Renaşterea Bănăţeană, ianuarie 1991 (Anul 3, nr. 260-279)

1991-01-15 / nr. 266

PAGINA A 2-A Cine sunt acei care au profanat cimitirele din Timișoara ? Și ce i-a determinat să practice acest act de vandalism ? Ce reprezintă „feno­menul“ în sine ? Este, oare, ultima etapă­ a manifestării intoleranței față de toleranța creștină și armo­nia între oameni ? înainte de a cul­mina cu violență în plină stradă, în plină zi, ca în filmele occidentale (și americane, în special) ? De ce po­lițiștii români nu ar fiposta cu ace­eași promptitudine și putere de șoc precum cea americană ? Pînă cind vom mai tolera, doi toți — da !, noi toți oamenii de rînd, de bună cre­dință, care constituim majoritatea zdrobitoare — acest paroxism al descompunerii societății noastre ? • Să reamintim că de multe secole poporul român este creștin ortodox? Să ne referim și la faptul că de­ cî­­teva sute de ani, pe acest pămînt, binecuvîntat de Dumnezeu și înzes­trat de natură, trăiesc și alți. Creș­tini ? Este inutil. De ce se grăbesc, atunci, atîția evangheliști, de un an de zile, să creștineze o țară întrea­gă — România (după Revoluție) ? Știu ei mai bine decit noi de ce avem nevoie ? Știu­­ ei, din înaltul cerului fără amvon zidit, că pot amăgi poporul român predicînd pe stadioane ? Dacă pot face vindecări și minuni anunțate pînă și la Tele­viziune (nu cunoaștem tariful pu­blicistic), de ce mai sînt încă mii de bolnavi în țările din care ei des­cind atft de grațios ? Cred toți a­­cești domni că sîntem niște iloți ? Proști sîntem, proști din prea multă bunătate. — da !, dar nu naiv­. Ce ar fi să le spunem „deschis“, cu mult curaj, că nu vom suferi dacă nu-i vom mai vedea de acum în­colo ... ? De ce să­­ ne fie frică și de cine ? De acei care vor invoca încălcarea drepturilor omului ? De gureșii care vor să ne învețe că poți cutreiera lumea în lung și în lat, fără să te întrebe cineva ? Să ne spună, atunci, de ce S.U.A. are o listă care cuprinde aproape 400 de mii de nume ale persoanelor căro­ra le este strict interzis accesul pe pămîntul yankei-lor ? De ce noi, dacă dorim să vizităm alte țări — Ca turiști, nu ca predicatori — tre­buie să așteptăm la ușile ambasa­delor pentru a primi viza de intra­re în alte țări ? De ce ?‘Nu se spu­ne, nu se bate toba, că toți sîntem egali în ceea ce privește drepturile omului ? Și dacă ni se­ pun opre­liști să ne considerăm mai puțin oameni ? Pot exista două categorii de oameni, în egalitate ? • Plină de înțelepciune și de prudență, mă­­­­sura­ dispusă de onorata Curte Su­premă de Justiție, de strămutare a procesului celor trei făptuitori­­ pri­vind fapte de ultraj contra bunelor moravuri și ofensă adusă unor în­semne, care la 7 octombrie 1990 și-au arătat­ „vitejia“ la­ Tg. Mureș, a fost aprobată de toți cetățenii de bună credință. De ce, însă, a fost aleasă Timișoara ? Care dintre ono­rabilii domni judecători ai supre­mei instanțe ar putea să ne explice (așa, pe înțelesul tuturor ...) mă­car unul din considerentele necu­prinse în „motivarea“ scrisă, aflată în dosar ? Să fie, oare, cunoașterea în mai mică măsură a geografiei țării noastre ! Să nu fi avut curio­zitatea nici unul­ dintre înțelepții­­înțelepților să privească schema­ re­țelei C.F.R. (tipărită pe coperta in­terioară a mersului trenurilor) pentru a se convinge că de la Tg. Mureș se poate ajunge mai direct și­­ mai ușor la Iași, sau la Galați, sau la Craiova ? De ce, neapărat, Timișoara ? Curiozitatea ne­ îndeam­nă să întrebăm, nu altceva. MANOI.E­MANOI.ACHE §5 ȘI NOI Ű COTIDIAN Ca la un semnal, s-a umplut orașul de bunătăți : banane, portocale, covoare, perdele, chiloți bărbătești, ouă... Punctele de desfacere sînt ușor de reperat. Cozile! Au reapărut, ca din pămînt, după atîta se­cetă, și licorile visate de uscate gîtlejuri: rom, votcă indigenă, vinuri, chiar și iubitul „monopol“. Ce-i drept sînt și noutăți: prețurile. Printre atîtea sticle, au mai scăpat și unele cu etichete insolite : „Roviner- Marienfelder, Tropschen Weisswein Lieblich, Abge­­fü­llt von I.V.E. Arad (8,20 M)“. Noroc cu reunificarea Germaniei, că ar fi rămas borcanele, de spanac frunze (9 lei plus 6 ambalajul) fără companie.­.­. ■ In Piața Mărăști, la Florărie, A.E.S.C. Arad a trimis garoafe și frezii. Dar atracția zilei sunt tomatele extra, chiar dacă un kilogram costă 30 de lei. Echivalentul a 3 frezii. Sau 2 garoafe. Deci, un buchet de garoafe, un buchet de frezii, un kilogram de roșii și... s-a dus suta ! La socoteli matematice te îndeamnă și inscrip­ția de pe un perete de vizavi : liniște = soia. Să­ reluăm datele ecuației, tomate, frezii, garoafe, liniște și soia. Ar mai fi „suta“, dar n-o mai am ! ■ Semne bune anul­ate. Ce nu a avut la timp, dar nici acum, în ceasul al 3-lea, sînt calendarele de perete și de birou, agende ® 1991. Mai lipsesc ele multe altele prin raioanele de papetărie, dar vorba unei vînzătoare de la „Școlarul“, interpelată de o cumpărătoare exaspe­rată de atîta „n-avem“, „nu eu l-am votat !“ . . . D-ale comerțului de școală nouă ! ■ „Acest film nu­ este re­comandat tinerilor sub 16 ani“ scrie pe afișul premie­rei poloneze „Sex­ mission“ care a rulat în săptămîna trecută la Capitol. Nici că se putea o reclamă mai bună! Dovadă sunt cozile de la matineu, în care „tinerii“ școlari au partea leului. Oricum, e­­ mai ief­tin decit o jucărie de la „Fantesia“ I­ V. ANCUȚA DIALOGUL GUVERN—SINDICATE DE­­LA TIMIȘOARA (Urmare din pag. 1) date din Județul Timiș, în scopul desfășurării nor­male a activității. In zilele de 11 și 12 ianuarie 1991, o comisie tehnică desemnată de Guvernul României și condusă de dl. Mihai Zisu, ministrul resurselor și industriei, avînd în componență șefi de departamente și alți specialiști, au efectuat împreună cu conducerea Pre­fecturii județului Timiș, conducerile societăților co­merciale și liderii sindicali ai acestora, o analiză de­taliată a problemelor cu care se confruntă agenții economici din județ. De comun acord s-a hotărit ca această analiză să se desfășoare pe 5 grupe de societăți comerciale stabilite pe criteriul profilului de producție. în ca­drul grupelor, directorii și liderii sindicali din fiecare societate comercială au prezentat problemele specifi­ce care au fost supuse, pe rînd, analizei de fond, stabilindu-se împreună cu membrii comisiei tehnice desemnate de Guvernul României, soluții concrete de rezolvare. Principalele probleme soluționate pri­vesc : ■ asigurarea unor resurse materiale din punct de vedere al repartizării acestora, precum și al reali­zării efective de către producători; ■ accelerarea numirii consiliilor împuterniciților statului și con­siliilor de administrație ; ■­asigurarea, conform Ho­­tărîrii Guvernului nr. 1274/90 și nr. 6 , 7 , 8 și 9/1991 și circularea guvernului privind aplicarea art. 45 din Legea 15 și art. 215 din Legea nr. 31 a resurselor va­lutare necesare; ■ soluții de reprofilare și retehno­­logizare a unor capacități ; ■­­clarificarea modului de aplicare a unor acte normative recente; ■­aplica­rea imediată de către societățile comerciale și în în­treprinderile industriale în curs de organizare în so­cietăți comerciale, cu caracter experimental, a legii salarizării, conform proiectului legii salarizării,­ în condițiile desfășurării rentabile a activității,­­scop în care respectivele societăți își vor stabili măsurile necesare de creștere a volumului de producție, inten­sității și calității muncii; ■­asigurarea unor cursuri de perfecționare profesională în domeniul de con­ducere a societăților comerciale și comerț; ■în total, s-au analizat și s-au stabilit soluții la 65 de probleme, care privesc unele societăți comer­ciale și 21 care au caracter general. De asemenea, s-a stabilit ca Guvernul României să solicite Parlamentului dezbaterea și aprobarea în procedură de urgență a legilor privitoare la protec­ția socială, contractele economice, presă." Sîmbătă, 12 ianuarie a.e., ora 10,30, la Procura­tura județului Timiș, conducătorul delegației tehni­ce guvernamentale a informat toți liderii sindicali și directorii societăților comerciale asupra modului în care au decurs discuțiile, cît și soluțiile și conclu­ziile adoptate. S-a convenit ca membrii comisiei, în perioada următoare, să urmărească direct materia­lizarea măsurilor convenite de comun acord și a menține un contact permanent cu unitățile economi­ce din județul Timiș. COMUNICAT în legătură cu problemele care au făcut obiec­tul discuțiilor din 11—12 ianuarie 1991, comunicăm următoarele: Considerăm incomplete, cu excepția liberalizării salariilor, începînd cu 14 ianuarie a.c., pînă în acest moment, măsurile propuse de comisia guvernamen­tală și, în consecință, sîntem hotărîți să continuăm mișcarea revendicativă pînă la rezolvarea tuturor problemelor economice și sociale din Timișoara. Liderii­ sindicali timișoreni prezenți la convorbiri nu sunt dispuși să accepte soluții de compromis. Timișoara are dreptul și la o reparație morală și descoperirea adevărului în legătură cu evenimen­tele din decembrie 1989. Dacă se consideră necesar în continuare, se do­rește un dialog real și cinstit, trebuie să se vină cu soluții la toate problemele ridicate; în acest context, așteptăm comisia guvernamentală cu probleme so­ciale, să vină la Timișoara pentru rezolvarea tutu­ror­­ problemelor care există în Orașul nostru. (n.n. Textul este nesemnat, dar aparține Fede­rației „Timișoara“ a sindicatelor) \ S.U.G.T.G. TIMIȘOARA, str. Chimiștilor 5-9 încadrează prin concurs, cu respectarea le­gilor 12/1971 și 57/1974 , economist sau conta­bil principal cu vechime de minimum 5 ani, probleme financiar-contabile, jurist consult. Concursul va avea loc la 10 zile după apariția in ziar. Informații la tel„ 8.40.05, int. 170. RENAȘTEREA BANATEAN^ ,­­ Frontul Salvării Naționale din Timiș și Timișoara face publică poziția sa față de eveni­mentele ultimei săptămîni printr-un comunicat în care își reafirmă sprijinul pe care a înțeles să îl acorde prefecturii și domnului prefect Florentin Cârpanu, exprimîndu-și, în același timp, dezapro­barea, față de constituirea așa-ziselor „comitete ce­tățenești“ ce vorbesc în numele orașului, fără a avea vreun temei legal sau împuternicire în acest sens. De asemenea, se precizează : „In legătură cu cele apărute în ziarul Renașterea bănățeană, nu știm cine este "autorul articolului, dar știm că a­­deseori adevărul supără. Dacă ceea ce scrie un ziar este adevărat — fie și parțial — atunci acu­zații trebuie judecați public și sancționați pe mă­sură. Oricum ar fi însă, nu strada este chemată și investită să judece“. în continuare, F.S.N. Timiș lansează un apel către toți cei interesați de soar­ta țării și a Banatului să acționeze în așa fel. In­cit „țara să nu mai poată confunda spiritul Timi­șoarei cu invectiva, cu violența și anarhia“. • Membri ai Societății literar-artistice „Sorin Titel“, din Timișoara, scriitorii Nicolae Danciu Petriceanu, Damian Ureche, Aurel Turcuș, Adrian Dinu Rachieru, umoriștii Marius Munteanu, Ionel Iacob Bencei, interpreții de muzică populară Lu­ca Novac, Maria Tudor, Aurelia Roșu, Carmen Luca, Iosif Pușchiță au susținut­­ un spectacol lite­­rar-muzical la Coștei (Iugoslavia) în memoria poe­tului nostru național, Mihai Eminescu. Au fost prezenți redactori de la periodicele românești „Li­bertatea", „Lumina", „Bucuria copiilor“ și de la Radio Novi Sad. Spectacolul va fi reluat pe data de 18 ianuarie, la Școala din Coștei.­­ Domnul Mihai Surdu, din Timișoara, bv. Lenin nr. 22, ap. 2, ne-a vizitat la redacție în cursul zilei de ieri, avînd asupra sa documente ale cetățeanului italian Learco Cestarelli,­ din Bene­detto del Tronto, pe care le-a găsit aruncate prin boscheții din zona bulevardului amintit. Păguba­șul se poate adresa redacției noastre. (E.V.P.) O Ne-a sunat la redacție dl. Florea Rădules­­cu, pensionar, din Lipova, județul Arad. Dînsul a depus în data de 26 decembrie 1990 o scrisoare recomandată pe adresa Asociației „Pietatea bănă­țeană“ din Timișoara, conținînd borderouri de în­casări. Oficianta i-a făcut observație pentru „gre­șeala“ de a fi scris pe plic, pe lingă adresă, tra­diționala urare „La mulți ani!“, dar scrisoarea a fost totuși înregistrată. Urarea a fost de rău au­gur, căci pînă ieri, 14 ianuarie, plicul cu pricina nu ajunsese încă la destinatar. Omul nu mai are recipisa, așa că cei de la Oficiul poștal din Lipo­va nu-i iau în seamă reclamația, iar dacă nu e reclamaț­ie, s-ar zice că nu e nici vreo scrisoare... pierdută. Curat murdar, că și cu poștalionul de altădată și tot ar fi ajuns ! (V.A.). O Ii sărbătorim azi, cu sufletul curat, pe Poet. Și, poate, recitind în gînd o poezie... Punînd, în fața bustului său, cu pioșenie, o floare... Cart bust, nu departe de Primăria municipiului, a fost uitat cu totul de cei care sînt da­tori să nu-l lase în paragină. Prea puține monumente avem care să ni-l amintească pe Eminescu. Cine mai­­ are gri­ja lor ? Cine răspunde pentru acest abandon în fața urmașilor și a culturii române ? (V. A.) • După cum aflăm de la dl. Dumitru To­­mescu, șeful Agenției TAROM Timișoara, înce­pînd de ieri au fost reluate cursele aeriene inter­ne, făcindu-se astfel legătura între capitala țării și Timișoara, Arad, Baia Mare, Cluj, Iași, Oradea, Satu-Mare, Suceava, Sibiu, Tîrgu-Mureș, Timișoara, rămîn în vigoare cele două curse Pentru (de dimineața și de seara), care vor circula după ora­rul de iarnă, astfel : decolare București — ora 8, aterizare Timișoara — ora 9,15 ; plecare Timișoa­ra — 9,45 ; sosire București — ora 11; decolare București — ora 17, aterizare Timișoara — ora 18,15 ; plecare Timișoara — ora 18,45, sosire Bucu­rești — ora 20. Această cursă operează de luni pînă sîmbătă, excluzînd ziua de duminică. Pînă la intrare în ritm, cursele vor fi deservite de avioa­ne tip AN 24, urmînd ca, atunci cînd solicitările cresc, să se opereze cu avioane de capacitate mai mare. Și orarul autobuzelor a rămas același ; pen­tru cursa­­ de dimineață, plecarea­ din fața Agenției — ora 8, iar pentru cea de după-amiază — ora 17. Au fost reluate și cursele externe ; deocamdată, escalele pe Timișoara pentru cursele de Frankfurt și New­ York sunt suspendate. (V. S.). O S.O.S. — păduricea ? Acesta este apelul mai multor timișoreni cărora nu le este indife­rent despre ce și cum se petrec lucrurile în mu­nicipiul de pe Bega. Se referă la faptul că, în ultimul timp, cu fiecare zi ce trece, păduricea ce se mărginește cu cartierul Calea Girocului și str. Lidia, adevărat „plămîn“ purificator al atmosfe­rei urbei, se rărește cu cîte un copac sau mai mulți care sînt doborîți de mîinile nemiloase ale unor indivizi necunoscuți. Pînă nu e prea tîrziu, se im­pune intervenția fermă a organelor menite să sto­peze condamnabilul fenomen ! (G. P.) /

Next