Renaşterea Bănăţeană, aprilie 2002 (Anul 14, nr. 3699-3724)

2002-04-15 / nr. 3711

Actualitate Renașterea QBANAȚEANA M­iercuri, 17 aprilie, va avea loc ședința Ce­naclului CARP Timișoara, în sala din Piața Libertății nr. 2, a PNȚCD. La această întrunire, publicistul Ilie Cinciu va vorbi despre Al. O. Teodoreanu-Păstorel, scriitor, poet și epigramist, iar prof. univ. dr. d. Eugen Tănase va prezenta medalionul "Ilie Cinciu, un mare om de suflet și publicist". Actorii Geta Iancu, Mira Popescu, George Lugoci și Ion Olaru vor recita poezii. Soliștii Viorica Pop Ivan, Eusebiu Arieșanu, Florica Faur, George Voștinaru, Iosif Boițan, Gabi Ardelean și Victor Gio­­roceanu vor interpreta melodii de suflet, iar epigramiștii Petru Chira, Ioan Dumitru Teiu,Zaharie Moi­­sescu, Ioan Petre Stoica și Simion Cătău vor prezenta "Un zâmbet de aprilie". Moderator — Ilie Cinciu. C­asa de Cultură Sindicatelor Lugoj găz­­­duiește joi, 18 aprilie, de la ora 17,o nouă întâlnire a Cenaclului literar "Cuvinte românești". Cu acest prilej, din creația proprie va citi poetul Nicolae Silade, care va fi prezentat de publicistul Paul Doru Chinezu. (N.L.) IA­n cadrul ciclului de ma­nifestări "Dialoguri cultu­rale", vineri, 19 aprilie, de la ora 12, la Școala de Arte Frumoase "Filaret Barbu" din Lugoj va avea loc vernisajul "O istorie a Lu­gojului în ilustrate de epocă", ce îl are ca invitat pe colecționarul Petru Redi. Manifestarea va fi completată cu un recital de muzică instrumentală susținut de elevii școlii. (N.S.) P­e scena Casei de Cultură a Sindicatelor Lugoj, vineri, 19 aprilie, de la ora 9,45, Teatrul de Stat Arad prezintă "Mușchetarii măgăriei sale", un spectacol pentru toate vârstele, de Ion Lucian și Vasile Puicea. Muzica este semnată de Cristian Faur, scenografia de Enikő Simo (de la Teatrul Arlechino Brașov), coregrafia de Maura Stoica, iar direcția de scenă de Daniel Prallea- Blaga (de la Opera Română Timi­șoara). (Nr.) J­udețele Caraș-Severin și Mehedinți vor beneficia de standuri proprii la "Târgul de turism" de la București, din 26- 28 aprilie, ca urmare a câștigării unui proiect în acest sens. Fiind o premieră participarea cu un stand propriu la "Târgul­ de turism", comisia de specialitate a județului Caraș-Severin a hotărât o ieșire incisivă pe piața turismului românesc. Astfel, alături de produsele specifice, de promovare a turismului, județul Caraș- Severin va deplasa la București formații de dansuri și meșteri populari care, prin activitatea lor, vor face cunoscute obiceiurile, tradițiile și meșteșugurile specifice zonei. (E.SJL.) Cu toate că a doua zi a Festi­valului Național de Tradiții pentru copii și tineret „a avut parte­ de mulți stropi de ploaie, manifestarea găz­duită de municipiul de pe Bega, în zilele de 13 și 14 aprilie, s-a bucurat de o întâmpinare de cel mai bun augur din partea timișorenilor. Sâmbătă, în plin alai sărbătoresc, în prezența prima­­rului urbei, domnul Gheorghe Ciuhan­­du, Piața Operei s-a îmbrăcat în straie tradiționale o dată cu începerea paradei ansamblurilor participante. Cei peste 400 de invitați, provenind de la for­mații, grupuri folclorice de copii și tineri din 30 de județene ale României, au susținut, și în acest sfârșit de săptă­mână, un regal al tradițiilor noastre. De la spectacole în aer liber (dansuri și cântece populare), la ateliere de încondeiere de ouă, culminând cu ex­pozițiile alese de preparate tradiționale de post ori obiecte din ceramică de Horezu - derulate în cele­ cinci locații Timișoara a îmbrăcat, pentru doua zile, straiele tradițiilor românești f f­ ­­acțiunea a fost finalizată, în ambele seri, prin concertele de la Casa Tinere­tului (ajungând chiar la cinci­­ ca durată) onorate de Dumitru K­as, Nicolae Furdui Iancu, Cornel­ia și Lupu Rednic, Mariana Anghel, Adrian Stan­ca, Andreea Voica, formația „Crai Nou" din Alba Iulia, precum și de ansamblurile de copii și tineret. Tre­buie subliniat efortul organizatorilor de a întemeia un asemenea festival, mai ales, într-o perioadă în care tradi­țiile românești riscă să ajungă într-un fel de penumbră pentru generațiile de până la 20 de ani. Alături de Fundația Independentă pentru Tineret Timiș (avându-l ca reprezentant în acest eve­niment pe domnul Dan Diaconu),în susținerea acțiunii s-a mai implicat Direcția Județeană pentru Tineret și Sport Timiș, Consiliul Local Timi­șoara și diverși sponsori. LĂCRĂMIOARA URSA Foto CORNEL RÁCZ D­upă Ziua Sfintei Cruci, ieri, bisericile creștine au săr­bătorit cea de-a patra duminică din Postul cel Mare al învierii Mântui­torului Iisus Hristos, dedicată Prea Cuviosului Ioan Scărarul. Acest renumit cărturar monah era de loc din Palestina. Iscusit la minte și bun la învățătură, el a hotărât, pe când era foarte tânăr, să-l slujească pe Dumnezeu. Pentru aceasta a intrat în Mănăstirea Sinaiului. După două decenii de respectare a celor trei voturi monahale - ascultarea ne­condiționată, sărăcia de bună voie și fecioria până la moarte - că­lugărul Ioan a trăit încă 21 de ani în pustnicie, unde viața monahală era și este foarte aspră. învățătura și credința sa în Dumnezeu i-a uimit pe­ toți contemporanii săi. Din aceste motive drept măritoare, Prea Cu­cernicul Ioan a fost numit "Sco­lasticul" . Apoi, a fost ales de obștea monahală egumen al Mănăstirii Sinaiului. Este cunoscută și în zilele noastre cartea sa de învățătură "Scara", o pildă nemuritoare a dum­­nezeștilor suișuri duhovnicești. Din aceste temeiuri cărturărești și cano­nice, i se mai spune și loan Scărarul. Ieri, în duminica Prea Cu­viosului loan Scărarul, în cadrul Sfintei Liturghii, prin Evanghelia lui Marcu, capitolul al IX-lea, ver­setele de la 17 la 32, au fost reamin­tite credincioșilor creștini pildele și învățăturile întru transformarea duhovnicească a oamenilor, pri­menirea și schimbarea divină prin post și rugăciune. Au fost invocate căința, smerenia și evlavia întru iertarea păcatelor. Altminteri, pă­catele stau alăturea de virtuți și, cei păgâni, iau virtuțile drept păcate, în sens creștin, schimbarea, adică convertirea, este un proces de natură sufletească, grație căruia se produce întoarcerea oamenilor la Dum­nezeu, trecerea din starea de păcat în starea de har, întoarcerea de la necredință la credință, de la păcate la virtute. Prin urmare, convertirea este un act de renaștere spirituală, o revoluție personală a sufletelor creștine, având ca scop înfrângerea omului vechi, cu firea lui prihănită, și zămislirea omului nou, călăuzit spre cărările mântuirii. Firește, prin har divin, se altoiește o nouă conștiință în trunchiul uman, trează în fața ispitelor, ce ar încerca știrbirea credinței în Dumnezeu și integrarea morală a fiecărui om. Astfel, creștinismul constituie îngemănărea permanentă a ener­giilor sufletești, a întregii acțiuni divine și a conduitei umane. Căci pentru renașterea spirituală și întoarcerea la credința în Dum­nezeu, comunitatea credincioșilor creștini este mereu în căutarea du­hovnicească a adevărului și drep­tății,­a împăcării divine. Deoarece oamenii doresc să descopere lumina dragostei Tatălui Ceresc prin împărtășanie, pentru ca Sfânta Treime să ocrotească întregul Univers, PETRU NOVAC DELÂNGĂ Renașterea spirituala sau întoarcere­a la credința în Dumnezeu . Pildele și învățăturile Prea Cuviosului loan Scărarul f

Next