Regele Fotbal, 2008 (Anul 7, nr. 103-105)

2008-04-01 / nr. 103

2 * aprilie 2008 OPINII Regele POTBAL “O nai­ntea mea nu se afla nici un i­rum­, / In urma mea va apărea un örutu” KOTARO TAKAMURA, poet japonez din sec. XX (“Călătorie”) “Venim de pe altă planetă” (Florin Radu Răducioiu) Gândul tembel de a juca finala și de a înșfăca titlul european (care, cică, ne­ar fi la îndemână!) ne-a rezervat un alt final, nu tocmai pe vrerea noastră. Ba, dimpotrivă. Nimerind în “grupa morții”, avem parte de trei finale, cum s-a scris, cu echipe forțoase precum Italia, Franța și Olanda, încât, citându-l pe clasicul nostru în viață, Mitică Dragomir, vom zice că “avem șansa Elodiei”! Evident că selecționerul Pițurcă are dreptate: e o grupă frumoasă! Chit că “mai greu nu se putea”. Tragerea respectivă seamănă însă, mai degrabă, cu o “tragere pe roată” (cf. Viorel Moțoc). Comentariile sunt în toi, poporul fotbalistic fierbe, lăudăroșenia dă în clocot. E drept, mai ies la rampă și voci rezervate, temperând euforia sau, dimpotrivă, risipind perspectivele sumbre îmbrățișate de “apocaliptici”. Judecând realist, s-ar cuveni să recunoaștem cu bărbăție că ne este rezervat rolul outsider-ului. Chit că presa din țările pe care sorții ni le-au repartizat în Grupa C ne-a cam neglijat. Ba chiar ne-a ignorat, am putea spune, de parcă respectiva grupă ar fi doar “de trei”. Iar Piți, oltean încăpățânat (cum îl știm), vrea musai să ieșim cu capul sus de la Euro. Ceea ce este posibil și chiar de dorit. S-a băgat în ciorbă, iscând zarvă, și fostul câine Răducioiu. Noi am fi (exceptându-i pe Lobonț, Chivu și Mutu) o amărâtă de echipă de Serie B, afirmație care i-a înfuriat pe mulți, gata să-l urecheze pe dinamovist. Are oare Răducu dreptate? Mă tem că da. Iar dacă “n-a profesat” (ca antrenor), n-ar avea voie să-și dea cu părerea? Calificarea a tulburat mințile multora, și Răducioiu, cerând “trezirea”, reamintește exemplul turneului din ’96, când faimoas­a generație, călare “pe cai mari”, s-a cam făcut de râs. Dacă ne gândim bine, noi am mai nimerit în așa-zisele grupe “ale morții”. Și am supraviețuit. Nu doar urnele de la Lucerna ne-au trimis la eșafod. Și nici “conspiraționismul” altora nu poate fi invocat. Când nepoțelul lui Guillermo Canedo (nimeni altul decât președintele Comitetului de organizare al CM 1970) scotea, nevinovat, senin-zâmbăreț, bila pentru România, ne așeza într-o serie infernală, alături de Anglia (campioană mondială), Brazilia lui Pele și Cehoslovacia lui Adamec. Și naționala noastră, deși Angelo Niculescu iubea temporizarea (atât de ironizată în presa vremii), deși l-a ascuns pe Dobrin de ochii lumii (gest impardonabil, de neiertat!), impresionat la Guadalajara. Aveam c­­ echipă frumoasă, “mexicanii” fiind (credem noi) peste cei care s-au pricopsit, ceva mai târziu­, cu eticheta aurită, prezenți, e drept, la mai multe turnee. Gâlceava, pe această temă, firește, poate continua­ astfel de controverse, propunând scenarii fanteziste (chemându-l în sprijin pe daca), nu se vor istovi nicicând. S-a schimbat și fotbalul, tacticizat în exces, omorând spectacolul. Foamea de rezultate, purceiul de bani au izgonit romantismul. Iar noi, fără să ținem coada pe sus, crezându-ne mai bravi decât suntem, ar trebui să abandonăm trufia de mahala, semețindu-ne fără rost. Ori, dimpotrivă, căunându-ne interminabil, plângându-ne destinul și blestemând sorții, în fond, nu prea au nimerit la Euro echipe slabe (poate doar Austria să intre pe o astfel de listă), încât, pe pământ helvet, va trebui să ne apărăm șansa, uitând de alibiul blestemului mioritic sau de “soarta” bietei Elodia. BIBLIOTECĂ DIN IARBĂ de Ad Han Dinu l-acrie^w Viața in “grupa morții 55» sau “șansa Elodiei - o posibilă enciclopedie a Banatului - www.banaterra.eu -Oameni și locuri din Banat C yber|22 convorbiri online printari laser \ webcam navigare fax xerox T om lei oá mai km raport calitate/preț mm Str. Ion Vidu, nr.8 Timisoara tel: 0356101714

Next