Revista Economică, 1933 (Anul 35, nr. 1-52)

1933-06-10 / nr. 23

214 REVISTA ECONOMICA No. 23—10 Iunie 1933 ce urma să se înfăptuiască, omul de legi care se înfățişa în persoana fostului Ministru de justiție Hamangiu, a renunţat la proiectul său de unificare. Arzător de actuală a devenit problema unificării legislatuve, de când dl Mihai Popoviei ocupă portofoliul justiției. De cum s’a instalat, Domnia Sa a reluat firul începuturilor metodice și a dispus desgroparea dosarelor cu materialul ce se adunase de aproape cincisprezece ani încoace, în această direcție. Astfel se lucrează actualmente la redactarea codului eivil, penal şi comercial unificat, precum şi la procedurile respective. Trebue să remarcăm că comisiunile instituite în scopul de mai sus, întrunesc pentru fiecare parte a problemei, membrii din diferitele provineii ale României, așa că putem spera că rezultatul acestei munci migăloase, va fi inaugurarea şi consfinfirea unui regim juridic în ţara românească care să întrunească aşteptările tuturora. In amănunte n’am putut urmării principiile cari stau la baza unificării codurilor româneşti. Din ceeace se lucrează, s’au dat publicităţii doar rezumate generale, fără să se enunțe nimic lămuritor în această direcfie. Unele ziare au publicat totuşi fragmente şi au purtat discuţii şi polemici, fără însă să dea la iveală bazele generale ale viitoarei noastre construcţiuni juridice. Dar dacă nu ne îndoim că se va alege cea mai bună soluţie, avem totuşi de exprimat unele deziderate, care trebuesc neapărat avute în vedere. Unificarea codurilor nu însemnează numai înşirarea pe hârtie a unor articole cu valabilitate generală în ţara românească. Ea însemnează mai cu seamă introducerea unui regim juridic stabil şi precis din care cetăţeanul, fie el cât de simplu, să poată înţelege care-i este dreptatea. Că este necesară această calitate a legiunilor vom confirma faptul prin citatul următor1): „regula juridică trebue să fie la măsura poporului, la nivelul capacităţii sale intelectuale şi morale, aşa fel, încât să fie înţeleasă, aprobată, observată de massă şi prin urmare aplicată fără greutate“. Amănuntele de procedură actuale, dificile şi uşor de înconjurat, trebuesc eliminate. Codul trebue să însumeze prevederi cari să nu se bată cap în cap în anumite privinţe şi cari să definească o unitate de vederi şi un punct precis de plecare în legislaţia românească. In afară de acestea, să se pună capăt şi să se evite tergiversarea proceselor la infinit, ori de ce natură ar fi ele, căci nimic nu demoralizează mai repede pe cetăţean, decât faptul că pentru o pricină uşor de descurcat, este silit să bată ani întregi drumul justiţiei, cheltuind şi risipind bani, muncă şi energie. Am putea spune că din acest ultim punct de vedere, unificarea legiuirilor româneşti, ar trebui să se conformeze ritmului general al timpului. Să se ţină seama adecă că un act juridic este legat indisolubil de un moment optim şi că odată trecut acest moment, sancţionarea lui nu mai are nici o importanţă. O mare repercusiune din acest ultim punct de vedere o prezintă desvoltarea enormă a tehnicei, fapt care încadrat în împrejurările actuale economico-sociale nu mai poate fi desconsiderat în momentul când se adoptă o legiuire unificată. Pentru a întră mai adânc în specificaţiuni vom aminti piedicile ce se pun în calea exproprierilor pentru utilitate publică sau scopuri industriale, apoi mai cu seamă acelea cari sunt în legătură cu exploatarea energiilor de tot felul, ca: gaz, cărbuni, petrol, captări de ape, etc. Astfel pentru a preciza vom înregistra cazul practic, din domeniul exploatărilor petrolifere, unde din punct de vedere tehnic s’a ajuns ca o sondă să fie forată în 115—120 zile la adâncimi de cea 1500—1800 m, până când formalităţile necesare durează cam patru ani de zile.2) Desigur că astfel de cazuri nu se întâlnesc numai în formalităţile juridice împreunate cu exploatările petrolifere ei aproape în toate domeniile vieţii noastre în care intervin în cea mai neînsemnată măsură justiţia şi dreptul. Aşa am mai putea cita domeniul juridic al apelor care interesează în multe cazuri alimentarea oraşelor şi satelor şi în care se renunţă ! Vezi studiul: »Organizarea juridică împotriva arbitrajului legislativ“ de E. A. Poulopol, în „Eichiuaj pentru ştifonia şi reforma socială“ Nr 1—4/1932, pag. 592. 2] Vezi studiul: „contribujiuni la cunoaşterea problemei combustibilului mineral şi la stabilirea politicei de stat în materie de combustibilide G. Damaschin în „Buletinul asocrației gen. a inginerilor din România“ unul pe Oct 1932.