Renaşterea Bănăţeană, octombrie 2006 (Anul 18, nr. 5083-5108)
2006-10-14 / nr. 5094
□BĂNĂȚEANĂ Director onorific prof. dr. Iosif Constantin Dragan Nr. 5094 - sâmbătă, 14 octombrie 2006 - 20 pagini - 70 bani (7000 lei) Sumar Satul Silagiu sărbătorește șase veacuri de existență Pagina 3 Băsescu "ciupește" din nou presa Pagina 4 cuvernul a aprobat bugetul pe 2007 Pagina 5 Două clase și un celular... Pagina 13 Mirajul carierei militare Pagina 14 New York-ul, pe agenda teroriștilor Pagina 19 Mihai I, Doctor Honoris Causa al Medicinei timișorene Instituție pe care a ctitorit-o în urmă cu șase decenii Șef al Statului Român în două rânduri (între 1927 - 1930 și 1940 - 1947), una din cele mai proeminente figuri ale exilului românesc până în 1989 și partizan declarat al ideii de reconciliere națională, din 1990 încoace, inclusiv prin acceptarea unui statut diplomatic special, fostul suveran al României, Mihai I, este legat de metropola Banatului prin două ctitorii emblematice: cea a Catedralei (sfințită în 1946) și cea a Universității timișorene, a cărei primă facultate, la întemeierea sa din 1945, a fost cea de medicină. Devenită, între timp, instituție universitară de sine stătătoare, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș" Timișoara și-a onorat, ieri, ctitorul, decernându-i titlul academic Doctor Honoris Causa laudatio-ul, în fapt un elogiu al carierei politice și cultural-civice al ultimului suveran al României, fiind rostit de rectorul mediciniștilor timișoreni, prof. univ. dr. Ștefan Iosif Drăgulescu. Desfășurată în acum neîncăpătoarea aulă a UMF, ceremonia academică a atras o participare de excepție profesorilor și studenților Medicinei timișorene adăugându-li-se ÎPSS Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, PSL Alexandru Mesian, episcopul unit de Lugoj, ierarhi ai tuturor cultelor, prefectul timișean Ovidiu Drăgănescu, primarul timișorean Gheorghe Ciuhandu,parlamentari, oameni politici, media, de afaceri și de cultură reprezentativi ai Timișoarei și Banatului. L. NISTORESCU Foto CRACZ Continuare în pagina 2 Micuțul aparat de zbor, care s-a izbit de un impunător bloc de locuințe, din extrem de protejatul Manhattan, a însemnat pentru americani un nou episod de teamă, chiar dacă această nefericită întâmplare nu a avut aproape nici un termen de comparație cu tragediile de acum șase ani, de la World Trade Center. Singurul numitor comun al impactului de joi, cu ceea ce s-a întâmplat în 2001, îl constituie faptul că aparate de zbor au intrat nepoftite în încăperi locuite și că au murit oameni. Atunci în jur de 3.000, iar acum "doar" doi... Pentru americanul de rând și, mai ales, pentru locuitorul metro- Editorial Terorism cu față umană polei New York, a fost din nou un moment de nesiguranță, de neliniște, ba chiar de panică, pentru că, sunt convins, undeva, în subconștientul lor, așteptau ca un alt avion să mai lovească vreo clădire și să facă noi victime, în orele, probabil foarte lungi, de așteptare, până la relativa calmare a situației, au existat puțini care să nu-și deruleze în memorie clipele terifiante trăite pe viu sau în fața micului ecran, cu mai bine de șase ani în urmă. Căci și-au imaginat noi scenarii, cu alte căutări zadarnice după teroriști, prin țări care nu au fost încă atacate, și-au readus aminte cum FBI-ul și CIA și-au aruncat pisica moartă dintr-o curte în alta, dar, cel mai intens, și-au retrăit fiorul indus de repetatele alerte teroriste, de diverse grade. Pe care, cu siguranță, l-ar fi dorit închis definitiv într-un sertar al amintirilor de coșmar. Doar Bush a găsit resurse să speculeze nefericitul incident de joi și, înainte ca agenții FBI să-și dea cu părerea, a transmis, din fotoliul cald al Biroului Oval, un comunicat sec, prin care nu excludea ipoteza unui act terorist. Citind printre rânduri, acest gest vine mai degrabă ca o nouă justificare a invadării Afganistanului, a cotropirii Irakului, a sutelor de mii de victime căzute, în ultimii ani, pe fronturi, unde, poate deloc justificat, au curs tone de sânge. Oare, nu este și acesta un alt fel de terorism, ce-i drept, mai cosmetizat, mai cu față umană? OCTAVIAN ROȘA Soluția definitivă va fi dată în decembrie Raportul CE care include recomandarea privind aderarea României și Bulgariei la UE la 1 ianuarie 2007, va fi supus votului Parlamentului European în cursul sesiunii sale ordinare din 11-14 decembrie, relatează pagina electronică a postului Deutsche Welle. La sfârșitul lunii noiembrie, Comisia pentru Afaceri Externe a Legislativului european va discuta și aproba rapoartele elaborate de Pierre Moscovici, cu privire la România, și de Geoffrey van Orden, referitor la Bulgaria. Eventualele amendamente la aceste rapoarte pot fi formulate în scris până la 6 noiembrie. Potrivit unor surse din Parlamentul European, este posibil ca rapoartele să fie votate până la sfârșitul lui noiembrie, într-o minisesiune a Legislativului european. (MEDIAFAX)