Revista de Etnografie şi Folclor, 1992 (Anul 37, nr. 1-6)

1992 / nr. 2

144 Iordan Datea 16 ESPLA, 1957, 98 p. + il.); Tab­eret­ Bănățeanu, Gheorghe Focșa, Emilia Ionescu, Arta populară în Republica Populară Română. Port, țesături, cusături (București, ESPLA, 1957, 423 p.). Cea mai temeinică lucrare a sa, Țara Oașului. Studiu etnografic. Cultura materială, II (București, Muzeul Satului, 1975, 438 p.), este una din cele mai bune cercetări de acest fel apărute în ultimele decenii. Autorul se ocupă, pe baza unei atente și în­delungate observații de teren, de o multitudine de aspecte : condițiile naturale, culesul în natură, vînătoarea, pescuitul, albinăritul, creșterea animalelor, păstori­tul, agricultura și pomicultura, mijloace de transport și instalații tehnice, munca la pădure, târguri lunare și săptămînale, tipo­logia gospodăriilor și a locuințelor. Schițele, clișeele alb-negru și color, desenele în tuș și culori, hărțile, schițele de planuri, fotografiile alb-negru și color asigură lucrării o aleasă ținută. O altă direcție proeminentă a acti­vității lui Focșa constă în organizarea Muzeului Satului; încă de la în­ființarea acestuia a avut o contribuție importantă la descoperirea, selec­tarea, transportarea și amplasarea a numeroase case, una din cele mai reprezentative fiind cea din Moișeni. Sub conducerea sa, Muzeul Satului a devenit un muzeu de tip Skansen. Scrie despre muzeul bucureștean o serie de studii : Le musée du Village a Bucarest (București, EPLS, 1958, 210 p. + il); Muzeul Satului ca muzeu etnografic în aer liber (în Omagiu lui George Oprescu cu prilejul împlinirii a 80 de ani, București, Editura Academiei Române, 1961, p. 211—234); Muzeul Satului din București (Album), text de Gh. Focșa, (București, Editura Meridiane, 1962, 64 p. -fii); Etape succesive în elaborarea tematicii Muzeului Satului (în „Muzeul Satului. Studii și cercetări”, 1970, p. 5—39); Muzeul Satului (București, Editura Meridiane, 1972, 59 p. -f­ii). O serie de articole cuprind însemnări despre muzee etnografice din străinătate. Alte opere : Satul model Dioști, București, Școala poporului, 1941, 64 p.; Elemente decorative în arhitectura populară din zona etnografică a Jiului de sus, în „Studii și cercetări de istoria artei”, an. I, nr. 3—4, 1954, p. 25—45; Muzee în aer liber din URSS, în „Revista muzeelor”, an. I, nr. 2, 1964, p. 184—186; Muzeul satului, muzeu în aer liber, în „Muzeul satului”, 1966, p. 5—14; Aspecte din muzeele etnografice ale Suediei, Ibid., p. 205—221; Muzeul etnografic în aer liber. Criterii de expunere și consemnare, în „Ateneu”, Bacău, an. IX, nr. 7, 1972, p. 12 . Contribuții la istoria­ muzeografiei din România, în „Anuarul ICED”, Seria A, 5, 1983, p. 236-273. FURDIAXU I. (ultimele decenii ale secolului al XIX-lea — prima parte a secolului XX). Nascut­ probabil în Banat. Colaborează la „Fa­milia”, „Foaia de duminecă a ziarului « Dreptatea »” ș. a. Furdianu, care își adăuga lângă nume precizarea biografică „pre­parând”, publică cele mai multe texte populare de cîntece lirice și strigături, culese din jurul Lugojului și din jurul Aradului, cu deosebire în „Tribuna poporului” (Arad). Numeroase texte provin din colecția adunată de elevii profesorului I. Petreanu : Poezii poporale (I, nr. 84, 3/15 mai 1897, p. 402 ; nr. 103, 31 mai/12 iunie 1897, p. 494); Doica Fira (I, nr. 98, 24 mai/5 iunie 1897, p. 471); Chiuituri (I, nr. 103, 31 mai/12 iunie 1897, p. 494—495; II, nr. 11, 17/29 iunie 1898, p. 52); Poezii poporale din Bănat (I, nr. 107, 7/19 iunie 1897, p. 514—515); Poezii poporale (din Timirești) (I, nr. 155, 16/ 28 august 1897, p. 747); Poezii poporale din Banat (I, nr. 160, 23 august/

Next