Renaşterea Bănăţeană, ianuarie 1996 (Anul 8, nr. 1785-1809)

1996-01-15 / nr. 1795

PAGINA 2 ♦ 15 IANUARIE 1996 Drama de la Brăila - care a dus până acum la moartea a 8 nou-născuți - vine să ilustreze, încă o dată, dacă mai era nevoie, superficialitatea de care dau dovadă unele cadre medicale și care pune un mare semn de întrebare asupra întregului sistem sanitar din România. De la sultele de copii infestați cu SIDA, în condiții ce lasă să planeze asupra Ministerului Sănătății o anume responsabilitate greu de eludat, și până la alte zeci de situații în care medicii au fost departe de a­­și face datoria, putem afirma că apropierea de policlinici și spitale se face cu tot mai mare teamă. S-a spus, și este adevărat, că personalul medical este prost retribuit, că bugetul alocat sănătății publice este cu mult sub cerințele minime, că doctorii sunt nevoiți, pentru a duce o viață decentă, să condiționeze îngrijirea pacienților și să pretindă sume de bani ce nu sunt la îndemâna oricui. S-a vorbit mult despre reforma din sistemul sanitar, despre beneficiile pe care le va aduce posibilitatea ca fiecare pacient să-și aleagă doctorul, despre înmulțirea cabinetelor medicale particulare ș.a.m.d. .Adică o viziune tipic occidentală. Bună și ea la urma urmei. Ca viziune. Pentru că pe teren lucrurile stau cât se poate de prost. Din păcate, suntem încă prea săraci. Mă refer la cei ce contactează o boală și încep să bată pe la ușile policlinicilor, fără să aibă buzunarele pline de bani. Boala acestor oameni se anunță de lungă durată. Dacă au norocul, s-o ducă pe picioare. Pentru că internarea într-un spital constituie, nu de puține ori, o aventură halucinantă, asistente care te bruschează, medici­ care te tratează doar cu indiferență, așa încât ai toate șansele să pleci din spital mai bolnav decât ai intrat. Bine, zicem noi, trecem și peste asta, dar măcar copiii să aibă o soartă mai bună, măcar lor să li se asigure o îngrijire normală, conformă cu nobilul statut de cadru medical. Mai ales că ei, copiii, sunt din ce în ce mai puțini și se nasc cu atâta zgârcenie. Din nefericire, ce s-a întâmplat săptămâna trecută la Brăila, și se poate întâmpla oriunde în această țară, vine să confirme cumplitul dezinteres ce începe a prinde rădăcini chiar și acolo unde nimic nu poate fi mai de preț decât salvarea unei vieți omenești. E foarte trist. ALEXANDRU PĂDURARU Rugăciune ecumenică la Timișoara • Pentru unitatea Bisericii și a omenirii Tradiția ca în fiecare an, în luna ianuarie, în bisericile timișorene să aibă loc o Rugăciune ecumenică pentru unitatea tuturor Bisericilor și a omenirii a fost continuată, ieri, prin manifesta­rea ce s-a desfășurat la Biserica Creștină Penticostală "Filadel­fia". Reunind liderii spirituali ai cultelor: ortodox român, romano și greco-catolic, reformat ma­­­ghiar, evanghelic-lutheran, bap­tist, penticostal, creștin după Evanghelie și religiei mozaice, precum și credincioși din comu­nitățiile respective, manifestarea a cuprins, în programul său cântece religioase, alocuțiuni și rugăciuni (întrucât, chiar dacă diferă credința, rugăciunea este aceeași) de preamărire și implo­­­­rare a Tatălui Ceresc, rostite în limbile: română, germană, ma­ghiară și latină. în acest sens s-au exprimat, rugându-se pentru binecuvântarea divină: Î.P.S.S. Nicolae, Mitropolitul Banatului, Excelența Sa I Sebastian Kräuter, Prea Cucernicul vicar Nicolae I Teodorescu, pastorul Banyai Francisc, pastorul Kovács Zsombor, pastorul Ioan Bușan, pastorul Constantin Leontiuc, pastorul Gheorghe Dămăcuș și Eminența Sa Ernest Neumann (respectând ordinea de mai sus de prezentare a confesiunilor). Cântecele religioase au fost cântate de corurile: Facultății de Teologie Ortodoxă, Seminarului Liceal Romano-Catolic, Comunității evreiești, Bisericii Greco-Catolice, Bisericilor Creștine Baptiste, Bisericii Reformate Maghiare și Bisericii Creștine Penticostale "Filadelfia", toate din Timișoara. PATRICIA MANOLE Evocarea poetului nepereche , într-un recital poetic și coral la "Viennese Ca un omagiu pentru creativitatea exemplară a spiritului național - Mihai Eminescu, sâmbătă seara, s-a întâlnit la cafeneaua "Viennese" discursul literar cu cel muzical, într-un spectacol de înaltă clasă. Ideea de a evoca creația poetului "nepereche" i-a adus împreună pe actorii de vârf ai Naționalului timișorean Irene Flamann-Catalina și Mircea Belu și renumitul cor "Sursum Corda", condus de Diodor Nicoară, medaliat recent cu argint la Festivalul Internațional Palestrina de la Vatican. Actorii și muzicienii (nu-i pot numi coriști) și-au întins unul altuia punți într-un teritoriu predilect romantic, smulgându-ne uimirea. Deși i-am mai auzit nu o dată oficiind, au reușit acum să ne fascineze, să ne magnetizeze. Timbrul bogat și sobru al actorului și poetului Mircea Belu ne-a purtat prin poezia lui Mihai Sabin, Damian Ureche și Marin Sorescu, într-un prolog omagial ‘ "închinare" pentru ca a doua sa intervenție, prin "Scrisoarea II-a", să insiste asupra textului de rezonanță filosofică, construind tensiunea, dinamizând ritmurile pe o liniște interioară oferită de marea-i dragoste pentru POEZIE! Sensibilă, fragilă, Irene Flamann-Catalina face o incursiune lirică în profunzimea unei teme pregnante a poeziei eminesciene: iubirea, prin "De ce nu-mi vii" și "Nu mă-nțelegi”. Masiv și impunător, nu­ atât prin cantitate,­­ cât prin calitate, nu­­­anțe, știință și mult,­­ mult talent, muzi­­­­cianul este econo­­­­mic în mișcări,­­ chiar auster, tre­când magnific prin vocabulele emines­ciene numite: "Sara pe deal", "Când a­­mintirile", "La stea­ua", "Floare al­bastră", "Serenada", îmi vine greu să prezint în prim plan pe vreunul din cei patru soliști care au realizat acel halou misterios în aerul cadențelor lirice. E vorba de Nicoleta Colcear, Angeliu Oală, Marius Maniov și Eugen Moroșanu. Așadar, Agenția "Artmedia" a reușit să organizeze o seară de elită (pe care puteți să o urmăriți sâmbătă,­ la Tele "Europa Nova", sub genericul "Viennese, un colț de scenă"), dedicată poetului național, cu artiști de excepție, cu minunate aranjamente florale oferite de S.C. "Ike­bana", cu ajutorul material oferit de S.C. "Ottima- Pan", într-un mic centru de tensiune­­ "Viennese", în care artistul și receptorul probează, în intimitate, dimensiunea limbajelor inițiatice. DOINA POPA [1jjr. Urmare din pag. 1 în prezența ministrului justiției... numeroși localnici. Slujba de sfințire a clădirii a fost oficiată de P.S. Emilian, episcopul Caransebeșului, Ion Văran, protopopul Oraviței, și un sobor de preoți. în cuvântul lor personalitățile prezente au vorbit despre însemnătatea evenimentului, arătând că noile instituții vin în ajutorul oamenilor de pe Clisură, nevoiți, din anul 1968, când Judecătoria a fost desființată abuziv, să facă drumuri lungi până la Oravița. în discursul său, dl ministru a mai precizat că în noul edificiu­­ în care cu ani în urmă a funcționat un așezământ de sănătate al familiei Brătianu - "justiția va triumfa". De asemenea, în mai multe etape a dăruit "medalia Justiției Române" domnilor: Iohan Ehrmann, președintele Tribunalului Caraș-Severin, Petru Duda, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, P.S. Emilian, Ioan Ispas, președintele Curții de Apel Timișoara, Alexandru Crișan, prim-procuror al Curții de Apel Timișoara, Mihai Cărăbaș primarul orașului Moldova Nouă, Ioa Udul­, președintele Judecătoriei nou înființate, Nicolae Sârbu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă, Mircea Tec, președintele Judecătoriei Oravița, și Pavel Bed­a, director al S.C. Recons S.A. Caraș-Severin - costructorul care a reamenajat din temelie clădirea care adăpostește a 50-a judecătorie nou înființată în țară. După etapa Moldova Nouă delegația oficială și oaspeții din țară s-au deplasat la sediul Judecătoriei Oravița, care s-a reînființat în urmă cu exact 70 de ani, unde s-a oficiat un Te-Deum, iar corul preoțesc al Protopopiatului Oravița a dat răspunsurile liturgice. Seara s-a încheiat cu o frumoasă și bogată petrecere la restaurantul "Nera" din Reșița, ale cărei puncte de atracție au fost grupul de dans "Reflex" din Timișoara și solista de muzică folk Mariana Modoacă Gorghiu, din Reșița. RENAȘTEREA BĂNĂȚEANĂ (Qmmmw <âm jp=m)s Pentru ediția a III-a a Festivalului internațional de poezie "Drumuri de spice", de la Uzdin, Iugoslavia, Societatea literar-artistică "Tibiscus", din această localitate, organizează un concurs literar de poezie, la care se poate participa cu 1­3 creații, limba română. Poeziile trebuie să fie semnate cu cifru, a cărui dezlegare va fi introdusa într-un alt plic. Cele mai bune creații, selectate de un juriu internațional, vor fi premia­te și publicate. Participanții la concurs vor trimite poeziile, până în data de 1 martie 1996, pe adresa: S.L.A. "Tibiscus", str. T. Vladimirescu nr. 176 B, 26216 Uzdin, Iugoslavia. îndrumare de specialitate • La Biblioteca Județeană Timiș Biblioteca Județeană Timiș, ca instituție metodi­că subordonată Inspectora­tului pentru Cultură al Ju­dețului Timiș, asigură asis­tență de specialitate pentru bibliotecile municipale, orășenești și comunale din teritoriu, constând în coor­donarea activității curente, programare, completarea colecțiilor, aplicarea nor­melor biblioteconomice de evidență primară individu­ală și gestionară și de stra­tegie culturală locală, prin: îndrumare directă în teren, organizarea unor cons­fătuiri, schimburi de expe­riență, dezbateri; elabora­rea unor materiale de me­todologie bibliotecară; e­­fectuarea unor servicii cen­tralizate (completarea co­lecțiilor, schimbul interbi­­bliotecar, aprovizionarea cu materiale tipizate, per­fecționarea profesională). Având în vedere aceste ce­rințe, Biblioteca Județeană Timiș se preocupă perma­nent de intensificarea în­drumării metodice a unită­ților din teritoriu în scopul optimizării activității aces­tora. în aceste preocupări se înscrie și consfătuirea care a avut loc la sediul Biblio­tecii județene în cursul lunii decembrie a anului trecut, cu participarea biblioteca­rilor din mediul rural. Or­ganizată sub egida Inspec­toratului pentru Cultură al Județului Timiș, consfătui­rea a beneficiat de prezența domnului Gheorghe Lu­­chescu, consilier teritorial șef, moderatorul lucrărilor. Cu acest­­ prilej au fost abor­date problemele la zi vizând situația bibliotecilor comu­nale din județ sub aspectul spațiului, dotării materiale, evidenței patrimoniului, or­ganizării colecțiilor, impli­cării mai accentuate a bi­bliotecilor în activitatea culturală. Totodată a avut loc și un interesant schimb de opinii, deosebit de util celor ce lucrează în do­meniul difuzării cărții prin rețeaua de biblioteci din acest spațiu geografic. Te­buie menționat faptul că­­­­drumarea de specialitate realizată de către Biblioteca Județeană Timiș a fost completată de un sprijin material substanțial venit din partea Inspectoratului pentru Cultură al Județului Timiș, concretizat în sume însemnate de bani destinate achiziționării de noi pu­blicații, în vederea îmbo­gățirii fondului de carte. ELENA IOVANOVICI, Biblioteca Județeană Timiș Urmare din pag. 1 | Fuziunea între P.D. și P.S.D.R...." ales în contextul în care prin faxurile agențiilor de presă ne parvin știri, este adevărat sporadice, privind migrarea unor lideri ai P.D.-ului, și ai unor filiale, către partidul de guvernământ?­­ A face parte dintr-un partid sau dintr-altul este, până la urmă, o problemă de opțiune personală, în privința structurilor noastre organizatorice, pot să vă spun că lucrurile stau cu totul altfel decât­­ cele scrise de unele ziare. Dacă la începutul anului 1995 aveam în evidențele noastre 60.000 de membri, la finele anului trecut numărul lor a ajuns la o sută de mii, iar tendința de înscriere în P.D. este în creștere. Deci, după cum vedeți, nici vorbă să ne fugă membrii înspre P.D.S.R. Nu suntem îngrijorați din acest punct de vedere, pentru că nu există nici un fel de motiv care să susțină această îngrijorare. Pot să vă mai spun că obiectivul propus de conducerea noastră, pe plan organizatoric, este de a avea, în toate județele țării, filiale care să numere cinci mii de membri, deziderat care, cel târziu până în vara acestui an, va fi finalizat.­­ Care vor fi atu-urile pe care­­ P­ D.-ul și USD-ul vor insista în campaniile electorale din acest an?­­ Noi am învățat multe din eșecul campaniei electorale de acum patru ani și vom insista, la alegerile locale, nu pe discursul­ de tip ideologic, ci pe dezbaterea de soluții privind rezolvarea problemelor, în fiecare comunitate în parte. Ne vom plia discursul politic, ținând cont de avantajele pe care partidul nostru le deține în raport cu alte partide din România. Aceste avantaje ar fi: calitatea intelectuală a candidaților­­ noștri, experiența dobândită la guvernare și în opoziție și, nu în ultimul rând, legăturile noastre cu­­ partide similare din străinătate, care ne-au permis să înțelegem cum pot fi rezolvate, cu succes, anumite probleme.

Next