Revista Economică, 1921 (Anul 23, nr. 2-49)
1921-11-26 / nr. 44
Nr. 44 — 28 Noemvrie 1921 REVISTA ECONOMICĂ 381 streine aflătoare în ţară. Efectul a fost contrar aşteptărilor, căci statele interesate au intervenit, se zice în mod amical, dar ca urmare sigur e că leul nostru nu mai are acum nici o trecere la Paris unde se menţinea şi chiar nu mai cotează. Aceste măsuri se pare că au fost luate cam în grabă, căci statul In loc de-a proceda din propria iniţiativă şi pricepere, s’a condus după indicaţiunile tuturor cari de multe ori nu propuneau decât ceeace le convineau. Astfel vedem astăzi statul într’o grea dilemă, sau menţine blocarea depozitelor străine şi prin aceasta îşi pierde şi puţina trecere pe care o are In afară de hotare sau revine asupra măsurii şi atunci se agravează situaţiunea financiară In ţară, căci toţi străinii se vor grăbi să-şi ridice depozitele, caz care ar pune băncile nostre In cea mai neplăcută postură. Statul pentru diferite plăţi efectuate de bănci şi pentru acoperirea mai multor furnituri, în timpul de faţă are lipsă de bani pentru a putea acoperi aceste datorii. De aceea s’a adresat In ultimul timp, pentru un nou împrumut Băncii Naţionale. Lucru neaşteptat şi ceeace nu s’a mai întâmplat până In prezent, a fost că Banca Naţională după mai multe consfătuiri ale direcţiunei, a refuzat acordarea împrumutului cerut de guvern. Acest refuz pe lângă alte argumente, a fost motivat de Banca Naţională cu două mai principale: că până In timpul de faţă din cauza numeroaselor emisiuni avem o circulaţiune monetară fiduciară prea mare şi pe care am mări-o şi mai mult printr’o nouă emisiune depreciind astfel leul, din nou şi pentru modul după cum statul a întrebuinţat bani celorlalte împrumuturi prin aprovizonări nefolositoare şi cheltueli cari nu se justficau prin nimic. După cum nu credem că actualmente suferim de inflaţiune şi ca printr’o nouă emisiune această maladie a’ar agrava, de asemeni nu ne vine să credem că statul prin contractarea acestui împrumut va ajuta industria şi comerţul, după cum a făgăduit-o. Chiar dacă banii din acest împrumut va influenţa în bine criza de numerar de care suferim, aceasta va fi prea puţin, mai ales că datoriile statului faţă de creditorii interni se ridică la 800 milioane, împrumutul nefiind decât de 500 milioane. La repetatele intervenţii, ca să nu zicem stăruinţe, ale guvernului, BancaNaţională s’a arătat dispusă să acorde împrumutul cerut, cu condiţiunea Insă ca banii să fie ţinuţi la dânsa, urmând ca din dispoziţiile Statului să onoreze numai pe acele cari vor corespunde unor operaţiuni folositoare ţării şi cari se vor hotărî de bancă. — Neîndoios că aceste condiţiuni sunt jicnitoare pentru guvern, dar nu mai puţin adevărat că şi el a ajuns să nu mai inspire încredere nu numai băncii, dar chiar poporului. — Căci e destul de lămurit că un capitalist acordă un împrumut numai atunci când are în faţă o persoană solvabilă şi când e convins că acesta va avea posibilitate de a restitui suma la scadenţă, fără greutăţi. Ori din refuzul Băncii Naţionale nu putem să constatăm decât că actualul guvern nu inspiră încrederea necesară. După cât se pare nu numai cei din lumea economică a ţării nu se împacă cu actuala administraţie, când băncile înaintează un memoriu direct Suveranului, când comercianţii cer descătuşarea comerţului şi libertatea importului, când camerile de comerţ protestează în contra taxelor vamale etc., dar chiar poporul nuîmpăcat de loc cu aplicarea reformelor financiare care urmează a se face atât de greoiu şi care de altfel e singura sursă de fonduri în care speră conducătorii de astăzi ai ţări. Banca Naţională de asemenea a dat asigurări guvernului că va da ajutorul său băncilor, întreprinderilor industriale şi comerciale, totuşi cei cari aşteaptă acest ajutor din această parte, se arată destul de sceptici. Ţara speră, că actuala stare de lucruri în care nu o mai poate duce, va fi îndreptată de oameni pe cari îi vor aduce aşteptate evenimente politice. B. Noile teorii economico-financiare Presa franceză aproape toată aloce elogii raportorului general al budgetului, dl Maurice Bukanowski, pentru considerabile generale ce a emis în recentul său raport Dl Bekmowski a făcut unele observaţiuni şi declaraţiuni de principii care nu privesc numai Franţa, ci s’ar putea aplica şi aiurea, la noi mai ales, unde situaţia economică şi financiară e şi mai rea şi haosul şi mai mare decât la aliata noastră. De aceia ne credem datori să semnalăm şi noi unele din părerile raportorului budgetar francez. „Comisiunea financiară a Camerei franceze — spune raportul — pune în fruntea oricărei dicuţiuni respectarea angajamentelor Statului. împrumutările, termenele convertibilităţii stipuste în legile privitoare la împrumuturi, suma nominală a datoriilor contractate de Franţa sunt întru câtva primele puncte ale problemei budgetare. Problema aceasta constă în a asigura serviciile vieţii naţionale, executându-se în acelaşi timp angajamentele luate de Stat. Detentorii titlurilor de creanţă asupra Statului pot şi trebue să fie siguri că Parlamentul francez nu va lăsa niciodată să se protesteze semnătura Franţei“. Raportorul viitorului budget al României nu va putea face o declaraţie atât de demnă. O spunem cu durere, dar aşa e, din nenorocire. Al doilea principiu al comisiunei financiare şi la care s’a raliat şi guvernul francez e că cheltuelile ordinare bugetare nu mai trebuesc acoperite cu împrumuturi. Cheltuelile ordinare, adecă acele care prin natura şi obiectul lor se reproduc regulat în fiecare an, nu trebuesc acoperit nici împrumut cerut publicului, nici prin împrumut de circulaţiune. Pentru acoperirea deficitului budgetar ordinar nu tbue să se emită nici un bilet al Bancei Franţei şi nici un titlu de împrumut. Apoi, atât în ce priveşte cheltuelile cât şi în ce priveşte veniturile, comisinea financiară a căutat să stabilească un budget al productivităţii naţionale, convinsă că în momentul actual problema financiară a