Revista Economică, 1926 (Anul 28, nr. 1-44)

1926-10-14 / nr. 36-40

130 REVISTA ECONOMICĂ Nr. 36-40 14 Octomvrie 1926 turilor admise de al treilea congres interna­ţional de contabilitate din Gând (1913) şi ţi­­nând seamă de propunerile făcute de D-nii René Delaporte, prof. G Alesseanu, Petre Drăgănescu-Brateş şi Houdart, adoptă urmă­toarea formulă de bilanţ, bazată în aşezarea conturilor la activ după lichiditatea lor, iar la pasiv după scadenţa exig­uil­tăţii şi anume: Conturi de ordine Conturi de ordine Consignaţiuni Contraposturi. Gajuri Efecte la încasare Depozite Etc. In ce priveşte chestia organizării profe­sionale, asupra căreia Dl V. M. Ioachim, di­rectorul Corpului Contabililor din România a făcut un raport «Le Comptable en Roumanie», arătând situaţiunea în România în urma le­giferării profesiunei de contabil autorizat şi expert, Congresul a adoptat următoarea mo­ţiune, citată de Dl Jean Dumon, preşedintele secţiunei a IV-a . „Congresul, după ce a luat cunoştinţă de raportul asupra organizaţiunii Corpului Contabililor autorizaţi şi experţi contabili din România şi după discutarea rapoartelor pre­zentate asupra aceleeaş chestuni, exprimă dorinţa, ca profesiunea de expert contabil să fie reglementată prin lege, ţinând seamă de condiţiunile speciale ale fiecărei ţări şi pe baza studiilor speciale şi a practicei profesionale». Dl De Jaeghere face următoarea pro­punere : «Crearea unei şcoli centrale internaţio­nale de contabilitate, cu secţiuni naţionale, regionale şi locale; adaptarea învăţământului Contabilităţii la diversele grade de învăţământ general şi »particular«, care este admisă de congres cu unanimitate. Domnul N. Butculescu, decanul conta­bililor autorizaţi şi experţi contabili din Ro­mânia, care a avut cinstea să prezideze con­gresul la una din şedinţe, a făcut o expunere foarte bine primită cu privire la rolul conta­bilului în conducerea întreprinderilor, propu­­nându-se a se interveni, ca şeful contabilităţii, cel puţin la societăţi anonime şi întreprinde­rile publice, să ia parte la şedinţele Consiliului de Administraţie. Tot Domnia-sa a propus, ca să se înfiin­ţeze la Bruxelles un birou permanent interna­ţional de contabilitate, ceea­ ce s’a şi admis. b) Congresul din Amsterdam. In palatul Institutului Colonial din Amster­dam a avut loc de la 5—10 iulie a. c. primul congres al experţilor contabili sub preşedinţia Dlui Evan Dien, unul din marii experţi con­tabili ai oraşului Amsterdam. Profesiunea de expert contabil la noi este acum abia în stadiul de aşezare şi desvoltare, deşi avem o lege, care reglementează profe­siunea de expert contabil, nu avem totuşi decât foarte puţini, care întradevăr să o prac­tice ca o profesiune liberă. La noi nu s’a format încă obiceiul ca în alte ţări (Anglia sau Olanda, de pildă), unde nu numai fiecare societate sau întreprindere, dar chiar fiecare particular are expertul său contabil, în afară de contabilul permanent, şi recurge la serviciile lui periodic numai pentru verificări şi puneri la punct. In această privinţă s’a relevat activitatea «Solidaritatei» din Ardeal, care formată din iniţiativa bănci­lor româneşti serveşte ca organ de control şi verificare pentru băncile asociate la «Solidari­tatea». Congresul din Amsterdam a avut mai mult un caracter profesionist, discutându-se totuşi şi unele chestiuni de contabilitate. La discuţiuni au luat parte numeroşi vor­bitori chiar 10—15 de fiecare chestiune, ne­­având însă cuvântul mai mult de 5 minute unul. Cu modul acesta s’au putut desbate toate chestiunile şi termina programul la timp. Aceasta mulţumită vigilenţei preşedintelui E. van Dien şi organizatorilor congresului, cari au ştiut să conducă desbaterile cu peste patru sute de congresişti, veniţi de prin toate părţile lumii. Majoritatea Congresiştilor erau din ţările nordice: Olanda, Belgia, Anglia, America, ţările Scandinavice (Suedia, Dane­marca), Germania, apoi: Franţa, România, ACTIV. 1. Disponibilul 2 Realizabil ( imediat 2. Realisabil­­ la termen 3. Valori angajate 4. Imobilizări­­ di Pr°dlfiune ( de raport 5. Rezultate (rele). PASIV. 1. Exigibil A. Datorii cu garanții imediat (1 -30 zile) cu termen scurt (30 zile — 6 luni) cu termen lung (peste 6 luni) B. Datorii fără garanții imediat cu termen scurt cu termen lung. 2 Neexigibil capabil rezerve sau proviziuni fără anumită destinație amortizări 3. Rezultate (bune).

Next