Rěvașul, 1904 (Anul 2, nr. 1-53)
1904-11-26 / nr. 48
Nr. 48 Elendor: »Cântecul marinarilor«, b) T. Cerne: »Frunză verde de cicoare«, cor. 4. T. Mureșan: »Elegie«, solo de Violoncello, esecutat de Virgil Munteanu, acomp.de orchestră. 5. T. Lugojanu: »Corul«, cor. 6. Silberman: Concert solo de flaută, esecutat de George Triff, acomp. de cuartet. 7. T. Speranță: »Caii Țiganului«, declamațiune de Iuliu Hațiegan. 8. »Marș«, eșec. de orchestră. Dirigentul corului este dl Basiliu Bassota, stud. med., ear dirigentul orchestrei dl Virgil Munteanu, stud. med. începutul precis la 8 oare seara. »REVALUL« Pag. 201 DE PESTE SEPTEMÂNĂ — Deschidem modestele coloane ale foii noastre pentru toți cei ce vor să contribue cu ceva la celebrarea aniversării de 150 ani de la deschiderea școalelor din Blaj. Rugăm îndeosebi pe bătrânii noștri, foști elevi ai Blajului, să-și pună pe hârtie din acest prilej amintirile din Blaj. Măcar astfel se serbăm jubieul peste care la Blaj așa simplu au trecut la ordinea zilii. — Un jubileu frumos și rar s’a serbat în mod vrednic în Teure, (diec. Gherlei) în ziua sfinților Arhangeli. Atunci a împlinit venerabilul protopop al Becleanului, Mihail Făgărășan 70 ani ai vieții sale și a serbat a 70-a onomastică a sa. Din acest prilej preoții tractuali, aproape toți, îmbrăcați în odăjdii sfinte au surprins pe septuagenarul protopop în biserică, când începea liturgia, au con liturgisit cu dînsul, unul a ținut predică ocasională, altul felicitându-i i-a predat un frumos album, legat în catifea. După liturgie s-a făcut cu mare solemnitate sfințirea nouei școli, edificate sub conducerea jubilantelui. In urmă a fost un banchet frumos în casa ospitală a sărbătoritului veteran neobosit, al clerului nostru. Ne asociem cu toată inima la urările aduse jubilantelui și lăudăm fapta frumoasă a preoțimei din acel tract. Vom reveni. — In Cojogna au fost aleși representanți la congregațiunea comitatului 6 Unguri și 2 Români, anume Ioan Hațiegan, protopop gr.-cat. al Cojognei și Petru Checicheș, par. gr.-or. al Apahidei. — In cercul Gilăului a fost ales dintre Români Ioan Pop, paroh, v.protop. on. în Gilău. — Un episcop. In săptămâna trecută s’a ținut aici adunarea generală a statului catolic, care a decurs, ca de obiceiu, demn și mângăitor pentru cei adunați, sub conducerea fină și înțeleaptă a episcopului conte Majlath. Din toate cele interesante relevăm faptul elocvent, accentuat și în raportul directoriului, anume: In anul trecut Episcopul Majlath a dat din al său peste 133 de mii coroane spre scopuri bisericești și scolastice! — Din Archidiecesa de Alba-Iulia și Făgăraș. Să escrie concurs cu terminul de 15 Dec. n. 1904 pentru parochia Sohodol, protopopiatul Roșiei montane. Parochia e patronată de erariu, care dă preotului 420 cor. anual. — Parochia dispune de următoarele edificii: Casă de lemn cu două odăi, cunună de vară, șură cu două grajduri și coteț pentru porci. Preotul pe lângă salarul de la erariu mai are și venite stelare. După conscrierea congruală din 1896 toate venitele parochiale sunt statolite în 605 cor. 80 fii. — Pentru parochia Cașol (protop. Sibiiului) se escrie concurs cu terminul de 19 Dec. n. 1904. Fiind superedificatele economice ruinate, poporul e gata să ridice altele și până atunci vor închiria pentru preot o curte corespunzătoare. Venitele parochiale — prin conscripția congruală din 1896 sunt statolite în 232 cor. 40 fii. — Pentru parochia Ocnița (protop. Fărăgăului) să escrie concurs cu terminul de 15 Dec. n. 1904. Superedificatele economice sunt corespunzătoare și în stare bună. Porțiunea canonică e de peste 47 jugăre arător și peste 17 jug. fănaț. Prin conscripția congruală din 1896 venitele parochiale sunt compatate în 637 cor. 4 fii. — Cu terminul de 15 Dec. n. 1904 să escrie concurs pentru parochia Bicaz (protop. Giurgeului). Edificiile parochiale sunt corespunzătoare, preotul capătă dela fiecare casă (fum) câte 2 cor., văduvele și văduvii plătesc numai 1 cor., iar orfanii de tată și de mamă sunt scutiți de această taxă. Din taxa aceasta 13 parte o primește cantorul. — Venitul întreg al parochiei de 595 cor. 4 fii. — Pentru parochia Chiciudul-de-Câmpie (protop. Catinei) să escrie concurs cu terminul de 15 Dec. n. 1904. Superedificatele parochiale sunt în stare beunișoară. — Porțiunea canonică e de peste 42 jug. arător și peste 6 jug. fănaț și peste 6 jug. pășune. — Venitele parochiale sunt compatate în 680 cor. 80 fii. — Un preot vrednic. Lucruri frumoase scriu gazetele despre Părintele Ioan Mihalca din Hurez (comit. Sătmarului), care în 11 Noemvrie a. c. și-a sărbat ziua nașterei lui de 50 ani. Părintele Mihalca e un bun preot al bisericei și devotat fiu al neamului. Când a mers D-Sa în Hurez, Românii de acolo erau în o stare foarte tristă. Cei mai mulți erau servitori și lucrători la consătenii lor Unguri, cari duceau și cârma satului. Părintele Mihalca , fiind conștiut de chemarea unui preot românesc, a început să îndemne cu vorba și cu fapta, a învățat, a luminat pe toți, și ceea ce puțini fac, a deșteptat conștiința națională în poporenii săi. Resultatul muncii D-Sale e foarte frumos. Azi consiliul comunal și primarul și oficianții comunali sunt Români! Noi cu plăcere înregistrăm astfel de vești, dar când o facem aceasta nu putem, să nu ne exprimăm dorința, că preoții noștri să lucre așa, ca să nu se mai scrie ca despre niște lucruri extraordinare despre fapte ca ale Părintelui Mihalca. Ar fi de dorit, ca toți preoții noștri să fie asemenea Părintelui Mihalca, vrednici bărbați ai neamului și ai bisericei noastre. — Din Iclodul mare aflăm că M. On. un preot Iosif Onciul în vederea crisei economice s’a pus cu deadinsul să determine pe credincioșii sei a-și da copii la meserii. Intr’adevăr comuna Iclod, ca și Apahida,și alte comune centrale, au devenit cuiburi de jidani, cari acaparează tot negoțul și industria, dar cu ajutorul banilor ce și-i câștigă, își însușesc moșii mărișoare, și băștinașii rămân cu 3—4 jugăre, din cari abia pot tângi de pe o zi pe alta. Ear de se întâmplă să aibă și copii, ceea ce e firesc să se întâmple, apoi ce se facă cu 3—4 ficiori? Să le dee câte 1 jugăr la unu, ca să moară de foame și apoi la strîmtoare să și-l vîndă la jidani? Astfel de idei a desfășurat Părintele Onciu înaintea credincioșilor săi recomandându-le să-și dee copii la meserii. Poporul s’a însuflețit pentru un nou mijloc de traiu și acum 20 de copilași, deștepți, frumușei și sănătoși stau gata să între la vre-o meserie. Se caută numai măiestri cari să-i primească la învățătură. Recomandăm deci măiestrilor din Sibiiu, Brașov, Bistrița, Blaj, sau și din alt loc, cari ar voi să primească învățăcei să se adreseze la Părintele Iosif Onciu în Nagysklód (comitatul Solnoc-Dobâca). — Pentru preoți și învățători, Ministrul instrucțiunei cu datul de 2 Noemvrie 1904 Nr. 74.979 scrie ordinariatelor, că cuitele, cu cari să scot ajutoarele de stat pentru întregirea salatelor învățătorești, precum și pentru cuincționare să pot trimite la perceptorate pe poștă scutite de porto. Pe covertă trebue pusă clausula. »în causă de instrucțiune, — liberă de porto« (»oktatási ügyben — portomentes«), — Căsătorie: Aurel Rusu, când, de advocat din Șeulia-de-Câmpie și Elena Görög din Riciulde-Câmpie își anunță căsătoria lor. — Artiști escrochi. Sub acest titlu »Tel. Rom.« scrie: »In zilele aceste a colindat prin Sibiiu un nou specimen de »artiști« din România și sub pretextul unei serate literare au vândut prin familiile cele mai de frunte bilete cu 10 cor. bucata. După ce au încassat o șumuliță frumoasă și-au perdut urma, lăsându-ne o nouă dovadă despre moravurile acestor »artiști« pungași. Iatăpentru ce am advertisat și pe dl Vojen — care aici în Sibiiu a riscat afirmațiunea, că Românii numai încrucișându-se cu jidanii mai pot avea viitor, — ca să nu se mai abată pe la noi. Multele experiențe triste ne vor sili, ca dinaintea artiștilor de contrabandă sâ ne zăvorîm ușile ca dinaintea corturarilor, sau sa-i dăm pe mâna poliției«. Pentru completarea acestei cronice scandaloase, care amenință să fie permanentă, trebue să spunem că prin 10—12 l. c. și aici în Cluj a picat un astfel de artist și și-a încercat operațiunile sale, dar nu cu mult succes. Tipul se presenta ca stud. univ. absolvent al conservatorului (la hotel s’a înscris ca stud. de Paris) sub numele George Bucureanu, care împreună cu alți 10 colegi ar avea să dee în Cluj un »mare concert artistic«, în »scop filantropic«. Pentru acest concert oferea bilete, tipărite în toată regula, cu prețul de 10 cor. Norocul că a picat în bună mână dela început, și că lumea românească a cam fost făcută atentă la oaspete cel nou, că pe mulți pungășia. I s’a amintit însă individului că atare »concert« s’a aranjat nu de mult și la Arad, dar niciodată nu s’a ținut și că se aibă de guje să nu dee față cu poliția. In fine după 2 zile de încercări frustrate, »studentul« și »artistul« Bucureanu, — care nu și-a putut presenta pe nici unul din cei 10 »colegi« a dispărut pe neobservate din Cluj lăsând și la hotel socoteala nearanjată. După cum aflăm individul care a pungășit în Sibiu sub numele Georgescu e identic cu pretinsul George Bucureanu, care a operat în Cluj. El avea de fapt un bilet de identitate eliberat de autorități, în care să spunea, că G. Bucureanu e stud. de naștere din Predeal. Poate că și biletul să fi fost un falsificat. Acum poate va fi trecut frontiera, dar ar fi de lipsă în interesul reputațiunei studenților români, de a căror nume acest străin abușează, să fie cercetat și să-i se dee socoteala faptelor ce a săvîrșit în Ardeal, în mijlocul fraților, sub marca tricolorului național. Da ! Acest tip de jidan, trișat ca o pierdută și sclifisit ca un barbier, purta peste jiletcă o bandă de tricolor național de 3 degete de lată.... Și a scăpat fără să i se fi putut rumpe tricolorul de pe piept, și să i se fi dat secțiunea națională meritată. — Secțiunea meseriașilor români dela »Asociațiunea națională aradană pentru cultura poporului român« învita cu onoare la Petrecerea de joc împreunată cu Representațiune teatrală ce se arangiază Duminecă în 14/27 Noemvrie 1904 în sala »Casei Naționale« din Arad, începutul la 8 ore seara. In programa producțiunei este: I. »Vivandi era« scenă militară din 1858 de Vasile Alexandri, și »Rugămintea din urmă« scenă dramatică din răsboiul româno-turc, (după Lermontov), de G. Coșbuc, prelucrată în piesă de teatru de Maximilian G. Dopp. Persoanele: Bucur, dorobanț Dl Maxim. G. Dopp. Stan, dorobanț Dl Emanuil Enescu. Vasilie, soldat de ambulanță Dl loan Hălmăgian. Georgiță, caporal de ambulanță Dl Silvestru Gruiția. Mărăcină, căpitan Dl S. Ș. Demian. Un soldat dorobanț Dl Vasilie Magiar. Nastase, Dl loan Budanu. Demetriu, medic de ambulanță Dl F. Weinperger. Dorobanți, corniști, doboșari. Scena să petrece pe câmpul luptei de la Rahova în anii 1877—78. — Necrolog. Inbrânciți sub povara grelei încercări ce ne-a ajuns, în cunoștiințăm rudeniile, pretinii și cunoscuții, că iubita noastră fică, soție, mamă și nepoată Ana Rozalia Aron n. Patachi, preoteasă după suferințe îndelungate, împărtășită cu sf. Taine, a încetat din viață. Vineri în 18 n. I. c., la 10 oare sara, în anul al 20-lea al etății și al 3-lea al fericitei sale căsătorii. Rămășițele pământești ale neuitatei defuncte s’au așezat întru așteptarea învierii Duminecă în 20 n. 1. c., la 2 oare d. a.. în cimitirul comun al Mihalțului. Odihnește în pace scumpa noastră! La revedere! Mihalț, la 19 Noemvrie 1904. Alesandru Patachi ca tată. Maria n. Comșa ca mamă. Nicolae S. Aron ca soț. Elvira ca fică, Nicolae S. Aron ca socru, Ana n. Geleziu ca soacră, loan Patachi ca moș. Paraschiva Comșa ca bună. Anrela Patachi, loan Patachi, Ana Patachi, Ana Comșa, ca unchi și mătușe. — Andrei Buntoiu, un mare binefăcător al școalelor centrale române gr.-or. din Brașov și cel dintâi Epitrop al Bisericei Sf. Nicolae din Brașov-Schei a murit în 18 Noemvrie a. c. — Ce face beția. Un ungur din Vamoș- Odriheiu anume Szász Mihály mergând acasă seara beat, a răsturnat lampa cu gaz și aprinzându-să i-a ars pielea de pe față, grumazii și o mână, apoi s’a chinuit vre-o 12 zile, până când a răposat. — Un cas asemenea s’a întâmplat în Katalinfalva (com. Torontal). Anume proprietarul C. Wagner, om de treabă mai nainte, de un timp s’a dat beției, petrecând tot în birturi și mergând acasă totdeauna beat. Astfel a mers acasă și în una din sălile trecute și în beție a răsturnat lampa de pe scrinul de lângă patul soției sale. Petrolul s’a vărsat în pat, în care era culcată soția cu copilașul ei mititel, cari amândoi s’au aprins. Văzând primejdia, bețivului i-a trecut beția, dar singur nu a putut stinge focul, dar până i-au venit în ajutor vecinii, nenorocita femeie a ars de vie, împreună cu copilașul ei. Un călindar bun și folositor este cea mai frumoasă podoabă în casa oricărui cărturar român. Un călindar bogat este cel mai bun sfătuitor al omului în decursul anului întreg. Un astfel de călindar este călindarul Poporului Român« pe 1905 apărut în tipografia »Poporul Român« din Budapesta. Dintre multele articole pline de învățătură, amintim aci numai articolul despre legea proceselor, a dărilor, a întrunirilor și reuniunilor, tabela pentru calcularea carnetelor, după care oricine poate să-și socotească orice carnete după orice împrumut. Acest călindar care conține peste 40 de articole interesante, peste 100 ilustrațiuni frumoase și se extinde pe 210 pagini costă numai 40 fieri —1— 10 fii. spese de poștă. Dela 15 exemplare în sus se dau 15% rabat. Se poate procura deja Tipografia »Poporul Român« în Budapesta VII, strada Amazon 6—8. Poșta Redacțiunii. — Dlui L. Panonicus în C.-Mare. Știri de acestea nu publicăm decât pe basa unor scrisori deja cunoscuți, ori dacă ni se trimit bilete tipărite. Numele DTale însă ne este necunoscut, sau mai bine ne pare un pseudonim. Fratele S. T. să binevoiască a-și tipări bilete și a ne onora apoi și pe noi cu unul. In scopul acesta îi recomandăm tipografia »Carmen« din Cluj (Ferencz József út 58).— Teolog în A.-Iulia. Ne pare foarte bine, că vreai să înveți »frumoasa« noastră limbă. Gramatică noi anume nu-ți recomandăm. Poți lua ori care îți pică în mână, alui Moldovan G. ori alui Alexics Gy. ori și alta, sunt pe o formă și de bune, și de rele, ca toate gramaticele. Dacă vreai să înțelegi bine limba, cetește mult opere literare bune și jurnale românești. Ear de vreai să vorbești bine, cautăți societate românească sâ ai conversație cât mai deasă și mai elegantă. Ne-ai înțeles? Scrie-ne altădată românește, să vedem ce progres ai făcut. — Chima. Am primit. Se va publica. Cât pentru dorințele ilustrului D. B. ne pare rău, dar nu avem loc pentru toate. Mai dăm câteodată, dar nu totdeauna.