Renaşterea Bănăţeană, octombrie 1995 (Anul 7, nr. 1710-1735)

1995-10-14 / nr. 1721

PAGINA 2 ♦ 14 OCTOMBRIE 1995______________________________ I 14 octombrie ! Cuvioasa Paraschiva Un nume așezat la loc de cinste pe filele istoriei și vieții Bisericii lui Hristos este și cel al Cuvioasei Paraschiva, pe care o prăznuim în fiecare an în ziua de 14 octombrie. Cuvioasa Paraschiva s-a născut pe pământul Traciei, la sud de Dunăre, nu departe de țărmul Mării Negre, dintr-o familie de macedo-români. Părinții, buni creștini, s-au străduit să-i dea o educație aleasă atât ei, cât și fratelui său, Eftimie, crescându-i pe amândoi în duhul lui Hristos. Nu de puține ori, în anii copilăriei, își dădea hainele sale cele bune copiilor săraci și se îmbrăca cu ale acestora, fapt ce îi atrăgea adeseori mustrarea părinților. Pașii ei erau călăuziți de cuvintele Mântui­torului: "Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui". După moartea părinților vinde averea moștenită și face din aceasta acte de caritate creștină. Din dorința de a urma lui Hristos într-un mod deosebit, vine la locurile sfinte și se oprește în pustiurile Iordanului, unde petrece o viață austeră și severă, hrănindu-se deosebit de sărăcăcios, viețuind într-o mănăstire de maici până la vârsta de 25 de ani, într-una din zile, în timpul rugăciunii sale, are o vedenie în care un înger al Domnului i-a zis: "Lasă pustiul Iordanului și te reîntoarce în ținuturile tale, fiindcă acolo va trebui să-și dai trupul pământului, iar sufletul tău să treacă la cereștile lăcașuri". Dând ascultare vedeniei, se reîntoarce pe meleagurile natale și trecând la cele veșnice a fost înmor­mântată în mod neînsemnat, undeva, pe malul mării. Anul morții sale se cre­de că ar fi 1050. După mulți ani, a murit un corăbier și trupul lui s-a hotărât să fie îngropat pe malul mării. O întâmplare minunată face ca groapa corăbierului să fie făcută în locul unde odinioară fusese îngropată cuvioasa fecioară, prilej cu care au fost desco­perite moaștele acesteia întregi și neputrezite. Acestea au fost depuse cu cinste în biserica sfinților Apostoli Petru și Pavel din Epivat. Mai târziu, o dată cu năvălirea turcilor, sfintele moaște s-au înstrăinat, dar Dumnezeu hotărăște să fie mutate într-o țară creștină. Astfel, în secolul al XVII-lea, domnitorul Moldovei, Vasile Lupu, cere sultanului moaștele făcătoare­ de minuni ale Cuvioasei, dorință împlinită în anul 1641, când cu cinste au fost aduse de la Constantinopol și depuse în biserica Sfinților Trei Ierarhi din Iași. După 250 de ani, în ziua de 12 de­cembrie 1888, au fost mutate în noua catedrală mitropolitană, unde se găsesc și astăzi, fiind un nesecat izvor de mângâieri în suferință. Ținând seama de evlavia deosebită pe care au avut-o credincioștii pentru Cuvioasa Paraschi­va (nu numai cei din părțile Moldovei), Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în 1956 ca această cuvioasă să fie cinstită de către Biserică pe întreg pământul românesc, fixând ca zi de pomenire ziua de astăzi. Luând exemplul de milostenie al Cuvioasei Paraschiva, împlinim cuvintele Bibliei, care spun: "Veniți binecuvântații Ta­tălui Meu și moșteniți împărăția pregătită vouă de la facerea lumii, căci flămând am fost și Mi-ați dat să mănânc, însetat am fost și Mi-ați dat să beau, gol am fost și M-ați îmbrăcat, străin și M-ați primit, bolnav am fost și M-ați cercetat, în temniță și ați venit la Mine" (Matei, cap. 24, vers. 30-40). preot IOSIF CIOCLODA RENAȘTEREA BĂNĂȚEANĂ înscrisă în răstimpul a trei zile în lume (după New York, Londra și rea unei imagini decente a României calendaristice - având însă o durată Tokio) iar orașul este centrul finan- în lume s-au evidențiat și în cadrul efectivă de doar două zile vizita ciar-bancar cel mai important de pe manifestărilor Târgului Internațional președintelui Ion Iliescu în Germa- continent, datorită volumului și valo­ de Carte de la Frankfurt, unde una și Austria a avut, în primul rii tranzacțiilor economice și corner- standul românesc era și nu era al rând, ample scopuri economice, ci are efectuate aici. României, încercările modeste, de Desigur, partea politică și-a impus întâlnirea cu oameni de afaceri altfel, ale unor edituri de a de la sine greutatea prin cele trei în­ austrieci, în Sala Ortogonală a Băncii reprezenta țara au eșuat,­tâlniri cu personalități în domeniu­­ Internaționale CREDITANSTALT din prezentând, în final, o imagine în Germania, cu primul-ministru al Viena (7000 de amploaiați), cu o penibilă. Pe o suprafață însumând 74 Landului Hessa, domnul Hans Ei- filială și la București, a cuprins 6 metri pătrați, cu o chirie de 210 S'P 'loi înșivă ar trebui s­ă sä faceți mai mult...M­i­ chel, și în Austria cu domnii Franz amplă expunere a domnului Ion DM­mp, față de 290 DM pentru alte Vranitzky, cancelar, și Thomas Iliescu privind "Noua ordine demo- țări, Ministerul Culturii a dorit să se Klestil, președintele federal al eratică și economică a României", ar­ reprezinte doar pe sine și nu țara­ republicii. mată însă de întrebări cu caracter Din partea gazdelor, așadar, l­a Participarea numeroase i dese- politic, și nu economic, cum poate manifesta o bunăvoință pentru gații române - formată din oameni firesc erau legate de fostul suveran, de resursele noastre financiare reduse, politici, de afaceri, de cultură­­ la personalitatea mareșalului Antonescu. Reprezentanții editurilor participante lansarea versiunii în limba germană de retrocedarea proprietăților, în însă (37 în total, dacă putem da a volumului "Revoluție și reformă" general, de cele care au aparținut crezare pliantelor) s-au pregătit (cu (Aufbruch nach Europa) a intenție­ comunităților evreiești în special. La una-două excepții) ca pentru o ma­nat să traseze noi coordonate vin­ conferința de presă care a urmat în infestare rurală, în prima zi, după ginii României în Europa de Vest, aceeași seară, ziariști austrieci și trei ore de la momentul în care Alocuțiunea președintelui Ion străini acreditați la Viena s­au porțile au fost deschise vizitatorilor, Iliescu la întâlnirea, de la Wieska­ interesat de punctul de vedere al se mai aranjau exponatele, den, cu primul-ministru al Landului președintelui României în legătură cu scheletele metalice ale standurilor Hessa a exprimat clar opțiunea de conflictele din fosta Iugoslavie, nu nici măcar nu erau acoperite cu prioritate pe care (din multiple moment neașteptat pentru participanții afișe, carton, pânză, plastic sau motive) România o acordă colabor români fiind intervenția cunoscutei orice altceva. Dacă mai adăugăm țării cu Germania, a cărei economie avocate Paula Iacob - care s-a pretins puținătatea produselor editoriale și este "puternica inimă a Europei", corespondenta unei publicații!?!) - și acreala cu care românii răspun­d întâlnirea președintelui Ion Iliescu, care l-a întrebat­­ printr-o foarte românilor (fiindcă străini nici vort­­a delegației române, cu oameni de stufoasă interogație­­ pe domnul Ion să se oprească aici, cu toate că locul afaceri germani, găzduită de Camel Iliescu dacă este sarcina președintelui nu era cel mai nefavorabil), ra de Comerț și Industrie din Frank- să impulsioneze legăturile economice imaginea e creionată fără exagerări, furt, a fost, cu siguranță, un mo­ ale țării: întrebarea pusă de domnul Gabriel ment extrem de important al vizitei. La multe conferințe de presă, atât Liiceanu domnului Ion Iliescu - dacă datorită participării a peste 50 de în Germania cât și în Austria, s-a este mulțumit de imaginea României reprezentanți de firme - între care repetat, aproape obsesiv, întrebarea la târgul de carte, n-a stârnit ecoul câteva de primă mărime, precum privind "europenismul" Legii învăță­ scontat deoarece președintele AEG, Bayer, Braun, Hoechst,­mântuiri sub aspectul facilităților României i-a dat imediat dreptate, Neckermann, Siemens, a nu­ pentru minoritatea maghiară. Felul adăugând că nu era sarcina Domniei meroase bănci. Sinceritatea ex­ cum a fost pusă a demonstrat că sare să aranjeze standurile, atâta punerii de motive pentru care interogatorii cunoșteau problema din vreme cât sunt oameni plătiți s­ o România are nevoie de investiții, auzite, "după ureche" chiar. Părerea facă. De fapt, chiar reprezentanții credite și asistență tehnică, dar și oficialilor români prezenți a fost unor edituri declarau că Ministerul datele economice prezentate au unanimă în sensul necesității lămuririi Culturii a dat dovadă de un captat audiența, întrebările puse temeinice a problemei din partea celor dezinteres de neînțeles, resursele domnului Ion Iliescu, după care au datoria să facă acest lucru, financiare nefiind de neatins. La expunerea făcută, demonstrând întrucât "zvonistica" și lăsatul la mulți kilometri de Frankfurt, la interesul trezit, dar­ și faptul că întâmplare al cursului evenimentelor Viena, un om de afaceri austriac îmi extrem de multe lucruri nu sunt nu fac decât deservirii, spunea, mușcând grațios dintr-o cunoscute deloc sau foarte puțin și, Gravele deficiențe care se mai chiftea, că "voi înșivă ar trebui să deseori, eronat, aspect neplăcut infestă, în continuare, în legătură cu faceți mai mult, fiindcă ați putea având în vedere că Bursa din minima obligativitate pe care factorii dar, mi se pare, nu vreți!". Frankfurt se situează pe locul patru oficiali o au în legătură cu promova­ ___________________ADRIAN POI | Urmare din pag. 1 "Relația noastra cu Europa..." realitatea romaneasca decat orce alta zona europeana. Franța este singura dintre țările central-europene care n-a făcut niciodată o discriminare față de România.­­ Concret, de la numirea dv. ca ambasador ce a făcut ambasada pentru a continua îmbunătățirea relațiilor?­­ Dispunem de o relație extrem de complexă. De pildă, am vizitat toate regiunile Franței în compania unei largi echipe de la ambasadă și am stabilit în fiecare zonă o dezvoltare foarte diversă de relații. Solicit în continuare membrilor ambasadei o participare directă în viața franceză cu toate aspectele ei: sociale, culturale, universitare etc. - Ce perspective imediate aveți în ve­dere?­­ Perspectivele sunt pe de-o parte o serie de întâlniri la nivele din ce în ce mai înalte între șefii instituțiilor civile, cultu­rale și universitare, precum și o relație umană directă, cât mai extinsă, pe de altă parte. Noi trebuie să știm clar că relația noastră cu Europa are întotdeauna o dimensiune franceză. Nu ne putem aștepta niciodată la aspecte negative provenind dinspre Franța, așa cum Franța nu se poate aștepta de la România.­­ Bi­ne, dar în mass-media franceză prezentarea imaginii României nu este întotdeauna cea reală...­­ într-adevăr nu întotdeauna sunt mediatizate cele mai potrivite imagini. Dacă în clasa politică deschiderea către România este foarte mare, iar în rândul opiniei publice este totală, în presă există și aspecte de discriminare, dar nu sunt așa numeroase pe cât s-ar părea. Imaginea nu este cea reală pentru că aspectele critice sunt uneori exagerate și oricum nu acestea sunt singurele dimensiuni ale României.­­ Ce faceți dv., cei de la ambasadă, pentru a o îmbunătăți?­­ Acest lucru trebuie să-l facem cu toții. Această acțiune nu mai trebuie gândită doar în termeni de ambasadă și nici măcar de guvern. La consultările cu ambasadorii ce au avut loc recent în țară, am vorbit despre necesitatea descentralizării imaginii României. Dv., cei din Banat, trebuie să faceți "propagandă" regiunii respective. Aici, când ajung într-un sătuleț de 250 de locuitori găsesc o carte despre acel loc, uneori de calitate mai bună decât avem noi privind întreaga țară. Toate orașele noastre ar trebui să știe să se prezinte pe ele însele, iar fiecare dintre noi să-și ia sarcina de a reprezenta România acolo unde se află. Ambasada face mai mult decât alții, dar singură nu poate să suplinească toate lucrurile.­­ Apropo, realizăm acest interviu la Târgul internațional de la Caen, unde România este reprezentată de un stand reșițean. Cum apreciați această prezență?­­ Sigur, poate fi mai mare și probabil că în 1998 România va fi invitată de onoare. Reșița face un demers nemaipomenit, iar participarea este foarte importantă din două motive: e vorba de o cooperare regională care se realizează natural, fără să mai treacă pe la ambasadă, ceea ce înseamnă că oamenii au învățat singuri drumurile străinătății. Pe de altă parte, este foarte bine că această prezență este recunoscută ca fiind a României și s-a arborat steagul nostru, s-a intonat imnul țării și avem o zi a României. Sunt multe târguri internaționale fără această dimensiune națională. - Să revenim la mass-media fran­ceză. Cum a fost receptată propunerea președintelui Ion Iliescu de reconciliere istorică cu Ungaria? - Mediile franceze încă nu s-au exprimat (n.n. - interviul a fost realizat în 26 septembrie) foarte clar, însă clasa politică și autoritatea franceză este foarte bucuroasă de această inițiativă. Mai mult, din relațiile cunoștințelor noastre din diplomația maghiară am aflat că se pune o mare speranță în acest demers. Inițiativa este gândită corect, ca o dezvoltare dincolo de limita strict formală și juridică a tratatului pe care noi oricum îl avem în pregătire.­­ Faptul că ați fost unul din candidații la Președinția României a constituit un atu pentru cariera dv. diplomatică? - Atuul cel mai mare a constat în elementul cultural, în faptul că, cu sau fără această campanie, reprezentam o persoană cunoscută în clasa politică românească. Campania electorală m-a favorizat de a fi mai cunoscut în lumea politică a țării noastre, ceea ce a sporit încrederea și interesul francez. Orice țară își dorește să aibă ambasadori persoane cu anumită pondere în țara din care vin și îi acreditează. Important este să reprezinte țara într-o largă măsură, iar ceea ce transmit dinspre țara unde sunt ambasadori către România să se audă. - Veți mai candida? - Nici prima dată n-a fost o opțiune personală și nu va fi niciodată. Un candidat la președinție trebuie să fie întotdea­una omul unei forțe politice care să-l poarte. Singur poți candida, dar cea mai mare stupiditate este să spui vreau să candidez, ceea ce înseamnă că îți asumi ceea ce trebuie să-ți dea alții, în ceea ce mă privește nu se pune problema în alegerile care vin. O remarcabilă expoziție de pasteluri • Anton Ferendhutz la Galeria reșițeană "Agora" Afirmat de-a lungul anilor pe mai multe planuri: proiectant, sportiv de performanță, Anton Ferendhutz este prezent acum cu o nouă expoziție de pictură deschisă la Galeria "Agora" din Reșița.. Cele 31 de pasteluri realizate într-o cromatică adecvată ideilor sau subiectelor pe care le tratează, sunt grupate în 4 teme: peisaje, porțile, flori și amintiri din lagăr. Ca orice pictor adevărat, Anton Ferenchutz a plecat de la un pretext în care urmărește expresia plastică. De pildă porțile (din Spania, Au­stria, Germania, Grecia etc.), exprimă o notă specifică locului, pe care artistul o găsește interesantă și îi oferă un motiv plastic. Aceeași sensibilitate o găsim în exprimarea peisajului: "Iamă pe Semenic", "Prolas", "Lacul din Dognecea", "Câmp cu maci" ș.a., iar ca pictor liric îl găsim în ciclul de flori. O prezență aparte sunt cele 6 lucrări din ciclul "amintiri din lagăr", care ne aduc într-un realism cromatic trăit de autor. Din relatarea pictorului Petru Comisarschi, care a vorbit și la vernisaj, am reținut: "întâi de toate, artistul are curajul să folosească imaginea realistă concretă pentru a-și exprima gândurile, spre deosebire de alții care, cu un statut asemănător, vor să-și exprime gândurile prin forme pe care nu le stăpânesc în detaliu. Asta dovedește că arta realistă figurativă poate să se exprime prin sentimente și idei serioase și importante". Expoziția, care face cinste Galeriei "Agora" prin eleganța și frumusețea pastelurilor expuse, este vizitată zilnic de un numeros public care adună căldura și sensibilitatea autorului. De remarcat gestul artistului care, pentru a treia oară în ultimii ani, își donează sumele obținute pe lucrări Asociației de prietenie Bielefeld- Reșița. ____________________­_______________TITUS CRIȘCIU

Next