul soliştii vocali şi instrumentişti: Dumitru Păun, Fieraru Pantelie, Puică Teodora, Iacob Marin. La reuşita manifestării au mai contribuit grupurile folk şi vocal-feminin ale casei de cultură din Caracal. Au susţinut recitaluri naistul Petre Barbu şi baladistul Tudor Gheorghe. Continuă trecerea în revistă a formaţiilor artistice din judeţ, care evoluează în etapa de masă a actualei ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Astfel de întîlniri, cu publicul, au avut loc în centrele intercooperatiste Scărişoara, Stoeneşti, Vitomireşti, Leleasca, Dobroteasa, Cungrea etc., acţiunea aflîndu-se în plină desfăşurare. S-au evidenţiat : Ansamblul folcloric „Garofiţa“ din Vitomireşti, corul de fete şi grupul de flautişti din Sîmbureşti, căluşarii din Dobroteasa, colectivele de teatru din Scărişoara, Vitomireşti, Dobroteasa, brigăzile artistice din Dejeşti, Cezieni şi Stoeneşti. în acelaşi context, casa de cultură din Caracal a iniţiat fructuoase dialoguri cultural-artistice cu participarea formaţiilor de la întreprinderea de transporturi auto, Sindicat-învăţămînt, Fabrica de conserve, Sănătate, întreprinderea de vagoane, Fabrica de tricotaje, Cooperaţia meşteşugărească, în scopul valorificării superioare a bogatelor tradiţii din lumea satului, căminul cultural din Cezieni a prezentat publicului o frumoasă şezătoare populară în spiritul obiceiurilor şi datinilor strămoşeşti. In scenă au fost aduse, ca în vremurile de odinioară, războiul de ţesut, vîrtelniţa, sucala, lucrul de mină , doine şi balade de prin partea locului au fost interpretate de Ticu Ecaterina, Cotulbea Petre, Ghican Antonina, Filip Vasile. A evoluat, de asemenea, formaţia de dansuri mixte a cunoscutului ansamblu „Ghiocelul“ din localitate. Pentru cîteva ore, sala căminului cultural a devenit cadrul pitoresc de desfăşurare a acestei apreciate manifestări, prin policromia obiectelor de artă populară expuse aici. Tradiţia şezătorilor de acest gen continuă şi în alte sate. La Corabia, Potcoava şi Slatina a avut loc, în prezenţa unui numeros public, lansarea volumului de versuri „Vînt de vis“ de Ilarie Hinoveanu şi a romanului „Nimeni nu rămîne singur“ de N. D. Carpen, apărute recent la Editura „Scrisul Românesc“ din Craiova. Cu acest prilej, a avut loc un interesant dialog al autorilor cu membri ai cenaclurilor pe tema responsabilităţii scriitoriceşti. Cenaclul literar judeţean „Ion Minulescu“, coordonat de Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, a fost prezent în mijlocul ceferiştilor din Piatra-Olt şi a petroliştilor de la schela Ciureşti. Au citit versuri: Virgil Dumitrescu, George Vatman, Ion Smedescu, Zoe Şerban, Nicolae Ghiţă, Ioana Dincă , Luminiţa Eremenco, Marian Badea şi Daniel Dumitrescu au interpretat muzică folk. GORJ • O şezătoare literar-artistică dedicată omagierii istoricelor evenimente din februa_____________________rie 1933, a organizat cenaclul „Columna“ din Tîrgu Jiu pe scena căminului cultural din comuna Peştişani. In faţa unei numeroase asistenţe, poeţi şi interpreţi de muzică tînără din Tîrgu Jiu au prezentat, alături de colegii lor de la cenaclul „C. Brâncuşi“ din Peştişani (înfiinţat cu acest prilej, din iniţiativa profesorului Viorel Gîrbaciu) un antrenant spectacol sub genericul „Artă şi istorie“. Reţinem dintre cei care au evoluat, cu această ocazie , cvartetul „Lyra Gorjului“ cu interpretări care i-au adus titlul de laureat la prima ediţie a „Cîntării României“, grupurile folk „Calypso“ şi „Brâncuşiana“, precum şi poeţii : Gheorghe Bogorodea, Ion Cănăvoiu, Adrian Frăţilă, Aurora Mateescu, Ion Popescu, Eugenia Pozdîrcă, Adriana Pascu, Maria Rovenţa, Ion Tambu, Tudor Voinea, Viorel Gîrbaciu. Amintind, în plus, că Mariana Gîrbaciu şi Mihai Daviţoiu au recitat cu nerv şi sensibilitate pagini din poezia naţională clasică şi contemporană şi că Gheorghe Vîlceanu a conferenţiat pe tema „Artă şi actualitate“, încheiem cronica unei reuşite manifestări din faza de masă a actualei ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“. • S-au împlinit de curînd, 75 de ani de la naşterea lui Tudor Muşatescu, dramaturg prozator, poet şi publicist remarcabil, ale cărui opere (amintim : Titanic vals, ...eseu, Visul unei nopţi de iarnă, Geamandura) au dobîndit, de-a lungul anilor, o largă audienţă la public. Volumele de schiţe, ca şi rubrica de... „muşatisme“, ţinută ani de-a rîndul în paginile revistei „Contemporanul“ întregesc profilul unei personalităţi scriitoriceşti de excepţie. Omagiind împlinirea a 75 de ani de la naşterea scriitorului, filiala judeţeană Gorj a Societăţii de ştiinţe filologice a organizat un simpozion „Tudor Muşatescu“, în cadrul căruia au susţinut comunicări ştiinţifice profesorii Ion Blendea şi Miron Dobroiu, iar Antonie Dijmărescu şi Mihai Daviţoiu, actori ai Teatrului popular din Tîrgu Jiu, au interpretat fragmente din opera scriitorului. • In aula Liceului pedagogic din Tîrgu Jiu, s-a desfăşurat sub forma unei frumoase şezători literar-artistice, un schimb de experienţă între cenaclul „Mihai Eminescu“ din comuna Turburea - Gorj şi cenaclul „Hyperion“. Şezătoarea a cuprins două părţi distincte : în prima parte a spectacolului, au recitat din creaţiile lor membrii celor două cenacluri ; în partea a doua a spectacolului, spectatorii au avut prilejul să aplaude la scenă deschisă pe valorosul rapsod popular Nicolae Ioana, solistul dansator George Bilţu, precum şi evoluţia grupului feminin de căluşari instruit de Liviu Poenaru. A participat ca invitat de onoare, talentatul naist Petre Barbu. • Sala căminului cultural din Oprişor a găzduit o interesantă manifestare culturalartistică organizată de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă Mehedinţi, în colaborare cu editura „Scrisul românesc“ din Craiova. Au participat prozatorii Dan-Ion Vlad, Ion Rusu-Şirianu, de la Craiova, poeţii Ion-Şerban Drincea şi Victor Rusu, din Drobeta Tr. Severin, care au citit din ultimele lor creaţii. • In cadrul U.J.C.M. Mehedinţi a fost înfiinţat cenaclul literar „Mihai Eminescu“, menit să contribuie la stimularea şi promovarea creaţiilor literare ale lucrătorilor din acest domeniu de activitate. Şedinţele de lucru ale noului cenaclu literar mehedinţean se desfăşoară în fiecare vineri, ora 17, la clubul „Voinţa“. • In comunele Devesel şi Gruia a avut loc faza intercomunală a concursului brigăzilor artistice, acţiune înscrisă în cadrul celei de a doua ediţii a festivalului naţional „Cîntarea României“. Au participat formaţiile din Jiana, Gogoşu, Burila Mare, Gruia, Pătulele şi Pristol. Membrii cineclubului „Apolodor“ al Casei pionierilor şi şoimilor patriei din Drobeta Turnu Severin au participat la un interesant schimb de experinţă organizat la Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Tîrgu Jiu. Membrii cineclubului mehedinţean au prezentat, cu acest prilej, filmele „Drum în istorie“ şi „Drobeta 1850“. In cadrul amplei manifestări „Săptămîna pionieriei orşovene“, în sala casei de cultură din Orşova s-a desfăşurat o întîlnire a pionierilor din unităţile orşovene cu scriitori mehedinţeni şi cu membri ai cenaclului literar „Eftimie Murgu“ din localitate. Membrii cenaclului au citit din creaţiile lor, iar pionierii au prezentat un program artistic şi un recital de poezie. Pe scenele aşezămintelor culturale din Vînju Mare şi Cujmir s-au desfăşurat întîlniri ale brigăzilor artistice participante la confruntarea „Brigada în competiţie“. La Vînju Mare s-au întîlnit colective de interpreţi din Bălăciţa, Corlăţel, Livezile, Pădina, Poroina, Punghina, Vlădaia şi Vînjuleţ. Au mai fost programate spectacole concurs la Baia de Aramă , unde au participat brigăzi de la căminul cultural din Mărăşeşti, de la Cooperativa de consum şi liceul din localitate. Sub acelaşi generic au mai participat în spectacole concurs formaţiile din Şimian, Prunişor, Pusnicioara, Brezniţa, Ocol, Izvorul Bîrzii, Malovăţ — în centrul Şimian — şi Siseşti, Sovarna, Ilovăţ, Căzăneşti, Floreşti — în centrul Siseşti. Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de amatori din Rîmnicu Vîlcea a declanşat o inedită manifestare cultural-artistică. Este vorba de desfăşurarea primului festival al creaţiei populare şi al artei amatoare sub genericul „Pridvor vîlcean“. Organizat ca o încununare a zece ani de activitate rodnică a Centrului judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de amatori, festivalul se desfăşoară pe perioada 4—26 martie a.c. Pînă în prezent, pe agenda festivalului au figurat următoarele acţiuni : „ La Palatul culturii din Rm. Vîlcea a avut loc vernisajul expoziţiei documentare „Zece ani de activitate artistică în Vîlcea“, precum şi simpozionul „Coordonate ale dezvoltării artistice a judeţului Vîlcea“ . La Studioul artistului amator a avut loc o manifestare metodică ce a cuprins un spectacol artistic programatic axat pe funcţia educativă a artei amatoare şi o dezbatere pe tema „Eficienţa educativă a spectacolului artistic“ . Muzeul judeţean a găzduit în ziua de 11 martie, vernisajul expoziţiei creatorilor populari, iar Palatul culturii un moment omagial Gheorghiţa Măleanu cîştigătoarea Marelui premiu al Uniunii artiştilor plastici au mai fost programate: Sesiunea comună a Asociaţiei folcloriştilor vîlceni şi a Asociaţiei creatorilor populari cu tema „Creaţia populară vîlceană în satul vîlcean contemporan“, precum şi mai multe spectacole folclorice ale ansamblurilor care au evoluat peste hotare. Manifestările vor continua pînă duminică 26 martie, cînd, la Casa de cultură a sindicatelor din Rîmnicu Vîlcea, se va desfășura spectacolul de gală al festivalului. OLTENIA de la o lună la alta VÎLCEA Seară literar-artistică la cenaclul „Tudor Arghezi“ din Craiova. Scenă din piesa „Ultima cursă“ de H. Lovinescu, pusă în scenă de Teatrul popular din municipiul Tîrgu-Jiu. m Ramuri nr. 3 (165) *15 martie 1978 , pagina 2