Revista construcțiilor şi meterialelor de construcții, 1964 (Anul 16, nr. 1-12)

1964-01-01 / nr. 1

VOLUMUL 16, NR. 1 IANUARIE 1964 COLEGIUL DE REDACŢIE Prof. in­g. Florescu Emanoil, prof. ing. Dro­­geanu Nicolate, conf. ing. Negru Radu, ing. Andrei Andrei, conf. ing. Dumitrescu E. Pan, candidat in ştiinţe tehnice (redactor responsa­bil ), ing. Ghiţescu Pan, ing. Gyali Zoltan, ing. Clalmagiu Mircea, ing. Ionescu Constantin, prof. ing. Mateescu Dan, prof. ing. Mazilu­ Panait, ing. Medveţchi Anton, ing. Pop Simion, conf. ing. Radovici Barbu, ing. Scarlat Adrian, can­didat in ştiinţe tehnice materialelor de construcţii ORGAN AL COMITETULUI DE STAT PENTRU CONSTRUCŢII, ARHITECTURĂ ŞI SISTEMATIZARE IN ANUL 1964 NE PROPUNEM A ADUCE O SERIE DE ÎMBUNĂTĂŢIRI ACTIVITĂŢII REVISTEI Problemele din ce in ce mai numeroase şi mai grele care apar in construcţii necesită, in primul rind, o îmbogăţire a cuprinsului revistei util ca varietate a subiectelor, cit şi ca adincire a lor. (i primă măsurăг luată în acest sens, este cea a măririi volumului materialului publicat in fiecare nu­măr, cu cca. 30—40% faţă de trecut, lucru care se va, realiza nu prin sporirea paginilor, ci printr-o mai judicioasă teh­noredactare — literă, paginaţie etc. Totodată se va urmări şi o prezentare grafică îmbunătăţită. In ceea ce priveşte natura problemelor tratate, arătăm că in anul 1903 revista a cuprins numeroase articole va­loroase. Totuşi, considerăm că în ansamblul lor, articolele nu au reflectat in­suficientă măsură activitatea noastră în domeniul cercetării, proiectării, execuţiei şi industriei ma­terialelor de construcţie. Aceasta dovedeşte că, pe viitor, planurile tematice trebuie să constituie o preocupare mai susţinută pentru colectivul de redacţie. Planul tematic, conceput şi realizat într-o strînsă cola­borare cu autorii de articole, ar putea fi una din căile de adoptat. Pe domenii şi probleme, colective de specialişti ar fi indicat să lucreze organizat nu numai la propuneri de titluri de articole izolate, dar şi la stabilirea de cicluri de articole, care să permită analizarea complexă a unor pro­bleme. Aceasta ar evita situaţia actuală in care se primesc numeroase articole care tratează, in linii generale, acelaşi subiect, atunci cînd fiecare dintre autori, în parte, ar putea trata în adîncime o anumită latură. Asemenea cicluri de ar­ticole s-ar referi, în cursul acestui an, la probleme ca de exemplu : — Calculul construcţiilor la stările limită (normative condiţionate CSCAS), care se experimentează în numeroase institute de proiectare — proiectanţii ar putea aduce o contribuţie preţioasă la definitivarea acestor normative con­diţionate, ar putea propune soluţii noi pentru sistemati­zarea calculelor şi simplificarea volumului de muncă etc. — Probleme de seismica construcţiilor, legate atît de metodele generale de calcul, cit şi de cele privind alegerea tipurilor de structură, a soluţiilor constructive etc. ; de ase­menea, ar fi foarte utile articole care să trateze aspecte ce rezultă din aplicarea normativului condiţionat pentru pro­iectarea construcţiilor civile şi industriale din regiuni seis­mice. — Problema acoperişurilor şi îndeosebi a teraselor. Pen­tru această problemă, în care au existat numeroase deficienţe în ultima vreme şi au avut loc dezbateri ample, nu s-a pri­mit nici un articol. — Există numeroase probleme care constituie preocupări permanente ale constructorilor şi care, ca atare, ar fi cu atît mai indicate să apară în paginile revistei, sub forma unor cicluri de articole — industrializarea construcţiilor, prefa­­bricare şi mecanizare, productivitate, reducerea preţului de cost etc. — Problemele privind finisajele şi calitatea construcţiilor, mărirea gradului de confort, nu şi-au găsit pînă în prezent decît în foarte mică măsură — loc în paginile revistei. Aceasta nu dovedeşte însă că, pe problemele menţionate, nu s-au format încă specialişti, ci, mai curînd, că nu se face apel suficient la colaborarea lor şi, mai ales, nu li se dă o îndrumare cu privire la forma, conţinutul şi nivelul la care asemenea probleme trebue să apară în revistă. O menţiune similară se poate face şi pentru problemele cu caracter economic. Problemele privind dezvoltarea în perspectivă a tehnicii construcţiilor, aprecierea temeinică tehnico-ştiinţifică a solu­ţiilor deja cunoscute, ce trebuie stimulate în viitor, formu­larea, chiar numai ca temă, a condiţiilor care apar necesare să fie avute în vedere la elaborarea noilor soluţii de per­spectivă — ca de exemplu : grad de confort, productivitate, regim de înălţime, uzură morală etc., etc. — trebuie şi ele să figureze în tematica revistei. Revista nu poate reproduce şi informa numai asupra celor deja realizate. îndeosebi, îi revine şi sarcina să stimuleze noi preocupări în rîndul citi­torilor. Problemele privind materialele de construcţii figurează în mică măsură în revistă. Şi, în această privinţă, am dori să arătăm specialiştilor respectivi că tematica articolelor este mult mai largă decît cea care­ s-a conturat din cele apărute în revistă pînă în prezent. Satisfacerea necesităţii unor ma­teriale mai variate, frumoase şi de bună calitate pentru fi­nisaje, nu impune totdeauna o producţie de masă şi mari fabrici şi linii tehnologice noi, ea impune în primul rind inventivitate şi simţ al frumosului. Citeva zeci de mii de metri patraţi de traforuri ceramice, cărămizi smălţuite, plăci în relief din beton etc., nu ar influenţa cu nimic producti­vitatea fabricilor existente, dar ar influenţa hotărîtor în bine construcţiile de locuinţe. Acesta este numai un exem­plu care dovedeşte posibilităţile de extindere a tematicii ar­ticolelor în domeniul materialelor de construcţie. S-a vorbit de autori, de posibilitatea conlucrării lor in colective tematice , considerăm că o atenţie deosebită tre­buie să dăm însă şi contribuţiei institutelor de cercetare şi proiectare şi trusturilor de execuţie. în acest sens, s-a re­zervat, în cadrul volumului sporit al revistei, un capitol des­tinat activităţii ÎNCERC, IPCT, ISCAS ; cuprinsul lui va permite să se urmărească organizat principalele realizări ale institutelor menţionate. In aceeaşi măsură, considerăm că participarea cu articole şi a altor institute şi trusturi, ar fi binevenită­­ participare, atît a cercetătorilor şi proiectanţi­lor, cu teme rezolvate în institut, cît şi chiar a institutelor însăşi, cu articole în care să se exprime aspecte ale liniei tehnice adoptate în soluţionarea unor probleme specifice. Vom încheia cu o problemă căreia i se dă, de obicei, o mică atenţie atunci cînd se vorbeşte despre conţinutul re­vistei — reclamele. Sugerăm instituţiilor care şi-au dovedit pînă în prezent, pe această cale, interesul pentru revistă, să urmărească în mai mare măsură realizarea unei prezen­tări sugestive a conţinutului reclamei, care nu trebuie să se rezume la o simplă informare asupra existenţei unui mate­rial, ci trebuie să cuprindă suficiente date care să orienteze pe proiectant şi executant în folosirea materialului sau uti­lajului respectiv. Posibilităţile de îmbunătăţire a muncii revistei, întrevă­zute în aceste rînduri, îşi găsesc condiţii deosebite de reali­zare în anul 1964 — douăzeci de ani de la 23 august 1944. Prof. ing. N. DROGEANU Vicepreşedinte C.S.C.A.S.

Next