Revista 22, iulie-decembrie 2003 (Anul 14, nr. 695-721)

2003-10-14 / nr. 710

e săptămânal independent de analiză politică și actualitate culturală 14 - 20 octombrie 2003 • 16 pagini • 15.000 lei w­ww.revista22.ro Prelungirea prin ordonanță de urgență a duratei de votare pentru referendumul constituțional — de la o zi la două — reflectă disperarea guvernului că participarea la vot va fi foarte de redusă și că astfel referendumul va eșua. Lucrul ar fi extrem de supă­rător mai întâi pentru procesul de integrare — noua Constituție conține numeroase prevederi fără de care integrarea nu este posibilă. Dar, în general, această Constituție conține multe îmbunătățiri față de cea veche, mai ales în ceea ce privește drepturi­le omului și libertățile cetățenești, printre care: for­mularea explicită a separației celor trei puteri în stat, garantarea (și nu doar ocrotirea) proprietății, garanții juridice suplimentare (arestarea nu poate fi ordonată decât de un judecător), drepturi supli­mentare pentru minoritățile naționale (dreptul de a folosi limba maternă în justiție). Un singur exem­plu: la articolul 21 din Constituția din 1991 s-a adău­gat un paragraf nou, important, care spune: „Părți­le au dreptul la un proces echitabil și la solu­ționarea cauzelor intr-un timp rezonabil“. Se prevăd, de asemenea, o simplificare a proce­sului legislativ și o separare relativă a atribuțiilor celor două Camere. (Legile se trimit inițial numai către una dintre Camere și, dacă nu sunt adoptate într-un anumit termen — 45 zile —, se consideră adoptate și sunt trimise celeilalte Camere, art. 73.) Imunitatea parlamentară este în mod explicit rezer­vată declarațiilor politice. Legile declarate necon­stituționale de către Curtea Constituțională care, până acum, puteau fi totuși adoptate ca atare de către Parlament cu majoritate de două treimi, răs­­turnându-se astfel obiecția Curții, acum vor trebui ori modificate, ori își încetează efectele juridice. Rămân și unele cusururi majore, de pildă, menține­rea și chiar „bicefalismului“ puterii executive. Să mai adăugăm și faptul că, spre deosebire de situația din 1991, acum toate partidele democratice — de la putere sau din opoziție — au contribuit la redactarea noii forme constituționale și susțin par­ticiparea la vot. Numai PRM face excepție — o ex­cepție cu totul semnificativă pentru tendințele ex­­tremist-populiste nedezmințite ale acestui partid. Atunci, de ce acest dezinteres major al popu­lației față de referendum? Răspunsul e simplu: pentru că prea puțini oameni mai cred că, în Româ­nia, a dispune de legi constituționale bune repre­zintă o garanție eficientă împotriva abuzurilor de ANDREI CORNEA Constituția — da. Guvernul — nu tot felul. De 12 ani, diferite legi ordinare au mers în răspărul Constituției, dar mai ales instrucțiunile de aplicare au mers în răspărul legilor și chiar dispozi­țiile interne și telefoanele „pe scurt“ au sfidat legile și Constituția, adesea în răspăr față de orice princi­pii morale, democratice și de drept. De ce ar fi alt­fel, acum? — se poate gândi oricine. Când mai multe foruri europene și internaționale, precum Freedom House, declară România cea mai coruptă țară din UE și dintre țările candidate, iar Guvernul PSD nu schițează nici măcar o grimasă, mulțumin­­du-se să consimtă prin tăcere la declarația minis­trului Integrării, d-na Puwak, că „planul de luptă împotriva corupției a fost îndeplinit 100%“, cum SABINA FATI Vânătoare de securiști cu efecte perverse pag. 3 să mai ai imboldul să votezi o nouă Constituție? Grav în tendința absenteistă e manifestarea evi­dentă a neîncrederii în democrație în general, dar mai ales în capacitățile interne ale democrației ro­mânești. Tot ce s-a făcut bun la noi pare să fi fost rodul presiunilor internaționale și nu al unei voințe politice autonome. Neîncrederea în Constituție vine nu numai din partea unor categorii relativ re­strânse sau marginale, ci — se pare — din partea majorității populației românești, indiferent de op­țiunile sale concrete. O neîncredere pe care PRM s-a grăbit s-o speculeze în mod periculos, în mijlocul apatiei publice aproape generalizate! Probabil că, până la urmă, PSD, care controlea­ză cea mai mare parte a spațiului rural, va reuși, după două zile de vot, să obțină o participare de puțin peste 50%. Vom avea o nouă Constituție mai bună, mai europeană. Foarte bine. Va trage însă guvernul și o concluzie mai profundă din tendințe­le masiv absenteiste ale populației într-o chestiune esențială? Va înțelege clasa politică că statul de drept contează ca realitate empirică de fiecare zi, și nu doar ca gesticulație mediatică? Că lipsa de mo­ralitate politică se plătește scump și că un autentic om de stat într-un regim democratic caută nu con­simțirea în lehamite a națiunii, ci încrederea ei? Și oare, ca un mic semn că mai contează și altceva decât clientelismul politic și abuzul, vom avea mă­car demisia sau demiterea ministrului Sănătății, d-l Beuran, care și-a obținut prin plagiat titlul de con­ferențiar? Va înceta solidaritatea rușinoasă cu el din partea președintelui și a primului ministru? Mă tem că iarăși și iarăși nu vom auzi decât nesfârșite discursuri autoadmirative. Constituția trebuie votată. Dar acest guvern — abuziv, clientelar și imoral — trebuie să plece! MIRCEA IORGULESCU pag. îs despre Puțuri tânăr, înfășurat în pixeli de Mircea Cărtărescu

Next