Ramuri, 1983 (Anul 20, nr. 1-12)
1983-01-15 / nr. 1
11 1 OMAGIU PREŞEDINTELUI ŢĂRII O eminentă personalitate (Continuare din pag. 1) Cu alese sentimente de dragoste şi preţuire, de profundă recunoştinţă pentru reuşita de a fi dat strălucire şi măreţie pămîntului nostru strămoşesc, comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul Dolj, îşi manifestă gîndurile de admiraţie şi profund respect, înţelegînd că fiul cel mai ales al ţării a învăţat poporul să trăiască şi să gîndească liber şi stăpîn în propria-i ţară, să fie deplin responsabil, drept şi hotărît în a-şi realiza aspiraţiile sale de progres, de pace şi colaborare. Prin întreaga sa activitate a afirmat şi realizat dreptul egal al fiecărui cetăţean al patriei respectul şi admiraţia faţă de înaintaşi, forţa de a făuri prezentul şi încrederea neţărmurită în viitor punînd în centrul acestei minunate opere, omul, făuritorul patriei noastre socialiste. Gînditor vizionar, strălucit om politic şi de stat, personalitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, devenită simbol al demnităţii comuniste şi al umanismului revoluţionar, constituie pentru fiecare dintre noi un model de dăruire, clarviziune şi principialitate, de spirit dinamic, novator şi cutezător, de înaltă virtute cetăţenească şi politică, o pildă vie de patriotism fierbinte şi înalt spirit internaţionalist. In viaţa internaţională de numele preşedintelui ţării noastre se leagă promovarea cu fermitate a noilor principii de relaţii între state, deplina egalitate în drepturi, respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne, avantajul reciproc, nerecurgerea la forţă sau la ameninţarea cu forţa, dreptul fiecărui popor de a fi stăpîn pe destinele sale, principii îmbrăţişate astăzi tot mai larg de popoare, ele afirmîndu-se cu tot mai multă forţă ca singurele în măsură să asigure relaţii normale şi fructuoase între state, să însănătoşească climatul internaţional. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi revine meritul de a fi elaborat o serie de documente cu caracter programatic, în spiritul socialismului ştiinţific, un adevărat cod de principii privind relaţiile dintre state, dintre partidele comuniste şi muncitoreşti. Se bucură, de exemplu, de profund respect contribuţia creatoare pe care preşedintele ţării noastre a adus-o la definirea conceptului noii ordini economice şi politice internaţionale. Pornind de la interesele supreme ale poporului nostru, acţionînd într-un spirit de înaltă răspundere pentru soarta întregii omeniri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a afirmat ca un militant ferm şi perseverent pentru securitate şi colaborare în Europa şi în lume, ca înflăcărat promotor şi apărător al drepturilor fiecărei naţiuni de a-şi hotărî de sine stătător destinele, ca luptător consecvent împotriva politicii imperialiste de forţă şi dictat, pentru eliberarea tuturor popoarelor care se mai află sub dominaţia colonialismului şi neocolonialismului, pentru stingerea focarelor de conflicte şi încordare în lume şi rezolvarea pe cale politică, paşnică a tuturor problemelor litigioase dintre state. Judeţul Dolj, asemenea tuturor ţinuturilor ţării, a cunoscut în condiţiile politicii clarvăzătoare a partidului — al cărei promotor consecvent, în spiritul celei mai înalte responsabilităţi partinice a fost şi este conducătorul nostru — un salt nemaiîntîlnit în aria dezvoltării multialterale, indicaţiile date de secretarul general al partidului cu prilejul vizitelor de lucru efectuate, constituie un îndreptar de o inestimabilă valoare, deschizînd noi şi luminoase perspective dezvoltării acestor meleaguri, bunăstării tuturor oamenilor muncii. Pentru judeţul nostru, cei optsprezece ani de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se află în fruntea partidului nostru comunist se constituie în anii celei mai vertiginoase ascensiuni economice. Alături de întreprinderea „Electroputere“ şi Combinatul chimic, sensibil dezvoltate şi modernizate în această perioadă, au apărut obiective de prim rang ale industriei româneşti : întreprinderile de tractoare şi maşini agricole, de utilaj greu, de confecţii, de autoturisme de mic litraj ; la Filiaşi, Băileşti, Calafat, Segarcea şi Pleniţa au fost racordate la circuitul economic unităţi producătoare de transformatoare, motoare electrice, condensatori de forţă, celule electrice, posturi de transformatoare, unităţi producătoare de zahăr, de textile. Productivitatea muncii a crescut de aproape 2,5 ori, numărul personalului muncitor cu peste 55 000 de lucrători, iar numărul ţărilor unde sunt exportate produsele doljene ridicîndu-se în prezent la 60. De asemenea, agricultura a cunoscut un permanent proces de modernizare, crescînd simţitor suprafeţele irigate şi cantitatea de îngrăşăminte pe fiecare hectar. Ca atare, producţiile de cereale au sporit în mod substanţial, gradul de confort şi civilizaţie al satelor doljene, ca de altfel al tuturor aşezărilor din ţara noastră, cunoscînd salturi impresionante. De aceea, considerăm că nu ne putem exprima în chip mai convingător profunda noastră stimă şi neţărmurita admiraţie faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu decît acţionînd neabătut pentru îndeplinirea exemplară a directivelor celui de-al XII-lea Congres, fiind trup şi suflet alături de secretarul general al partidului nostru care afirma la recenta Conferinţă Naţională: „Vom acţiona cu toată hotărîrea în vederea realizării obiectivului trasat de Congresul al XII-lea privind trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare şi realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii în toate sectoarele societăţii româneşti“. La această măreaţă sărbătoare, oamenii muncii din judeţul Dolj, în frunte cu comuniştii îi adresează, din adîncul inimii, secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cele mai calde urări de sănătate, viaţă lungă şi fericire, multă putere de muncă şi energie pentru înălţarea României pe noi culmi de progres şi civilizaţie.| ____________| Ctitor al Universităţii din Craiova După cum se ştie, în 1966, din iniţiativa personală a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, lua fiinţă Universitatea din Craiova, instituţie de învăţămînt superior cu structură complexă, menită să pregătească viitorii specialişti pentru economia şi cultura unei zone aflate în plină înflorire. Dacă astăzi Universitatea noastră se situează printre cele mai mari unităţi de învăţămînt superior din ţară, dacă ea se bucură de minunate condiţii materiale şi spirituale de muncă, dacă ea se implică tot mai mult ca un factor de prim ordin în pregătirea superioară a cadrelor de specialişti pentru economia şi cultura României socialiste, dacă ea este una din cetăţile universitare care pregătesc specialişti pentru ţările în curs de dezvoltare, toate acestea se datoresc, incontestabil, grijii permanente manifestate de partidul nostru, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Desigur tovarăşul Nicolae Ceauşescu nu este numai ctitorul Universităţii noastre, el este constructorul noii şcoli româneşti moderne. El este cel care a văzut mai clar şi mai exact decît nimeni altul rolul esenţial al sistemului unitar de învăţămînt şi perfecţionare a cadrelor pentru dezvoltarea României socialiste şi comuniste. A subliniat aceasta cu fermitate şi limpezime în cadrul marilor momente de referinţă în viaţa partidului, la congresele şi conferinţele sale naţionale, la Congresul Educaţiei şi Invăţămîntului, la Congresele Educaţiei şi Culturii Socialiste, la diferitele plenare ale C.C. al P.C.R. şi în special la Plenara lărgită din 1-2 iunie 1982 şi, mai recent, în magistralul său raport la Conferinţa Naţională a partidului. Spunea secretarul general al partidului nostru cu acest prilej : ...„Trebuie, de asemenea, să înfăptuim perseverent măsurile de ridicare şi mai puternică a nivelului învăţămîntului nostru de toate gradele, îmbunătăţind pregătirea profesională, tehnico-ştiinţifică a elevilor şi studenţilor în pas cu noile cuceriri ale cunoaşterii actuale în toate domeniile, asigurînd cadre de înaltă competenţă în toate sectoarele de activitate". Intuind că invăţămîntul superior, în general, şi cel tehnic, în special, are capacitatea de a se racorda plenar şi responsabil la soluţionarea unor probleme esenţiale ale industriei şi agriculturii, că elevii şi studenţii trebuie să cunoască încă din şcoală realităţile uzinei, şantierului, ogorului. Universitatea din Craiova a avut fericitul privilegiu de a-l avea, ca iubit oaspete de onoare, pe secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de la înfiinţarea ei, de patru ori, ultima dată în 1981. In 1975 a tăiat panglica inaugurală a noului local al facultăţii de electrotehnică situat pe platforma industrială Electroputere, iar în tomna anului 1981 a vizitat noul local al facultăţii de medicină, integrat organic în cadrul marilor clinici din partea de sud a municipiului. De fiecare dată, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat, îndeaproape, de realizările studenţilor şi cadrelor didactice, de modul în care aceştia traduc în viaţă obiectivele partidului în domeniul învăţămîntului universitar, ne-a dat preţioase indicaţii şi ne-a trasat sarcini concrete pentru profunda noastră implicare în viaţa economică şi social-culturală a ţării. Reţin, cu vie emoţie, momentul vizitei din 1975 cînd am prezentat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la facultatea de electrotehnică, în laboratorul în care lucram, primul regulator de tensiune pentru locomotiva Diesel electrică, dispozitivul proiectat şi realizat integral de colectivul nostru de cadre didactice şi studenţi şi care înlocuia un aparat similar din import. Cu acel prilej ne-a cerut ca temele proiectelor de diplomă să rezolve cît mai multe din problemele importante ale producţiei, cercetării şi proiectării din unităţile industriale din municipiu, zonă şi din ţară, să se reflecte cît mai profund şi eficient în modernizarea proceselor de producţie, în însuşirea de noi tehnologii, în realizarea de aparatură pentru autodotarea laboratoarelor didactice şi de cercetare. In 1981, cînd secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ne-a vizitat din nou, am avut cinstea să-i raportăm că toate proiectele de diplomă ale absolvenţilor facultăţilor cu profil tehnic şi agricol, şi în cea mai mare parte şi lucrările de diplomă ale celor de la Facultatea de ştiinţe economice, au avut, în ultimii ani, ca teme — probleme efective ale unităţilor industriale şi agricole din judeţul Dolj şi din judeţele învecinate. Urmînd întrutotul indicaţiile secretarului general al partidului, cadrele didactice, studenţii, cercetătorii din Universitatea noastră s-au aliniat cu competenţă şi fierbinte sentiment patriotic la dezvoltarea cercetării fundamentale şi aplicative care vizează obţinerea de noi materii prime, în special purtătoare de energie, găsirea unor soluţii pentru economisirea de energie, utilizarea mai eficientă a fondului funciar în sensul reintroducerii în circuitul agricol a terenurilor blocate de cenuşi de termocentrale sau a celor decopertate din bazinele carbonifere ale Olteniei, diversificarea gamei de aparate, dispozitive şi instalaţii care înlocuiesc altele provenite din import, modalităţi noi de aplicare a noului mecanism economico-financiar, obţinerea de noi soiuri de plante, studiul în profil teritorial a repartiţiei forţei de muncă, valorificarea patrimoniului cultural din municipiu şi din zonă, studii de medicină şi igienă socială ş.a. Aşa cum preciza secretarul general al partidului la începutul de drum al celei de a 5-a Universităţi a ţării, ea a devenit, într-adevăr, o „citadelă a ştiinţei şi culturii româneşti", situîndu-se şi în fruntea unor activităţi ştiinţifice de prestigiu cu rezonanţe naţionale şi chiar internaţionale. Astfel la Universitatea din Craiova s-a iniţiat, pentru prima dată în ţară, o reuniune de prestigiu în domeniul unei discipline noi pe plan mondial, „Crioelectrotehnica", ea aflîndu-se deja, în 1980, la a doua ei ediţie republicană. De asemenea, simpozionul „Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii" s-a aflat, în acest an, la a 9-a sa ediţie, iar cel de „Teoria probabilităţilor şi cercetări operaţionale" la a 3-a ediţie. O manifestare ştiinţifică de o mare amploare organizată în colaborare cu comisia naţională a R.S.R. pentru UNESCO, şi care a reunit prestigioase personalităţi din viaţa ştiinţifică a ţării, conducători de ministere şi departamente, a fost „Al treilea simpozion de protecţia eco a Universităţii din Craiova sistemelor şi folosirea raţională a erbicidelor" , lucrările prezentate au intrat, apoi, prin concluziile lor, în circuitul de utilizare pe plan naţional. Un fapt îmbucurător, în spiritul preţioaselor idei şi îndrumări date de secretarul general al partidului, este şi acela că o bună parte din studenţii noştri — Universitatea numără peste 10 000 la cursurile de zi, serale şi fără frecvenţă - sunt antrenaţi cu pasiune şi responsabilitate la activitatea de cercetare ştiinţifică, cei din anii mari mai ales la cea pe bază de contract, in proiectele multora dintre absolvenţi reflectîndu-se, în bună parte, probleme tratate şi rezolvate cu maximă seriozitate şi responsabilitate şi în cadrul contractelor de cercetare ştiinţifică. For de ştiinţă şi cultură, aşa cum a dorit-o secretarul general al partidului, Universitatea din Craiova, prin cadrele sale didactice şi prin studenţii ei, este, în acelaşi timp, şi un detaşament de comunişti profund implicaţi în activitatea de educaţie comunistă a viitorilor specialişti, a tuturor categoriilor de oameni ai muncii, militează cu spirit revoluţionar pentru a face cunoscută şi înţeleasă politica partidului nostru în vederea transpunerii ei în viaţă de către studenţi, de către toţi oamenii muncii. In preajma aniversării zilei de naştere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, gîndurile şi simţămintele noastre sincere se îndreaptă cu nestrămutată dragoste şi profund respect către cel mai iubit fiu al poporului nostru, către ctitorul învăţămîntului românesc modern, al Universităţii din Craiova, dorindu-l din toate inimile noastre ani lungi de viaţă, sănătate şi putere de muncă în fruntea partidului şi statului, pentru a conduce scumpa noastră patrie spre înaltele culmi luminoase ale socialismului şi comunismului. Prof. univ. dr. ing. Silviu Puşcaşu Rectorul Universităţii din Craiova gásind praged cetti meu tinere uAutversităţi dr'M. tara, jmtew. m ere oU*t táti cá aceastá atadeXd a stawtex si cuttura rormínesti va forma wt. awn vi.tort notii noi generații de UvttEeotuaCi, speaaCatifriKG pregătite pentru uvdustrie si agricuCtura, pedagorgi si oameni de cuttura capafrvCt, caneluii vor darui fortete si capacitatea creatoare continuei wiftorirt a economiei, .tikniou, stiiniei si curtueii Socialiste . AdresaoH cadrelor didactice şi studenţilor celei mai tinere universităţi a paArtei, tradiţion&Ca utare: Vivat et ^Coreat semper Craiovensis UnversitasI 12 iu.«« 1966 Prima filă a cărţii de onoar RAMURI nr. 1 (223) # 15 ianuarie 1983 • pagina 2