Renaşterea Bănăţeană, ianuarie 2009 (Anul 21, nr. 5773-5796)

2009-01-15 / nr. 5782

Actualitate joi, 15 ianuarie 2009 2 Renașterea bănățeană Porțile Timișoarei se vor moderniza Până atunci, unele dintre ele sunt folosite ca suport pentru diverse reclame Prima impresie contează: La această concluzie au ajuns și edilii județului, care doresc să modernize­ze toate căile de acces în Timișoara, astfel că acestea vor fi redimensiona­­te pe patru benzi. Unele dintre ele au fost deja realizate în urmă cu câțiva ani, însă nu mai corespund cerințelor actuale, cum este cazul intrării în oraș dinspre Buziaș, unde cele patru benzi se întind doar până la calea ferată, adică fix până la limi­ta urbei. Consiliul Județean Timiș dorește realizarea unui drum expres pe patru benzi, care să continue până la Moșnița, iar de acolo până la Bu­ziaș infrastructura să rămână la sta­diul actual, adică la două benzi, însă complet reabilitate. Deocamdată, acest obiectiv se află în faza de pro­iectare tehnică și, conform vicepreșe­dintelui CJT Adam Crăciunescu, lu­crările ar urma să înceapă luna vii­toare. "Trebuie întâi să finalizăm proiectul tehnic. Am luat legătura și cu Primăria Moșnița, întrucât in­tenționăm să realizăm un drum ex­pres cu patru benzi până la ieșirea din această localitate și ar urma ca și administrația locală de aici să con­tribuie cu bani pentru porțiunea care va traversa comuna. Restul tron­sonului de drum, Chevereș-Buziaș- Lugoj, va fi realizat din fonduri euro­pene, pe Programul Operațional Re­gional, și sperăm să putem începe lucrările cât mai repede", a spus Cră­ciunescu. Europeni pe drumuri mioritice Una dintre cele mai deplorabile intrări în urbea de pe Bega este Calea Torontalului, șosea prevăzută doar cu două benzi de circulație și cu zeci de gropi. Aceasta este prima imagine cu care sunt întâmpinați străinii care vin la noi în țară prin Vama Cenad spre Timișoara, "orașul de cinci ste­le" cum le place aleșilor locali să numească urbea cu multe drumuri la nivel de cătun. Intrarea în oraș pe Calea Torontalului nu poate fi numită nici măcar drum de două margarete, în condițiile în care asfal­tul arată ca după bombardament. Chiar lângă "poarta" de acces în mu­nicipiu, construită în urmă cu cel puțin 30 de ani, stă un ditamal sem­nal de circulație, care interzice ac­cesul în oraș cu căruțe, o glumă, dacă ne uităm la felul în care arată drumul. Aceeași panoramă ponosită îi în­tâmpină pe cei care vin la Timișoara pe Calea Lipovei, unde intrarea în localitate se face pe două benzi. Para­doxal, cei care vin dinspre Dumbră­­vița vor putea constata că intrarea în această comună se face pe patru benzi moderne, finalizate în urmă cu doar câteva luni, în timp ce șo­seaua care face intrarea în "Mica Vienă" nu se ridică nici pe departe la nivelul drumului comunal; în pri­măvară însă, spune vicele adminis­trației județene, situația se va schim­ba, iar drumul va fi extins pe patru benzi până la intrarea în oraș. Podul suspinelor Pe drumul care face intrarea în oraș dinspre Vama Moravița, Calea Șagului, accesul se face pe două benzi pentru fiecare sens de mers. E 70 este proiectat ca un drum euro­pean, la fel cum sunt și intrările în orașele dezvoltate de la vecinii un­guri, însă este acoperit de petice. Problema mare apare aici după intra­rea în oraș, cei care ajung pe podul din Calea Șagului riscându-și pur și simplu viața din cauza șanțurilor care brăzdează asfaltul de proastă calitate și a manevrelor bruște pe care sunt nevoiți să le facă șoferii pentru a ocoli hârtoapele. Intrarea dinspre Lugoj a fost mo­dernizată anul trecut, drumul fiind construit pe patru benzi, iar sensurile fiind delimitate cu un șir de separa­toare, care au fost montate pentru a reduce numărul mare de accidente care se înregistrau în anii trecuți. Pro­babil cel mai bine construit drum de acces rămâne Calea Aradului, unde sunt câte două benzi pentru fiecare sens. De altfel, în ultimii ani, aici au fost folosite doar­ câteva plombe, pentru a retușa gropile format­ asfalt, însă nimic considerabil, ac drum fiind, probabil, cel mai bun din tot județul, deși este cel mai utilizat de toate tipurile de autovehicule. Acesta este și motivul pentru care mulți șoferi care pleacă în străinătate aleg să meargă prin Arad, în detri­mentul Punctului de Frontieră Cenad, deși traseul este mai scurt cu câteva zeci de kilometri. MIRELA VLĂDUTI Foto ADI PÎCLISAN Calea Șagului face intrarea în zona industrială a orașului Calea Lipovei va fi modernizată imediat după ce va apărea prima fază MOCHETE * PVC * PARCHET COVOARE • PERDELE Calea Aradului rămâne cel mai bine construit drum al județului Prima impresie contează, iar străinii care intră în Timișoara pe Calea Torontalului au parte de o imagine nu tocmai plăcută Axa București-Timișoara se termina pe Calea Lugojului La steaua Proclamat "An Internațional al Astronomiei" (foto dreapta), de către cea de-a 62-a Adunare Generală a ONU, pentru a marca aniversarea a patru secole de la prima utilizare, de către Galileo Galilei, a unui in­strument optic pentru efectuarea de observații astronomice, precum și de la publicarea, de către Johannes Kepler, a tratatului revoluționar "As­tronomia Nova", anul astronomic 2009 va fi, oficial, deschis, astăzi, la sediul UNESCO din Paris, printr­­o ceremonie grandioasă, la care sunt așteptați sute de oficialități politice și științifice, dar și astronomi amatori din peste 130 de state și autorități astronautice, inclusiv România, cu care­ a răsărit... stat, dar și prin Agenția Spațială Ro­mână și Societatea Astronomică Ro­mână pentru Meteori. Ceremonia de deschidere va fi oficiată, sub deviza "Descoperă Universul", de Koichiro Matsuura și Catherine Cesarsky - directorul general al UNESCO și, respectiv, președintele Uniunii As­tronomice Internaționale, momentul fiind urmat, pe întreg parcursul anu­lui 2009, de mii de manifestări orga­nizate la nivel global, național și local, care vor antrena, la Timișoara, și cele trei entități nemijlocit impli­cate în cercetarea miracolelor spațiu­lui extraatmosferic: Planetariul Uni­versității de Vest, Astroclubul "Altair" și, mai ales, Observatorul Astronomic al Academiei Române (foto stânga), care aniversează, în acest an, jumătate de veac de exis­tență. (L.N.)

Next