Renaşterea Bănăţeană, aprilie 2016 (Anul 28, nr. 7969-7993)

2016-04-08 / nr. 7975

2 Renașterea bănățeană Actualitate I. vineri 8 aprilie 2016 Arheologii au declarat război căutătorilor de comori Aui împlinit 18 ani și n-aveți pete pe cazier? Aveți posibilitatea de a obține oricând o autorizație pen­tru un detector de metale cu care, după dorință, puteți căuta prin pă­mânt capace de bere și doze uzate de băuturi răcoritoare - dacă sunteți ar>/­­lrvn-îct 1 1 i­u­li i 11 m­or/Hiii Hz» la bormașină - dacă sunteți meșter, sau să dați iama prin situri arheo­logice, identificate sau nu de specia­liști, în speranța găsirii vreunui arte­fact care, plasat pe piața neagră, să vă îmbogățească peste noapte. Din păcate, aceste din urmă cazuri au cunoscut în ultimii ani o dinamică îngrijorătoare, astfel că arheologii din jumătatea de vest a țării s-au hotărât să pună piciorul în prag, de­clarând un adevărat război căutători­lor de comori. O stare de bel­igeranță, ce-i drept, pe cât de determinat indu­să, pe atât de pașnică, reprezentanți ai Direcțiilor de Cultură, ai muzeelor și ai structurilor de poliție din patru județe reunindu-se ieri la Timișoara pentru a redacta un document pe baza căruia actuala legislație a dome­niului, de o ambiguitate cu nimic inferioară celei dovedită de multe acte normative ce reglează viața so­­cial-economică a țării, să fie astfel modificată încât să pună stavilă aces­tui fenomen. "Nu urmărim interzicerea deți­nerii de către persoanele fizice a acestor detectoare, deși este o meto­dă care se practică în mai multe țări din Uniunea Europeană. Ne dorim însă o reglementare care să ne per­mită să controlăm mai bine situația. Paradoxal, este mai ușor de obținut o autorizație de acest gen pentru un amator, decât pentru un specialist, căci un arheolog trebuie să dețină, în afara autorizației de la Poliție, și una de la Ministerul Culturii, obți­nută doar pentru o cercetare științi­fică, sistematică. Un prim pas ar putea fi și acesta, de a impune și amatorilor obținerea unei autorizații de la minister", subliniază Victor Bunoiu, consil­ier în cadrul Direcției de Cultură Timiș. Subtilizarea unor valori istorice și deteriorarea siturilor Ce le reproșează arheologii aventurierilor de circumstanță? Nu numai subtilizarea unor valori isto­rice, inestimabile pentru cultura ro­mânească, dar și deteriorarea situ­rilor, în urma săpăturilor făcute fără socoteală și, prin urmare, distrugerea unor alte arte­facte, poate fără valoare materială, dar cu o mare însemnătate informativă. "Am descoperit urmele unor astfel de intervenții la Mașloc, în zona unei cetăți de pământ datând din perioada medievală, dar și la biserica veche de la Mănăștiur, unde o necropolă a fost aproape devas­tată", arată Victor Bunoiu. Dintr-un hobby interesant, un pericol pentru patrimoniu Cum a ajuns utilizarea detectoa­relor de metale, dintr-un hobby inte­resant, un pericol real pentru patri­moniul arheologic? De vină a fost vidul legislativ existent până în 2000 și echivocul actelor normative emise ulterior. în momentul de față, oricine își poate procura, la un preț absolut decent, un detector de metale, costul unui asemenea aparat pornind de la circa 100 de euro pentru un "chi­­nezism", și ajungând la 500 de euro, pentru un instrument performant. De-abia începând din anul menționat mai sus a fost introdusă obligația înregistrării la Poliție și a autorizării deținătorilor de detectoare. Desigur, nimeni nu va declara că și-a achiziționat un astfel de dispozitiv pentru a căuta monede, bijuterii sau alte artefacte, în scopul comer­cializării ulterioare. Toți se recoman­dă drept arheologi amatori și, într-adevăr, unele dintre obiectele găsite sunt predate de aceștia mu­zeelor sau autorităților. Recompensă atrăgătoare Nu-i mai puțin adevărat că aces­tor persoane le face cu ochiul și re­compensa prevăzută în lege în cazul unor descoperiri făcute întâmplător: între 30 și 45 la sută din valoarea estimată a obiectului. Este, de altfel, una dintre vulnerabilitățile textului normativ, căci o descoperire a unui artefact după zile întregi de căutare cu detectorul de metale numai întâm­plătoare nu se poate numi. "Comorile nu sunt neapărat din aur, iar statul, pentru că nu a clarificat ce înseamnă întâmplător sau căutare deliberată, trebuie să ofere recompensa", spune Sorin Predescu, directorul Direcției de Cultură Timiș, în momentul de față, în Timiș sunt înregistrate 120 de autorizații de detectoare de meta­le, cifră a cărei dinamică a fost spec­taculoasă în ultima perioadă. De la un singur astfel de aparat ce putea fi utilizat în mod legal, la nivelul anului 2006, s-a ajuns la șapte autori­zații în 2012, la 28 un an mai târziu și așa mai departe. "în tot acest timp, doar patru persoane s-au prezentat în vederea predării obiectelor găsite, cele mai importante fiind niște topoare datând din epoca bronzului, găsite pe raza comunei Pișchia, care au ajuns astfel la Muzeul Banatului", spune Viorel Bunoiu. "Nu poți să te declari arheolog amator!" "Arheologia este o știință, o pro­fesie. Nu poți să te declari arheolog amator. E o jignire adusă meseriei și celor care o practicăm! Nu poți fi medic amator și să te apuci să operezi. Nu poți fi arhitect amator și să ai permisiune să construiești case", a explicat George Bounegru, arheolog în cadrul Muzeului Națio­nal al Unirii din Alba-Iulia, un pe deplin justificat amor­ propriu profe­sional. în lupta împotriva căutătorilor ilegali de comori, specialiștii primesc un sprijin consistent din partea poli­țiștilor de patrimoniu și, în multe rânduri, intervenția lor a făcut po­sibilă recuperarea unor obiecte de o însemnată importanță culturală și istorică, fiind deschise și dosare de cercetare penală. "Urmărim îndea­proape fenomenul, verificăm site­urile unde se practică acest comerț cu artefacte, chiar în acest moment există un dosar ajuns la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție", arată comisarul-șef Cor­nel Amza,din cadrul IPJ Timiș,cam singurul purtător de uniformă im­plicat, la nivelul județului, în ches­tiuni de patrimoniu. De altfel, nici în alte județe situația nu e cu mult mai bună,în Mehedinți, Alba,Gorj, ba chiar și în Hunedoara, raiul cău­tătorilor de comori dacice, doar unul­­doi polițiști, având, desigur, și alte atribuții, se ocupă de identificarea celor care se cred alde Indiana Jo­nes. MARIUS HORESCU Școlile trimit bunicii să-și facă viză de flotant Urmare din pagina I O disproporție fantastică Totul este posibil din cauza pasi­vității celor care conduc destinele învățământului românesc, incapabili să asigure un sistem armonios, pliat pe cerințele actuale. Astfel, în loc să se investească în cât mai multe școli, să fie realizată o promovare unitară, să se dezvolte în fiecare uni­tate de învățământ o anumită latură (artistică, sportivă, tehnică etc.), a fost încurajată supremația a trei-patru școli, care au devenit grup-țintă pen­tru majoritatea părinților. A apărut, firesc, o presiune pe aceste unități, care a făcut ca lucrurile să scape de sub control. Șmecheria cu viza de flotant a devenit regulă generală, tolerată de toate autoritățile, fapt care a generat o situație uluitoare: anu­mite școli au câte nouă-zece clase, iar altele nu reușesc să încropească nici măcar una! De exemplu, la Școala nr. 1 Timișoara s-au înscris doar 19 copii, la Școala nr. 15 - 16 minuți, în timp ce la Școala nr. 30 și la Colegiul "Grigore Moisil" figu­rează 250, respectiv 215 copii. Avem o disproporție evidentă, total scăpată de sub control. E o situație aberantă, care generează lucruri și mai haluci­nante, totul de pe urma aplicării la nesfârșit a vicleniei numită viza de flotant. Cu bunicul, să-și facă buletin noii Astfel, puse în fața unui feno­men căruia nu știu cum să îi mai facă față, generat de numărul foarte mare de copii înscriși, școlile au ajuns să instituie criterii speciale proprii. Culmea este că principalul criteriu introdus ține tot de­viza de flotant: domiciliul bunicilor! Pentru părinții care au recurs la această șme­cherie când și-au schimbat domi­ciliul nu va fi o problemă să-i mute și pe bunici, cu cățel, purcel și tot ce mai e pe acasă sau cu ce mai vor școlile. Dacă va fi cazul, se pot face vize de flotant și unchilor, mătușilor, colegilor de serviciu și bonelor. Va fi o situație de mitul lumii, cu pen­sionari veniți să-și schimbe buleti­nele, ca să meargă nepoțelul la o școală de fițe! Și mai trist este că, din cauza acestui fenomen imoral și chiar suspect de ilegalitate, riscă să fie eliminați cei care chiar domi­ciliază pe raza respectivei unități școlare! Aceștia sunt oameni de bună-credință,care procedează ab­solut legal, dar nu mai au loc din cauza vizelor de flotant, care au inva­dat învățământul din ciclul primar. Toate aceste absurdități sunt posibile din cauza pasivității și lipsei de solu­ții alternative și sănătoase ale celor care dețin funcțiile de decizie în ca­drul sistemului de învățământ. SILVIU FLORESCU

Next