Rěvașul, 1904 (Anul 2, nr. 1-53)
1904-06-11 / nr. 24
Nr. 24 întâmpina vre-o greutate dispunând biserica de o avere numai în bani și hârtii de valoare de peste 70.000 coroane exemplar administrată, cea ce s’a văzut la visitarea canonică ce a urmat, în decursul căruia Rodi, comisaril cu mare bucurie a luat știre de starea înfloritoare a acestei parohii, cum și despre hotărârea credincioșilor de ași edifica în cel mai scurt timp o biserică pompoasă, corespunzătoare stărei materiale cu care s-a înzestrat D-zeu și hărnicia preoților ce iau avut și i au. In 27 dimineața s’a luat esamenul în Fildul de sus cu resultat bun. Și aci în decursul visitațiunei canonice s’a constatat că biserica pe lângă școală de piatră deplin corespunzătoare, case și superedificate bune și o biserică de lemn foarte frumoasă mai dispune și de o avere în bani și hârtii de valoare în sumă de peste 30.000 coroane administrată corect. In 27 după ameazi s’a luat esamenul în Hodișm cu resultat neîndestulitoriu, la ce vina o poartă ușurința tânărului învățătoriu, Teodor Gordan, căruia i s’au făcut admonițiele meritate. Aci visitațiunea canonică cu considerare la starea sdruncinată a sănătăței preotului nu s’a făcut. In 28 dimineața s’a ținut esamenul cu clasa I a școalei din Mărgău, condusă de învățătoarea Aurelia Boteiu, oară după ameazi cu clasa a 11-a condusă de învățătorul loan Mango. Esamenele de la această școală și în special cel al d-lui învățătoriu Mango au încântat nu numai auditoriul, ci a pătruns cu adevărată bucurie sufletească și pe Rudi, comisariu, cărei disposițiuni sufletești i-a dat expresiune în cuvinte calde de felicitare la adresa exemplarilor învățători. Apoi s-a săvârșit visitarea canonică, constatându-se că parohia are școală de piatră cu două sale de învățământ și cuartire deplin corespunzătoare, biserică de piatră foarte frumoasă, case și superdificate parochia și bune, și că averea bisericei se administrează corect. Duminecă s. Rusalii s’a prăznuit în reședința protopopească Morlaca. Au celebrat s. liturghie, Revs. comisariu și d. protopop. Rvd. Dr. Szmigelski după s. evangelie a ținut poporului o prea frumoasă predică despre binefacerile mari ce ni le-a făcut D-zeu și datorința noastră de a fi statornici în credință. Curatorul prim și primăriul comunal în numele credincioșilor au adus călduroase mulțumiri pentru frumoasele învățături împărtășite. Restul zilei a servit spre recrearea Rodis. comisariu, care în urma strapalei îndelungată se simțea indispus. In 30 dimineața s’a ținut esamenul cu clasa 1, iar după ameazi cu clasa II-a a școalei din Morlaca cu resultat bun. Apoi s’a făcut visitațiunea canonică. Nevisitate au rămas în tract numai comunele de munte, a căror cercetare s’a întrevasat din considerare la indisposiția Rodis. comisariu. Fidel. «REVALUL« Pag. 103 DE PESTE SEPTEMÂNA — 1. P. S. S. Dr. Victor Mihályi în 6 1. c. a fost în audiență la Maiestatea Sa împăratul și Regele nostru apostolic Francisc Iosif I. în Bpesta. Ear în 8 Iunie n. dimineața s’a reîntors cu trenul accelerat la reședința Sa în Blaj. In gara din Cluj, deși întâmplător, protopopul Clujului a avut norocirea a saluta cu omul pe Escelenția Sa, după luptele grele și ostenelele ce a depus pentru causa bisericei noastre, și a constatat că I. P. Sfinția Sa se reîntoarce sănătos și bine de la Budapesta, unde a petrecut aproape trei săptămâni. — Parastas pentru Dr. Ioan Rațiu. La dorința Ilustrei și mult încercatei Doamne văd. Dr. Rațiu. Sâmbătă în 4 Iunie s’a celebrat părăstaș pentru odihna sufletului fostului president al comitetului național român, Dr. Ioan Rațiu. — Recunoștință. Românii gr.-cat. și gr.-or. din Cojocna, povățuiți de păstorii lor sufletești: protop. /. Hățegan și păr. T. Ciortea în 7 1. c. au hotărît, să felicite și mulțămească I. P. S. S. Lor Metropoliții: Dr. Victor Mihályi și loan Mețianu, pentru bărbăteasca hotărîre, cu care au apărat bisericile noastre și poporul în ancheta ținută în causa reformei învățământului poporal. — Adresele le-au făcut în o formă și ambele le-au subscris atât gr.-cat., cât și gr.-orientalii. — Foarte frumos dela frați de un sânge și de-o limbă! — f Dorina Coroianu n. Rațiu a încetat din viață în 7 i. c. l-a nimicit viața pământească un morb scurt, dar greu, aruncând în dureros doliu pe soțul seu, D Iuliu Coroianu, pe mamă-sa iubită, ilustratnă Emilia Dr. Rațiu, a cărei inimă rănită de moartea vrednicului său soț Dr. Ioan Rațiu, de nou a fost sângerată acum,și pe numeroase rudenii. Dureroasa veste despre moartea neașteptată a repausatei, a consternat pe toți Românii nu numai din Cluj, ci din toate părțile. Cadavrul repausatei a fost binecuvântat în 8 1. c. de dl protopop T. Roșiescu cu asistența alor 4 preoți și între sunetul trist al clopotelor dela bisericele românești și catolice din Cluj a fost petrecut la gară, însoțit fiind de întristata familie și de inteligența română din Cluj, la care s’au adaus și mulți Maghiari. Carul funebral, tras de 6 cai negri, a fost încărcat de frumoase și multe cununi dela familie și prietini. De la gară repausata a fost transportată la Sibiu, unde în 9 l. c. s’a așezat lângă nemuritorul ei tată, Dr. Ioan Rațiu. Controlând și aici pe întristata și mult încercata familie, rugăm pe Dumnezeu să le trimită mângâiere tuturor — Jalnica familie a dat următorul anunț: Avem nemărginita durere a anunța tuturor rudeniilor, amicilor și cunoscuților, că Dna Dorina Coroianu n. Rațiu a încetat din viață în 7 Iunie n. a. c. la orele 12 din zi. Scumpele rămășițe ale reposatei se vor așeza spre vecinică odihnă în cripta familiară, de lângă biserica gr.-cat. din Sibiu, în 9 Iunie n. a. c. la 2 oare p. m. Transportarea scumpei defuncte se va face din Cluj (strada N.Malom 28) la 8 Iunie n. a. c. la oarele 4 p. m. Cluj, 8 iunie n. 1904. Emilia Dr. Rațiu, ca mamă, Iuliu Coroianu, adv., ca soț. Ved. Emilia Tilea, Felicia Rațiu, surori. — La jubileul de 40 ani a revistei »Familia« din Oradea, Academia română a fost representată prin Dnul Dr. At. Marienescu. Știri personale. Dnul Dr. Rubin Patița în 3 Iuniu n. a. c. a făcut censura de advocat la tabla reg. din Murăș-Oșorheiu. Cancelarie advocațială își va deschide în Alba-Iulia. Dnul Ioan Lăpădatu a făcut zilele trecute esamenul de profesor în Budapesta. Dnul Constantin Sotir a fost promovat de doctor în științele juridice Sâmbăta trecută în Budapesta. La universitatea din Cluj au fost promovați de doctori: Dnul Enea Andrea, în științele juridice și Dnul Constantin Pavel, teolog și filosof ales, în științele filosofice. — Pentru merite literare a fost decorat savantul profesor de la universitatea din București, Nicolau Iorga cu medalia: Răsplata muncii cl. I. — Concertul Corfescu. Marți seara, 7 Iunie n. s’a dat un concert rom. în marea sala a Redutei din Cluj. D. Nic. Corfescu, baritonistul operei din București, după ce a concertat în Bistrița, a crezut să ne înveselească și pe noi Clujenii cu un concurs de cântări alese. A venit cu ilusiuni la Cluj, dl Corfescu, dar s’a înșelat. Timpul era și nepotrivit. Tinerimea universitară se imprăștiase mare parte. Inteligența românească din Cluj nu poate umplea sala Redutei, nici când nu ar fi, cum e. Dar inteligența maghiară, la care dl Corfescu se vede că a contat mult, pentru că a tipărit anunțuri și programe ungurești, n’a băgat în seamă concertul românesc. Dl Corfescu s’a achitat peste așteptare de rolul său, a și fost răsplătit cu bogate aplauze — încolo însă abia va mai fi având și altă răsplată. Au plăcut cu deosebire cântările românești »Mândruliță de la munte« și »Frunzuliță foi de fag« ear’»Mugur mugurel« de Dima, a fost cântat așa de minunat, încât a trebuit să-l repeteze. Câțiva Unguri, cari asistau au rămas încântați. De altfel Unguri de abia au fost câțiva. Români încă nu au fost mulți. Am însemnat: Canonicul Gavrilă Pop (Blaj), V. Hossu, jude de tablă și fam., Vas. Ranta, Dr. Frâncu, Dr. Ilea, Dr. Morariu, Dr. Dăianu, V. Podoabă cu fam., protop. Roșescu, Dr. Poruțiu, Val. Giurgiu (Lugoj) și Dna, Totoian (Chișfalău) și D-na, Aug. Giurgiu și Dna, St. Roșian, B. Moldovanu, I. Bereș, mulți tineri universitari ș. a. — Notăm, că foile ungurești din Cluj au scris cu multe laude despre frumoasa și puternica voce a Dlui Corfescu. — Himen, Dnul Uariu Vlad și Dșoara Elena Morariu finanțați. — — Alesandru Pop, cadet ofițer de marină a repausat în mord epidemic pe mare, lângă insulele Asore, întristații lui părinți numai la câteva luni au primit știrea tristă a morții fiului lor, care era numai de 21 ani, îl jălesc părinții: Simion Pop, preot în Drag cu soția Susana n. Vamoș și frații: Victoria măr. Măcelariu, Otilia, Linuța și Simion. — Tinerimea română din Deva și jur învită la producțiunea teatrală musicală împreunată cu dans ce o va arangja cu concursul corului Românilor din Hunedoara. Duminecă în 12 Iunie st. n. 1904 în sala redutei orășenești din Deva; începutul la 8 oare seara. Prețul de întrare: Locul I. 3 cor.; locul II. 2 cor.; partere: 1 cor.; galerie 60 fi. Venitul curat este destinat pentru fondul Reun. fern. rom. din comit. Hunedoarei. Comitetul aranjator are în fruntea sa pe d-nii: Dionisie Ardelean, președinte, Dr. Iustin Pop, vice-președinte, Iustin Cr. Iuga, vice-președinte, Dr. Augustin Deac, secretar, Alesandru Moldovan iun, secretar, Cornel Popescu, cassar, George Cusuta, controlor. Program: 1. 1. Marș de Stânt, cor bărbătesc. 2. a) Fantasie ballet de Beriot b) Doine naționale solo de violină cu acomp. de pian, eșec. de dl I. CI. Iuga. 3. Mori mândro... de A. Bena, cor bărbătesc. 4. a) A căzut o rază lină de C. Porumbescu b) Cât aș dori... de Vasiliu, duet eșec. de dnii Adrian Cristea (tenor) și A. Ludu (bass). 5. Declamațiune de dl Dr. Victor Bontescu. 6. In zadar alerg pământul de G. Dima, cor bărbătesc. II. »Dinu Sergentul« Viteazul de sub Părâng. Piesă într’un act de Căpit. Emanuil Părăianu. — Emke, cea mai mare societate magiară, în 28 Maiu a. c. și-a ținut adunarea generală la Cluj. E de 20 ani numai, dar a lucrat foarte mult pentru scopurile sale, între cari e și magiarisarea. Are o mulțime foarte mare de membrii, carn an de an se tot sporesc. Averea e 2,900,343 cor. 90 fii. In anul trecut au cheltuit 165,192 cor. 56 fii. și i s’a înmulțit averea cu 47.044 cor. 05 fii. Lucră Ungurii și au sporiu, căci când vorba e de neamul lor, toți sunt una, punând la o parte nu interese amărîte personali, ci interese mari de partide și confesionali. Ei lucră deși au și nimeni-i atacă, iar noi? Pe noi ne împrăștie de multe ori mici interese materiale ori convingeri politice și stăm îndârjiți la o parte, deși se tratează de existența noastră, care pretinde, ca, respectându-ne convingerile, sâ ne aflăm uniți cel puțin în lucrurile sociale, culturale și economice. — Almanahul Societății »Sf. Emeric« a studenților universitari maghiari din Cluj pe 1903—1904 ni s’a trimis și noaua. Se extinde pe 106 pag. și costă 2 cor. — Cuprinde o prevorbire de preș. societății, Elemér Gyárfás, 2 vorbiri de deschidere, 8 disertații, raportul comitetului și catalogul membrilor, cari au fost 143 ordinari, 2 patroni, 3 fondatori și 19 părtinitori. — O spunem fără înconjur, că ne bucurăm de activitatea, ce a desvoltat-o aceasta tineră societate și ne însuflețim pentru scopul, ce-l urmărește, voind ca sa ducă steagul alb al religiunii în lumea pistriță și materială de azi, voind viață, viață creștinească și voind se verse cuprins moral în inima tinerimei Care tinerimea noastră universitară, care chiemată este ca cu putere și însuflețire se ajute în conducere bisericile noastre românești, n’ar putea sâ-și strângă rândurile și sa se grupeze în societății religioase, în cari sâ dee zilnic intremânt credinții creștinești, se cultive știința și se promoveze interesele sociale ? — Da, ar putea. Și avem nădejde, că vor și face. — Crima Belgradului. In 11 i. c., dimineața, se împlinește un an, de când regele Serbiei Alesandru și soția sa Draga au fost măcelăriți în cel mai crud mod de miliție, care avea datorință sâ-i apere, nu sâ le verse sângele. Ucigașilor nu li s’a întâmplat nimic râu, din potrivă au râmas cei mai cu influință în sfatul noului rege Petru, ce a pricinuit multe neplăceri nu numai în inima celor buni din Serbia, ci și curților domnitoare din Europa. Se scrie, că nici noul rege nu are plăcerile și bucuriile, ce i le ar putea împrumuta înălțimea, pe care stă. N’are liniște pentru că s’a ridicat pe un tron stropit de sânge. — Și zisa Domnul: »Nu este bucurie celor necurați«. Socialiștii plănuiesc greva muncitorilor pe timpul secerișului. Le va succede conducătorilor socialiști, ori, nu realizarea planului, nu putem ști. Statul lucră din toate puterile pentru împedecarea grevei. Muncitorii, cari în vremea secerișului își câștigă cea mai însemnată parte din hrana de peste an, încă se vor gândi mult până ce ar asculta de socialiști. Și dacă vor asculta, ei vor trage scurta. Proprietarii vor aplica mașini,cari vor înlocui brațele muncitorilor, iar aceștia vor rămâne fără câștig. Nu-i vorbă, muncitoriul e vrednic de plată, dar cerând înmulțirea plății, sâ se cugete și la multele date, ce proprietariul trebue sâ le dee, până ce pune grâul în coș și sâ nu privească numai grămada, apoi sâ se esprime ca mocanul despre dulceața strugurului »fără muncă« Posta Redacțiunii. Dlui T. C. în C. Idea D Tale e foarte frumoasă și ne bucurăm, că nu ești singur. Avem date, că și în alte părți sunt hotărîți a manifesta și în afară recunoștință sinceră bunilor noștri Metropoliți pentru dragostea și resoluțiunea, cu cari au apărat școlile noastre în ancheta din Budapesta. Dlui Dr. A. P. în N. Firme mai însemnate în Cluj pentru lucrări de asfalt, beton și cement sunt: »Tessitori & Gurisatti« (Ferencz József út), »Pollák« (Szappan ut.), »Földes« (Kossuth L. u.). Avem și un român »Moldovan« (Gyepű.), care întreprinde atari lucrări. — Salutare. Beiuș. Prea târziu pentru numărul acesta. — Vom vedea! — Un invetacel se primește în tipografia »Carmen« a dlui Petru P. Barițiu din Cluj (Strada Ferencz Józsefur 58).