Rěvașul, 1904 (Anul 2, nr. 1-53)

1904-11-26 / nr. 48

Nr. 48 Elendor: »Cântecul marinarilor«, b) T. Cerne: »Frunză verde de cicoare«, cor. 4. T. Mureșan: »Elegie«, solo de Violoncello, esecutat de Virgil Munteanu, acomp.de orchestră. 5. T. Lugojanu: »Corul«, cor. 6. Silberman: Concert solo de flaută, esecutat de George Triff, acomp. de cuartet. 7. T. Speranță: »Caii Țiganului«, declamațiune de Iuliu Hațiegan. 8. »Marș«, eșec. de orchestră. Dirigentul corului este dl Basiliu Bassota, stud. med., ear dirigentul orchestrei dl Virgil Mun­teanu, stud. med. începutul precis la 8 oare seara. »REVALUL« Pag. 201 DE PESTE SEPTEMÂNĂ — Deschidem modestele coloane ale foii noastre pentru toți cei ce vor să contribue cu ceva la celebrarea aniversării de 150 ani de la deschiderea școalelor din Blaj. Rugăm îndeosebi pe bătrânii noștri, foști elevi ai Blajului, să-și pună pe hârtie din acest prilej amintirile din Blaj. Măcar astfel se serbăm jubi­eul peste care la Blaj așa simplu au trecut la ordinea zilii. — Un jubileu frumos și rar­­ s’a serbat în mod vrednic în Teure, (diec. Gherlei) în ziua sfinților Arh­angeli. Atunci a împlinit venerabilul protopop al Becleanului, Mih­ail Făgărășan 70 ani ai vieții sale și a serbat a 70-a onomastică a sa. Din acest prilej preoții tractuali, aproape toți, îm­brăcați în odăjdii sfinte au surprins pe septuage­narul protopop în biserică, când începea liturgia, au con liturgisit cu dînsul, unul a ținut predică ocasională, altul felicitându-i i-a predat un frumos album, legat în catifea. După liturgie s-a făcut cu mare solemnitate sfințirea nouei școli, edificate sub conducerea jubilantelui. In urmă a fost un banchet frumos în casa ospitală a sărbătoritului veteran neobosit, al clerului nostru. Ne asociem cu toată inima la urările aduse jubilantelui și lău­dăm fapta frumoasă a preoțimei din acel tract. Vom reveni. — In Cojogna au fost aleși representanți la congregațiunea comitatului 6 Unguri și 2 Români, anume Ioan Hațiegan, protopop gr.-cat. al Co­­jognei și Petru Checicheș, par. gr.-or. al Apahidei. — In cercul Gilăului a fost ales dintre Ro­mâni Ioan Pop, paroh­, v.­protop. on. în Gilău. — Un episcop. In săptămâna trecută s’a ținut aici adunarea generală a statului catolic, care a decurs, ca de obiceiu, demn și mângăitor pentru cei adunați, sub conducerea fină și înțe­leaptă a episcopului conte Majlath. Din toate cele interesante relevăm faptul elocvent, accentuat și în raportul directoriului, anume: In anul trecut Episcopul Majlath a dat din al său peste 133 de mii coroane spre scopuri bisericești și scolastice! — Din Archidiecesa de Alba-Iulia și Fă­găraș. Să escrie concurs cu terminul de 15 Dec. n. 1904 pentru parochia Sohodol, protopopiatul Roșiei­ montane. Parochia e patronată de erariu, care dă preotului 420 cor. anual. — Parochia dispune de următoarele edificii: Casă de lemn cu două odăi, cunună de vară, șură cu două grajduri și coteț pentru porci. Preotul pe lângă salarul de la era­riu mai are și venite stelare. După conscrierea congruală din 1896 toate venitele parochiale sunt statolite în 605 cor. 80 fii. — Pentru parochia Cașo­l (protop. Sibiiului) se escrie concurs cu terminul de 19 Dec. n. 1904. Fiind superedifica­­tele economice ruinate, poporul e gata să ridice altele și până atunci vor închiria pentru preot o curte corespunzătoare. Venitele parochiale — prin conscripția congruală din 1896 sunt statolite în 232 cor. 40 fii. — Pentru parochia Ocnița (pro­­top. Fărăgăului) să escrie concurs cu terminul de 15 Dec. n. 1904. Superedificatele economice sunt corespunzătoare și în stare bună. Porțiunea cano­nică e de peste 47 jugăre arător și peste 17 jug. fănaț. Prin conscripția congruală din 1896 veni­tele parochiale sunt compatate în 637 cor. 4 fii. — Cu terminul de 15 Dec. n. 1904 să escrie concurs pentru parochia Bicaz (protop. Giu­rgeului). Edificiile parochiale sunt corespunzătoare, preotul capătă dela fiecare casă (fum) câte 2 cor., vădu­vele și văduvii plătesc numai 1 cor., iar orfanii de tată și de mamă sunt scutiți de această taxă. Din taxa aceasta 1­­3 parte o primește cantorul. — Venitul întreg al parochie­i de 595 cor. 4 fii. — Pentru parochia Chiciudul-de-Câmpie (protop. Catinei) să escrie concurs cu terminul de 15 Dec. n. 1904. Superedificatele parochiale sunt în stare beunișoară. — Porțiunea canonică e de peste 42 jug. arător și peste 6 jug. fănaț și peste 6 jug. pășune. — Venitele parochiale sunt compatate în 680 cor. 80 fii. — Un preot vrednic. Lucruri frumoase scriu gazetele despre Părintele Ioan Mihalca din Hurez (comit. Sătmarului), care în 11 Noemvrie a. c. și-a sărbat ziua nașterei lui de 50 ani. Pă­rintele Mihalca e un bun preot al bisericei și devotat fiu al neamului. Când a mers D-Sa în Hurez, Românii de acolo erau în o stare foarte tristă. Cei mai mulți erau servitori și lucrători la consătenii lor Unguri, cari duceau și cârma satului. Părintele Mihalca , fiind conștiut de chemarea unui preot românesc, a început să în­demne cu vorba și cu fapta, a învățat, a luminat pe toți, și ceea­ ce puțini fac, a deșteptat conștiința națională în poporenii săi. Resultatul muncii D-Sale e foarte frumos. Azi consiliul comunal și primarul și oficianții comunali sunt Români! Noi cu plăcere înregistrăm astfel de vești, dar când o facem aceasta nu putem, să nu ne exprimăm dorința, că preoții noștri să lucre așa, ca să nu se mai scrie ca despre niște lucruri extraordinare despre fapte ca ale Părintelui Mi­halca. Ar fi de dorit, ca toți preoții noștri să fie asemenea Părintelui Mihalca, vrednici bărbați ai neamului și ai bisericei noastre. — Din Iclodul­ mare aflăm că M. On. un preot Iosif Onciul în vederea crisei economice s’a pus cu de­adinsul să determine pe credincioșii sei a-și da copii la meserii. Intr’adevăr comuna Iclod, ca și Apahida,­și alte comune centrale, au devenit cuiburi de jidani, cari acaparează tot ne­goțul și industria, dar cu ajutorul banilor ce și-i câștigă, își însușesc moșii mărișoare, și băștinașii rămân cu 3—4 jugăre, din cari abia pot tângi de pe o zi pe alta. Ear de se întâmplă să aibă și copii, ceea­ ce e firesc să se întâmple, apoi ce se facă cu 3—4 ficiori? Să le dee câte 1 jugăr la unu, ca să moară de foame și apoi la strîmtoare să și-l vîndă la jidani? Astfel de idei a desfă­șurat Părintele Onciu înaintea credincioșilor săi recomandându-le să-și dee copii la meserii. Po­porul s’a însuflețit pentru un nou mijloc de traiu și acum 20 de copilași, deștepți, frumușei și să­nătoși stau gata să între la vre-o meserie. Se caută numai măiestri cari să-i primească la în­vățătură. Recomandăm deci măiestrilor din Sibiiu, Brașov, Bistrița, Blaj, sau și din alt loc, cari ar voi să primească învățăcei să se adreseze la Părintele Iosif Onciu în Nagy­sklód (comitatul Solnoc-Dobâca). — Pentru preoți și învățători, Ministrul instrucțiunei cu datul de 2 Noemvrie 1904 Nr. 74.979 scrie ordinariatelor, că cuitele, cu cari să scot ajutoarele de stat pentru întregirea salatelor învățătorești, precum și pentru cuincționare să pot trimite la perceptorate pe poștă scutite de porto. Pe covertă trebue pusă clausula. »în causă de instrucțiune, — liberă de porto« (»ok­tatási ügyben — portomentes«), — Căsătorie: Aurel Rusu, când, de advocat din Șeulia-de-Câmpie și Elena Görög din Riciul­­de-Câmpie își anunță căsătoria lor. — Artiști escrochi. Sub acest titlu »Tel. Rom.« scrie: »In zilele aceste a colindat prin Sibiiu un nou specimen de »artiști« din România și sub pretextul unei serate literare au vândut prin familiile cele mai de frunte bilete cu 10 cor. bucata. După ce au încassat o șumu­­liță frumoasă și-au perdut urma, lăsându-ne o nouă dovadă despre moravurile acestor »artiști« pungași. Iată­­pentru­ ce am advertisat și pe dl Vojen — care aici în Sibiiu a riscat afirmațiunea, că Românii numai încruci­­șându-se cu jidanii mai pot avea viitor, — ca să nu se mai abată pe la noi. Multele experiențe triste ne vor sili, ca dinaintea artiștilor de contra­bandă sâ ne zăvorîm ușile ca dinaintea corturarilor, sau sa-i dăm pe mâna poliției«. Pentru completarea acestei cronice scanda­loase, care amenință să fie permanentă, trebue să spunem că prin 10—12 l. c. și aici în Cluj a picat un astfel de artist și și-a încercat operațiunile sale, dar nu cu mult succes. Tipul se presenta ca stud. univ. absolvent al conservatorului (la hotel s’a înscris ca stud. de Paris) sub numele George Bucureanu, care împreună cu alți 10 colegi ar avea să dee în Cluj un »mare concert artistic«, în »scop filantropic«. Pentru acest concert oferea bilete, tipărite în toată regula, cu prețul de 10 cor. Norocul că a picat în bună mână dela în­ceput, și că lumea românească a cam fost făcută atentă la oaspete cel nou, că pe mulți pungășia. I­ s’a amintit însă individului că atare »concert« s’a aranjat nu de mult și la Arad, dar nici­odată nu s’a ținut și că se aibă de gu­je să nu dee față cu poliția. In fine după 2 zile de încercări frus­trate, »studentul« și »artistul« Bucureanu, — care nu și-a putut presenta pe nici unul din cei 10 »colegi« a dispărut pe neobservate din Cluj lăsând și la hotel socoteala nearanjată. După cum aflăm individul care a pungășit în Sibiu sub numele Georgescu e identic cu pre­tinsul George Bucureanu, care a operat în Cluj. El avea de fapt un bilet de identitate eliberat de autorități, în care să spunea, că G. Bucureanu e stud. de naștere din Predeal. Poate că și biletul să fi fost un falsificat. Acum poate va fi trecut frontiera, dar ar fi de lipsă în interesul reputațiunei studenților ro­mâni, de a căror nume acest străin abușează, să fie cercetat și să-i­ se dee socoteala faptelor ce a săvîrșit în Ardeal, în mijlocul fraților, sub marca tricolorului național. Da ! Acest tip de jidan, trișat ca o pierdută și sclifisit ca un barbier, purta peste jiletcă o bandă de tricolor național de 3 degete de lată.... Și a scăpat fără să i­ se fi putut rumpe tricolorul de pe piept, și să i­ se fi dat secțiunea națională meritată. — Secțiunea meseriașilor români dela »Aso­­ciațiunea națională aradană pentru cultura poporu­lui român« învita cu onoare la Petrecerea de joc împreunată cu Representațiune teatrală ce se arangiază Duminecă în 14/27 Noemvrie 1904 în sala »Casei Naționale« din Arad, începutul la 8 ore seara. In programa producțiunei este: I. »Vi­van­di er­a« scenă militară din 1858 de Vasile Alexandri, și »Rugă­mintea din urmă« scenă dramatică din răsboiul ro­­mâno-turc, (după Lermontov), de G. Coșbuc, prelucrată în piesă de teatru de Maximilian G. Dopp. Persoanele: Bucur, d­orobanț Dl Maxim. G. Dopp. Stan, dorobanț Dl Emanuil Enescu. Vasilie, soldat de ambulanță Dl loan Hălmăgian. Georgiță, caporal de ambulanță Dl Silvestru Gruiția. Mărăcină, căpitan Dl S. Ș. Demian. Un soldat dorobanț Dl Vasilie Magiar. Nastase, Dl loan Budanu. Demetriu, medic de ambulanță Dl F. Weinperger. Doro­banți, corniști, doboșari. Scena să petrece pe câmpul luptei de la Rahova în anii 1877—78. — Necrolog. Inbrânciți sub povara grelei încercări ce ne-a ajuns, în cunoștiințăm rudeniile, pretinii și cunoscuții, că iubita noastră fică, soție, mamă și nepoată Ana Rozalia Aron n. Pa­­tachi, preoteasă după suferințe îndelungate, îm­părtășită cu sf. Taine, a încetat din viață. Vineri în 18 n. I. c., la 10 oare sara, în anul al 20-lea al etății și al 3-lea al fericitei sale căsătorii. Ră­mășițele pământești ale neuitatei defuncte s’au așezat întru așteptarea învierii Duminecă în 20 n. 1. c., la 2 oare d. a.. în cimitirul comun al Mihalțului. Odihnește în pace scumpa noastră! La revedere! Mihalț, la 19 Noemvrie 1904. Ale­­sandru Patachi ca tată. Maria n. Comșa ca mamă. Nicolae S. Aron ca soț. Elvira ca fică, Nicolae S. Aron ca socru, Ana n. Geleziu ca soacră, loan Patachi ca moș. Paraschiva Comșa ca bună. Anrela Patachi, loan Patachi, Ana Patachi, Ana Comșa, ca unchi și mătușe. —­­ Andrei Buntoiu, un mare binefăcător al școalelor centrale române gr.-or. din Brașov și cel dintâi Epitrop al Bisericei Sf. Nicolae din Brașov-Schei a murit în 18 Noemvrie a. c. — Ce face beția. Un ungur din Vamoș- Odriheiu anume Szász Mihály mergând acasă seara beat, a răsturnat lampa cu gaz și aprin­­zându-să i-a ars pielea de pe față, grumazii și o mână, apoi s’a chinuit vre-o 12 zile, până când a răposat. — Un cas asemenea s’a întâmplat în Katalinfalva (com­. Torontal). Anume proprietarul C. Wagner, om de treabă mai nainte, de un timp s’a dat beției, petrecând tot în birturi și mergând acasă totdeauna beat. Astfel a mers acasă și în una din sălile trecute și în beție a răsturnat lampa de pe scrinul de lângă patul soției sale. Petrolul s’a vărsat în pat, în care era culcată soția cu co­pilașul ei mititel, cari amândoi s’au aprins. Vă­zând primejdia, bețivului i-a trecut beția, dar singur nu a putut stinge focul, dar până i-au venit în ajutor vecinii, nenorocita femeie a ars de vie, împreună cu copilașul ei.­­ Un călindar bun și folositor este cea mai frumoasă podoabă în casa ori­cărui cărturar ro­mân. Un călindar bogat este cel mai bun sfătui­tor al omului în decursul anului întreg. Un astfel de călindar este­­ călindarul Poporului Român« pe 1905 apărut în tipografia »Poporul Român« din Budapesta. Dintre multele articole pline de învățătură, amintim aci numai articolul despre le­gea proceselor, a dărilor, a întrunirilor și reuniu­nilor, tabela pentru calcularea carnetelor, după care ori­cine poate să-și socotească ori­ce carnete după ori­ce împrumut. Acest călindar care con­ține peste 40 de articole interesante, peste 100 ilustrațiuni frumoase și se extinde pe 210 pagini costă numai 40 fi­eri —1— 10 fii. spese de poștă. Dela 15 exemplare în sus se dau 15% rabat. Se poate procura deja Tipografia »Poporul Ro­mân« în Budapesta VII, strada Amazon 6—8. Poșta Redacțiunii. — Dlui L. Panonicus în C.-Mare. Știri de aces­tea nu publicăm de­cât pe basa unor scrisori deja cu­noscuți, ori dacă ni­ se trimit bilete tipărite. Numele D­­Tale însă ne este necunoscut, sau mai bine ne pare un pseudonim. Fratele S. T. să binevoiască a-și tipări bilete și a ne onora apoi și pe noi cu unul. In scopul acesta îi recomandăm tipografia »Carmen« din Cluj (Ferencz József­ út 58).— Teolog în A.-Iulia. Ne pare foarte bine, că vreai să înveți »frumoasa« noastră limbă. Gramatică noi anume nu-ți recomandăm. Poți lua ori care îți pică în mână, alui Moldovan G. ori alui Alexics Gy. ori și alta, sunt pe o formă și de bune, și de rele, ca toate gramaticele. Dacă vreai să înțelegi bine limba, cetește mult opere literare bune și jurnale românești. Ear de vreai să vorbești bine, cautăți societate românească sâ ai conversație cât mai deasă și mai elegantă. Ne-ai în­țeles? Scrie-ne altă­dată românește, să vedem ce pro­gres ai făcut. — Chima. Am primit. Se va publica. Cât pentru dorințele ilustrului D. B. ne pare rău, dar nu avem loc pentru toate. Mai dăm câte­odată, dar nu to­tdeauna.

Next