Renaşterea Bănăţeană, aprilie 2010 (Anul 22, nr. 6151-6156)

2010-04-08 / nr. 6155

2 Renașterea bănățeană Actualitate joi 8 aprilie 2010 Breslele bănățene își recuperează istoria Pentru cei care, decenii la rând, au trecut prin centrul Timișoarei, pe lângă celebrul, dar puțin vizibilul "Pom al Breslelor", eveni­mentul editorial de ieri a fost (sau ar fi putut fi) o veritabilă revelație. Galeria "Pygmalion" a Direcției pentru Cultură Timiș a găzduit festivitatea de lansare a celui mai nou titlu editorial din colecția "Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica", editată de Muzeul Banatului. Intitulat "Breslele, manufacturile și dezvoltarea industrială a Banatului între anii 1717 - 1918" și semnat de cercetătorul german dr. Lajos Kakucs, fost muzeograf timișorean, volumul a fost prezentat de editorul colecției, istoricul Florin Drașovean,precum și de cercetătorul Vasile Rămneanțu, cei doi subliniind valoarea monografiei, care acoperă exhaustiv un fenomen social-economic practic fără precedent în istoria europeană modernă: breslele bănățene. Dacă pretutindeni, breslele au apărut și s-a dezvoltat numai în condițiile specifice ale Evului Mediu, în Banat­­ au subliniat vorbitorii - ele au fost practic reinventate după ocuparea habsburgică din 1700, noile autorități fiind în cel mai înalt grad preocupate să-și asigure meșteșugarii necesari pentru valorificarea importantelor bogății ale provinciei. Performanța autorului rezidă nu numai în consultarea unui mare număr de documente de arhivă în limbile germană și maghiară,ci și în calitatea analizei, care abordează fenomenul breslelor pe întregul teritoriu al Banatului istoric, subliniind totodată că habsburgii și-au recrutat meseriașii din toate părțile imperiului, precum și din rândul populației autohtone române și sârbe. (L.N.) de milioane Hârțoage Urmare din pagina 1 Un studiu de fezabilitate este valabil circa trei ani, după care, dacă nu au fost bani pentru realizarea pro­iectului, se reactualizează contra cost. Este și cazul spitalului neter­minat de pe Calea Torontalului și al celor două secții de pneumofti­­ziologie ale Spitalului de Boli Infec­­țioase "Victor Babeș" Timișoara, unde primăria a aruncat banii pe hârtii care s-au transformat în niște hârțoage fără valoare. Studii de fezabilitate pentru proiecte care nu se pot realiza Clădirea de pe Calea Torontalu­lui, unde ar fi trebuit să se mute Spitalul Municipal, a fost cedată de Primăria Timișoara, Ministerului Să­nătății­­ care a promis că va trans­forma scheletul de beton în institut oncologic - la scurt timp după ce și-a asumat răspunderea de a finaliza construcția. Lucrările pe Calea To­rontalului, km 5, au început în urmă cu peste un deceniu, deoarece s-a considerat că majoritatea clinicilor "Municipalului" funcționează în clă­diri vechi, improprii pentru desfășu­rarea activității, iar în prezent, apro­ximativ jumătate dintre clădirile în care funcționează unitatea sanitară sunt revendicate sau retrocedate. Timp de zece ani, construcția a fost lăsată în paragină, niciunul dintre factorii de decizie nu s-a gândit să dispună conservarea ei. Pentru fi­nalizarea lucrărilor la noua clădire a spitalului, au existat,în ultimii ani, trei propuneri de parteneriat, din par­tea francezilor, germanilor și spa­niolilor, însă niciuna dintre acestea nu a fost pe placul municipalității. Potrivit conducerii de atunci a Spi­talului Municipal, primăria a realizat studiul de fezabilitate al proiectului și a plătit asistență juridică, după care a cedat clădirea. Un alt studiu de fezabilitate a fost realizat pentru amenajarea sec­țiilor de pneumoftiziologie a Spita­lului "Victor Babeș" Timișoara, unde - potrivit medicilor - pacienții cu boli care necesită internare pe o pe­rioadă mai lungă de timp (de exem­plu, pentru TBC, spitalizarea este de o lună) întrerup tratamentul din cauza condițiilor improprii de cazare. "Am dorit să schimbăm fața celor două secții de pneumoftiziologie și am înaintat primăriei memorii. S-a ajuns la nivelul studiilor de fezabi­litate. Acum criza a înghețat planu­rile" , a declarat Dorin Vancea, mana­gerul unității sanitare. Ar trebui, dar nu se mai face în anul 2007,în referatul atașat la studiul de fezabilitate privind Rea­bilitarea infrastructurii secției de pneumologie de la Spitalul "Victor Babeș", municipalitatea recunoștea starea generală proastă a clădirii, precum și "lipsa instalațiilor la stan­darde sanitare actuale, gradul de con­fort și funcționalitate necorespunză­toare în saloanele pentru pacienți și în grupurile sanitare, lipsa căilor de acces separate". Se preconiza un complex de lucrări de modernizare și adaptare a patrimoniului existent la cerințele actuale privind modul de funcționare a spitalului, în condițiile cazării la capacitate de 94 la sută din capacitatea maximă (157 de persoa­ne). Studiul de fezabilitate a fost pus la dispoziție cu titlu gratuit în luna iulie 2007, dar a rămas neutilizat. în anul 2007 fuseseră planificate patru studii de fezabilitate pentru Spitalul "V. Babeș", pentru mansardare,fosă septică, stației de epurare, amenajarea saloanelor și garaje, valoarea acestora fiind de 290.000 de lei. Pe lista de investiții din anul 2008 figura suma de un milion de lei pentru punerea în practică a studiului gratuit, dar în spital nu s-a mișcat, practic, nimic în acest sens. Aici s-a lucrat, totuși, dar doar la ambulator, pe baza unor finanțări europene. Adio, spital municipal nou! Lunga și trista poveste a noului Spital Municipal din Timișoara a avut ecou la primărie. Totuși, după ce la începutul anului trecut se anunța demararea lucrărilor, în vară, mu­nicipalitatea abia a așteptat să-l cede­ze Ministerului Sănătății, pentru un ipotetic institut de oncologie. Medi­cii de la Municipal susțin că viitorul spital ar putea fi utilizat mai degrabă drept hotel, pentru că aparatura mo­dernă de radioterapie, pentru care s-a construit, recent, buncărul de lângă Clinicile Noi, nu are cum să fie mutată în Calea Torontalului; între timp, municipalitatea investește în reparații la secția de radioterapie de pe strada Mărășești, iar Clinica de Oncologie medicală de pe Bd. Mihai Viteazu se pregătește să ră­mână fără sediu, acesta fiind retro­cedat. Cu toate că primăria a renunțat la noul spital municipal, în bugetul pe 2009 fuseseră prevăzuți bani pen­tru acesta: 80 de milioane de lei pentru proiectul tehnic și executarea lucră­rilor (sumă care trebuia luată pe cre­dit), precum și 600.000 de lei pentru consultanță și asistență juridică, de această dată, din bugetul local; între timp, criza a sistat orice speranțe de investiții în sănătate. Scheletul con­strucției inaugurate cu mai bine de zece ani în urmă sub ministeriatul lui Iulian Mincu se află încă pe Calea Torontalului, în aceeași stare de o grămadă de vreme, iar despre vreun nou spital în Timișoara nu se mai aude nici măcar un zvon. DANA ISTRAT DANIELA DAMIAN FOTO: ADRIAN PÎCLIȘAN Nunțiul apostolic, în Timiș și Arad în perioada 9- 12 aprilie. Epis­copia Română Unită cu Roma, Gre­­co-Catolică,de Lugoj va fi vizitată de către Excelența sa arhiepiscopul Francisco Javier Lozano (foto), nun­țiul apostolic în România și Repu­blica Moldova. Reprezentantul ofi­cial al Vaticanului în țara noastră va fi întâmpinat, în seara zilei de vineri, de către PSS Alexandru Me­­sian, episcop unit, greco-catolic de Lugoj. A doua zi, sâmbătă, monse­niorul Lozano, însoțit de episcopul Mesian, va vizita parohiile greco­­catolice din Reșița (Biserica "Sfânta Fecioară Maria de la Fatima") și din Oravița (Biserica "Nașterea Maicii Domnului"). De asemenea, dumi­nică, de la ora 11, înaltul casp va fi prezent la sfințirea Bisericii "Sfânta Treime" din Hunedoara, lă­caș de cult complet nou, unde va pontifica Sfânta Liturghie arhiereas­că, apoi va vizita zona Deva - Hațeg - Valea Bistrei. Șederea nunțiului papal în Eparhia Unită de Lugoj se va încheia luni, când sunt programate alte vizite la două dintre cele mai importante parohii: cea din Timi­șoara, respectiv, din Arad. La Timi­șoara, întâlnirea cu preoții din paro­hie se va desfășura la Biserica "Naș­terea Maicii Domnului", iar cea cu clericii arădeni, la Biserica "Nașterea Preacuratei Fecioare Maria". N. LAIEȚIU

Next