Renaşterea Bănăţeană, aprilie 2010 (Anul 22, nr. 6151-6156)
2010-04-08 / nr. 6155
2 Renașterea bănățeană Actualitate joi 8 aprilie 2010 Breslele bănățene își recuperează istoria Pentru cei care, decenii la rând, au trecut prin centrul Timișoarei, pe lângă celebrul, dar puțin vizibilul "Pom al Breslelor", evenimentul editorial de ieri a fost (sau ar fi putut fi) o veritabilă revelație. Galeria "Pygmalion" a Direcției pentru Cultură Timiș a găzduit festivitatea de lansare a celui mai nou titlu editorial din colecția "Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica", editată de Muzeul Banatului. Intitulat "Breslele, manufacturile și dezvoltarea industrială a Banatului între anii 1717 - 1918" și semnat de cercetătorul german dr. Lajos Kakucs, fost muzeograf timișorean, volumul a fost prezentat de editorul colecției, istoricul Florin Drașovean,precum și de cercetătorul Vasile Rămneanțu, cei doi subliniind valoarea monografiei, care acoperă exhaustiv un fenomen social-economic practic fără precedent în istoria europeană modernă: breslele bănățene. Dacă pretutindeni, breslele au apărut și s-a dezvoltat numai în condițiile specifice ale Evului Mediu, în Banat au subliniat vorbitorii - ele au fost practic reinventate după ocuparea habsburgică din 1700, noile autorități fiind în cel mai înalt grad preocupate să-și asigure meșteșugarii necesari pentru valorificarea importantelor bogății ale provinciei. Performanța autorului rezidă nu numai în consultarea unui mare număr de documente de arhivă în limbile germană și maghiară,ci și în calitatea analizei, care abordează fenomenul breslelor pe întregul teritoriu al Banatului istoric, subliniind totodată că habsburgii și-au recrutat meseriașii din toate părțile imperiului, precum și din rândul populației autohtone române și sârbe. (L.N.) de milioane Hârțoage Urmare din pagina 1 Un studiu de fezabilitate este valabil circa trei ani, după care, dacă nu au fost bani pentru realizarea proiectului, se reactualizează contra cost. Este și cazul spitalului neterminat de pe Calea Torontalului și al celor două secții de pneumoftiziologie ale Spitalului de Boli Infecțioase "Victor Babeș" Timișoara, unde primăria a aruncat banii pe hârtii care s-au transformat în niște hârțoage fără valoare. Studii de fezabilitate pentru proiecte care nu se pot realiza Clădirea de pe Calea Torontalului, unde ar fi trebuit să se mute Spitalul Municipal, a fost cedată de Primăria Timișoara, Ministerului Sănătății care a promis că va transforma scheletul de beton în institut oncologic - la scurt timp după ce și-a asumat răspunderea de a finaliza construcția. Lucrările pe Calea Torontalului, km 5, au început în urmă cu peste un deceniu, deoarece s-a considerat că majoritatea clinicilor "Municipalului" funcționează în clădiri vechi, improprii pentru desfășurarea activității, iar în prezent, aproximativ jumătate dintre clădirile în care funcționează unitatea sanitară sunt revendicate sau retrocedate. Timp de zece ani, construcția a fost lăsată în paragină, niciunul dintre factorii de decizie nu s-a gândit să dispună conservarea ei. Pentru finalizarea lucrărilor la noua clădire a spitalului, au existat,în ultimii ani, trei propuneri de parteneriat, din partea francezilor, germanilor și spaniolilor, însă niciuna dintre acestea nu a fost pe placul municipalității. Potrivit conducerii de atunci a Spitalului Municipal, primăria a realizat studiul de fezabilitate al proiectului și a plătit asistență juridică, după care a cedat clădirea. Un alt studiu de fezabilitate a fost realizat pentru amenajarea secțiilor de pneumoftiziologie a Spitalului "Victor Babeș" Timișoara, unde - potrivit medicilor - pacienții cu boli care necesită internare pe o perioadă mai lungă de timp (de exemplu, pentru TBC, spitalizarea este de o lună) întrerup tratamentul din cauza condițiilor improprii de cazare. "Am dorit să schimbăm fața celor două secții de pneumoftiziologie și am înaintat primăriei memorii. S-a ajuns la nivelul studiilor de fezabilitate. Acum criza a înghețat planurile" , a declarat Dorin Vancea, managerul unității sanitare. Ar trebui, dar nu se mai face în anul 2007,în referatul atașat la studiul de fezabilitate privind Reabilitarea infrastructurii secției de pneumologie de la Spitalul "Victor Babeș", municipalitatea recunoștea starea generală proastă a clădirii, precum și "lipsa instalațiilor la standarde sanitare actuale, gradul de confort și funcționalitate necorespunzătoare în saloanele pentru pacienți și în grupurile sanitare, lipsa căilor de acces separate". Se preconiza un complex de lucrări de modernizare și adaptare a patrimoniului existent la cerințele actuale privind modul de funcționare a spitalului, în condițiile cazării la capacitate de 94 la sută din capacitatea maximă (157 de persoane). Studiul de fezabilitate a fost pus la dispoziție cu titlu gratuit în luna iulie 2007, dar a rămas neutilizat. în anul 2007 fuseseră planificate patru studii de fezabilitate pentru Spitalul "V. Babeș", pentru mansardare,fosă septică, stației de epurare, amenajarea saloanelor și garaje, valoarea acestora fiind de 290.000 de lei. Pe lista de investiții din anul 2008 figura suma de un milion de lei pentru punerea în practică a studiului gratuit, dar în spital nu s-a mișcat, practic, nimic în acest sens. Aici s-a lucrat, totuși, dar doar la ambulator, pe baza unor finanțări europene. Adio, spital municipal nou! Lunga și trista poveste a noului Spital Municipal din Timișoara a avut ecou la primărie. Totuși, după ce la începutul anului trecut se anunța demararea lucrărilor, în vară, municipalitatea abia a așteptat să-l cedeze Ministerului Sănătății, pentru un ipotetic institut de oncologie. Medicii de la Municipal susțin că viitorul spital ar putea fi utilizat mai degrabă drept hotel, pentru că aparatura modernă de radioterapie, pentru care s-a construit, recent, buncărul de lângă Clinicile Noi, nu are cum să fie mutată în Calea Torontalului; între timp, municipalitatea investește în reparații la secția de radioterapie de pe strada Mărășești, iar Clinica de Oncologie medicală de pe Bd. Mihai Viteazu se pregătește să rămână fără sediu, acesta fiind retrocedat. Cu toate că primăria a renunțat la noul spital municipal, în bugetul pe 2009 fuseseră prevăzuți bani pentru acesta: 80 de milioane de lei pentru proiectul tehnic și executarea lucrărilor (sumă care trebuia luată pe credit), precum și 600.000 de lei pentru consultanță și asistență juridică, de această dată, din bugetul local; între timp, criza a sistat orice speranțe de investiții în sănătate. Scheletul construcției inaugurate cu mai bine de zece ani în urmă sub ministeriatul lui Iulian Mincu se află încă pe Calea Torontalului, în aceeași stare de o grămadă de vreme, iar despre vreun nou spital în Timișoara nu se mai aude nici măcar un zvon. DANA ISTRAT DANIELA DAMIAN FOTO: ADRIAN PÎCLIȘAN Nunțiul apostolic, în Timiș și Arad în perioada 9- 12 aprilie. Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică,de Lugoj va fi vizitată de către Excelența sa arhiepiscopul Francisco Javier Lozano (foto), nunțiul apostolic în România și Republica Moldova. Reprezentantul oficial al Vaticanului în țara noastră va fi întâmpinat, în seara zilei de vineri, de către PSS Alexandru Mesian, episcop unit, greco-catolic de Lugoj. A doua zi, sâmbătă, monseniorul Lozano, însoțit de episcopul Mesian, va vizita parohiile grecocatolice din Reșița (Biserica "Sfânta Fecioară Maria de la Fatima") și din Oravița (Biserica "Nașterea Maicii Domnului"). De asemenea, duminică, de la ora 11, înaltul casp va fi prezent la sfințirea Bisericii "Sfânta Treime" din Hunedoara, lăcaș de cult complet nou, unde va pontifica Sfânta Liturghie arhierească, apoi va vizita zona Deva - Hațeg - Valea Bistrei. Șederea nunțiului papal în Eparhia Unită de Lugoj se va încheia luni, când sunt programate alte vizite la două dintre cele mai importante parohii: cea din Timișoara, respectiv, din Arad. La Timișoara, întâlnirea cu preoții din parohie se va desfășura la Biserica "Nașterea Maicii Domnului", iar cea cu clericii arădeni, la Biserica "Nașterea Preacuratei Fecioare Maria". N. LAIEȚIU