Renaşterea Bănăţeană, aprilie 2016 (Anul 28, nr. 7969-7993)
2016-04-08 / nr. 7975
2 Renașterea bănățeană Actualitate I. vineri 8 aprilie 2016 Arheologii au declarat război căutătorilor de comori Aui împlinit 18 ani și n-aveți pete pe cazier? Aveți posibilitatea de a obține oricând o autorizație pentru un detector de metale cu care, după dorință, puteți căuta prin pământ capace de bere și doze uzate de băuturi răcoritoare - dacă sunteți ar>/lrvn-îct 1 1 iuli i 11 mor/Hiii Hz» la bormașină - dacă sunteți meșter, sau să dați iama prin situri arheologice, identificate sau nu de specialiști, în speranța găsirii vreunui artefact care, plasat pe piața neagră, să vă îmbogățească peste noapte. Din păcate, aceste din urmă cazuri au cunoscut în ultimii ani o dinamică îngrijorătoare, astfel că arheologii din jumătatea de vest a țării s-au hotărât să pună piciorul în prag, declarând un adevărat război căutătorilor de comori. O stare de beligeranță, ce-i drept, pe cât de determinat indusă, pe atât de pașnică, reprezentanți ai Direcțiilor de Cultură, ai muzeelor și ai structurilor de poliție din patru județe reunindu-se ieri la Timișoara pentru a redacta un document pe baza căruia actuala legislație a domeniului, de o ambiguitate cu nimic inferioară celei dovedită de multe acte normative ce reglează viața social-economică a țării, să fie astfel modificată încât să pună stavilă acestui fenomen. "Nu urmărim interzicerea deținerii de către persoanele fizice a acestor detectoare, deși este o metodă care se practică în mai multe țări din Uniunea Europeană. Ne dorim însă o reglementare care să ne permită să controlăm mai bine situația. Paradoxal, este mai ușor de obținut o autorizație de acest gen pentru un amator, decât pentru un specialist, căci un arheolog trebuie să dețină, în afara autorizației de la Poliție, și una de la Ministerul Culturii, obținută doar pentru o cercetare științifică, sistematică. Un prim pas ar putea fi și acesta, de a impune și amatorilor obținerea unei autorizații de la minister", subliniază Victor Bunoiu, consilier în cadrul Direcției de Cultură Timiș. Subtilizarea unor valori istorice și deteriorarea siturilor Ce le reproșează arheologii aventurierilor de circumstanță? Nu numai subtilizarea unor valori istorice, inestimabile pentru cultura românească, dar și deteriorarea siturilor, în urma săpăturilor făcute fără socoteală și, prin urmare, distrugerea unor alte artefacte, poate fără valoare materială, dar cu o mare însemnătate informativă. "Am descoperit urmele unor astfel de intervenții la Mașloc, în zona unei cetăți de pământ datând din perioada medievală, dar și la biserica veche de la Mănăștiur, unde o necropolă a fost aproape devastată", arată Victor Bunoiu. Dintr-un hobby interesant, un pericol pentru patrimoniu Cum a ajuns utilizarea detectoarelor de metale, dintr-un hobby interesant, un pericol real pentru patrimoniul arheologic? De vină a fost vidul legislativ existent până în 2000 și echivocul actelor normative emise ulterior. în momentul de față, oricine își poate procura, la un preț absolut decent, un detector de metale, costul unui asemenea aparat pornind de la circa 100 de euro pentru un "chinezism", și ajungând la 500 de euro, pentru un instrument performant. De-abia începând din anul menționat mai sus a fost introdusă obligația înregistrării la Poliție și a autorizării deținătorilor de detectoare. Desigur, nimeni nu va declara că și-a achiziționat un astfel de dispozitiv pentru a căuta monede, bijuterii sau alte artefacte, în scopul comercializării ulterioare. Toți se recomandă drept arheologi amatori și, într-adevăr, unele dintre obiectele găsite sunt predate de aceștia muzeelor sau autorităților. Recompensă atrăgătoare Nu-i mai puțin adevărat că acestor persoane le face cu ochiul și recompensa prevăzută în lege în cazul unor descoperiri făcute întâmplător: între 30 și 45 la sută din valoarea estimată a obiectului. Este, de altfel, una dintre vulnerabilitățile textului normativ, căci o descoperire a unui artefact după zile întregi de căutare cu detectorul de metale numai întâmplătoare nu se poate numi. "Comorile nu sunt neapărat din aur, iar statul, pentru că nu a clarificat ce înseamnă întâmplător sau căutare deliberată, trebuie să ofere recompensa", spune Sorin Predescu, directorul Direcției de Cultură Timiș, în momentul de față, în Timiș sunt înregistrate 120 de autorizații de detectoare de metale, cifră a cărei dinamică a fost spectaculoasă în ultima perioadă. De la un singur astfel de aparat ce putea fi utilizat în mod legal, la nivelul anului 2006, s-a ajuns la șapte autorizații în 2012, la 28 un an mai târziu și așa mai departe. "în tot acest timp, doar patru persoane s-au prezentat în vederea predării obiectelor găsite, cele mai importante fiind niște topoare datând din epoca bronzului, găsite pe raza comunei Pișchia, care au ajuns astfel la Muzeul Banatului", spune Viorel Bunoiu. "Nu poți să te declari arheolog amator!" "Arheologia este o știință, o profesie. Nu poți să te declari arheolog amator. E o jignire adusă meseriei și celor care o practicăm! Nu poți fi medic amator și să te apuci să operezi. Nu poți fi arhitect amator și să ai permisiune să construiești case", a explicat George Bounegru, arheolog în cadrul Muzeului Național al Unirii din Alba-Iulia, un pe deplin justificat amor propriu profesional. în lupta împotriva căutătorilor ilegali de comori, specialiștii primesc un sprijin consistent din partea polițiștilor de patrimoniu și, în multe rânduri, intervenția lor a făcut posibilă recuperarea unor obiecte de o însemnată importanță culturală și istorică, fiind deschise și dosare de cercetare penală. "Urmărim îndeaproape fenomenul, verificăm siteurile unde se practică acest comerț cu artefacte, chiar în acest moment există un dosar ajuns la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție", arată comisarul-șef Cornel Amza,din cadrul IPJ Timiș,cam singurul purtător de uniformă implicat, la nivelul județului, în chestiuni de patrimoniu. De altfel, nici în alte județe situația nu e cu mult mai bună,în Mehedinți, Alba,Gorj, ba chiar și în Hunedoara, raiul căutătorilor de comori dacice, doar unuldoi polițiști, având, desigur, și alte atribuții, se ocupă de identificarea celor care se cred alde Indiana Jones. MARIUS HORESCU Școlile trimit bunicii să-și facă viză de flotant Urmare din pagina I O disproporție fantastică Totul este posibil din cauza pasivității celor care conduc destinele învățământului românesc, incapabili să asigure un sistem armonios, pliat pe cerințele actuale. Astfel, în loc să se investească în cât mai multe școli, să fie realizată o promovare unitară, să se dezvolte în fiecare unitate de învățământ o anumită latură (artistică, sportivă, tehnică etc.), a fost încurajată supremația a trei-patru școli, care au devenit grup-țintă pentru majoritatea părinților. A apărut, firesc, o presiune pe aceste unități, care a făcut ca lucrurile să scape de sub control. Șmecheria cu viza de flotant a devenit regulă generală, tolerată de toate autoritățile, fapt care a generat o situație uluitoare: anumite școli au câte nouă-zece clase, iar altele nu reușesc să încropească nici măcar una! De exemplu, la Școala nr. 1 Timișoara s-au înscris doar 19 copii, la Școala nr. 15 - 16 minuți, în timp ce la Școala nr. 30 și la Colegiul "Grigore Moisil" figurează 250, respectiv 215 copii. Avem o disproporție evidentă, total scăpată de sub control. E o situație aberantă, care generează lucruri și mai halucinante, totul de pe urma aplicării la nesfârșit a vicleniei numită viza de flotant. Cu bunicul, să-și facă buletin noii Astfel, puse în fața unui fenomen căruia nu știu cum să îi mai facă față, generat de numărul foarte mare de copii înscriși, școlile au ajuns să instituie criterii speciale proprii. Culmea este că principalul criteriu introdus ține tot deviza de flotant: domiciliul bunicilor! Pentru părinții care au recurs la această șmecherie când și-au schimbat domiciliul nu va fi o problemă să-i mute și pe bunici, cu cățel, purcel și tot ce mai e pe acasă sau cu ce mai vor școlile. Dacă va fi cazul, se pot face vize de flotant și unchilor, mătușilor, colegilor de serviciu și bonelor. Va fi o situație de mitul lumii, cu pensionari veniți să-și schimbe buletinele, ca să meargă nepoțelul la o școală de fițe! Și mai trist este că, din cauza acestui fenomen imoral și chiar suspect de ilegalitate, riscă să fie eliminați cei care chiar domiciliază pe raza respectivei unități școlare! Aceștia sunt oameni de bună-credință,care procedează absolut legal, dar nu mai au loc din cauza vizelor de flotant, care au invadat învățământul din ciclul primar. Toate aceste absurdități sunt posibile din cauza pasivității și lipsei de soluții alternative și sănătoase ale celor care dețin funcțiile de decizie în cadrul sistemului de învățământ. SILVIU FLORESCU