Revista Economică, 1921 (Anul 23, nr. 2-49)

1921-06-25 / nr. 25

234 REVISTA ECONOMICA Nr. 25. — 25 Iunie 1921 Dar, iată, vremurile s’au schimbat, scopurile ca şi libertatea de acţiune a «Asociaţiunei» s’au lărgit şi modestele mijloace băneşti de până acum nu-i mai sunt suficiente. Rostul «Asociaţiunei» este însă şi în cadrele statului nostru naţional mărit, tot aşa, dacă nu şi mai important, decât în trecut. Pentru procurarea mijloacelor pecuniare nece­sitate de noile probleme, ce şi-a pus,­­Asociaţiunea­ noastră face apel călduros la toată suflarea româ­nească din întreg cuprinsul României­ Mari şi noi credem că este îndreptăţită să aştepte cea mai de­plină înţelegere a nevoilor sale din partea poporului nostru. Deocamdată a cerut voie şi i s-a admis din partea ministerului de finanţe sub Nr. 35.211/920, în înţelegere cu cel de interne, aranjarea unei mari lo­terii, la care se vor trage (vor fi 4 trageri) câștiguri în valoare de Lei 6.000.000'—. Din veniturile acestei loterii se vor acoperi o parte din cheltuielile ce va necesita ducerea la înde­plinire ,— între altele — a următoarelor probleme luate în program:­­­I I. Ridicarea de monumente artistice în amin­tirea eroilor și faptelor mari din trecutul românesc, cari să amintească de vrednicia înaintaşilor şi de da­toriile sfinte ale urmaşilor. Aşa ar fi o capelă pe câmpia Turzii, în locul unde a perit de mâna călăilor streini Mihaiu Viteazul, cel dintâiu înfăptuitor al României mari. O statuie lui Mihaiu Viteazul în Alba-Iulia, unde a întrat triumfător ca cel dintâiu domn al tuturor Ro­mânilor. O statuie lui Avram Iancu în Cluj. O copie a columnei lui Traian din Roma, mo­numentul glorios al originei noastre, înaintea pala­tului (Asociaţiunei» din Sibiiu. Un monument comemorativ lui Horia, Cloşca lui Crişian în Alba-Iulia. Alte monumente comemorative s’ar înălţa în Şelimber, unde marele voevod Mihaiu Viteazul a în­vins pe duşmanul său, principele Andrei Batori; la Mesteacăn, de unde a pornit mişcarea de eliberare a lui Horia; la Fântânele şi Abrud, unde soţii lui Avram Iancu au bătut pe vrăşmaşii cari ne încălcau hotarul. Câmpul libertăţii dela Blaj, acest leagăn stră­lucit al deşteptării noastre naţionale, ar trebui pre­făcut într’o grădină minunată, vrednică de faptele şi oamenii mari, al căror nume se leagă de acest loc istoric. Probleme însemnate ar mai fi: aranjarea unui muzeu istoric al anilor 1848—1849 în casa lui Avram Iancu din Vidra, apoi îngrijirea amfiteatrului şi anti­chităţilor de la Grădişte, vechea capitală a Daciei, Sarmisegetuza (Ulpia Traiană). II. A doua serie de probleme importante este a caselor naţionale cu biblioteci şi muzee regionale, în toate centrele mai de seamă, ca: Cluj, Oradea mare, Timişoara, Sighietul Mara­­murăşului, Târgul Murăşului, Arad, Deva, Sighişoara, Satu-mare, Năsăud, Braşov, Bistriţa, Reghin, Aiud, Diciosânmărtin, Făgăraş, Caransebeş, Murăş-Luduş, Boroşebeş, Brad, Lăpuş, Baia mare, Şimleul-Silvaniei, Tulgheş, Alba-Iulia, Blaj, Bran şi Jibău. III. A treia serie de probleme este aceea a bi­bliotecilor populare. IV. A cincia serie de probleme ar fi, in sfârşit, întregirea caselor naţionale centrale, existente astăzi pe teritorul din Sibiiu, strada Şaguna Nr. 6 şi 8». Aflăm de prisos să mai insistăm asupra impor­tanţei acestor probleme, cari toate au un caracter de interes obştesc şi sunt menite să ne arete vrednicia noastră ca popor de viaţă şi doritor de cultură, ci îndemnăm din toată convingerea pe toţi oamenii noştri de bine ca şi băncile noastre româneşti să-şi facă o datorinţă de onoare a sprijini­t Asociaţiunea» în pornirea ei frumoasă pentru ajungerea scopurilor înalte ce şi-a propus. In special facem apel la toate băncile noastre membre ale «Solidarităţii» să pri­mească a face pe colectorii loteriei «Asociaţiuni» şi a pune tot interesul ca biletele acesteia să se desfacă într’un număr cât mai mare. Sperăm că băncile noastre şi cei grupaţi în jurul lor vor fi şi de data aceasta înţelegătoare şi la înăl­ţimea reclamată de împrejurări. Să cucerim comerţul şi industria! Iată două cetăţi puternice, pe cari baioneta ţăra­nului român ori­cât de bine mânuită, nu le-a putut încă cuceri. Aceste două semeţe întărituri streine au fost cuprinse de­odată cu întreg pământul românesc între frontierele sale şi ne sfidează de la mare înălţime în toate străduinţele noastre naţionale de­ a ne afla birje la noi acasă. Comerţul şi industria în ţara românească sunt azi — faţă cu caracterul naţional al statului nostru — mai mult decât oricând în mâna cetăţenilor noştri de alt neam. De aceea oraşele noastre, nu numai cele din nouile provincii ci şi oraşele mai mari din vechiul regat, trebuie să fie o stranie apariţie în ochii cetă­ţenilor altor state, cari ar veni la noi cu gând să ne cunoască. Mai mult decât firme şi reclame de obiceiu prost sau defectuos traduse, nu se găseşte altceva cu caracter românesc în comerţul nostru. Căci cele câteva case mai mari de comerţ din Bucureşti, Galaţi, Craiova, româneşti şi cele 3—4 bănci mai mari nu sunt încă nici pe departe de-ajuns ca să dea vieţii noastre eco­nomice, comerciale-industriale, timbrul naţional ce i­ se cade. Iar mărunţii noştri comercianţi şi industriaşi răspândiţi prin orăşele şi pe sate sunt şi mult prea puţini ca număr şi şi mai ales mult prea slab pre­gătiţi în toate privinţele spre a putea ţinea concurenţă cu elementele de alt neam, cari ne­­stăpânesc» — ei pe noi — în această privință.

Next