România Liberă, septembrie 1945 (Anul 3, Nr. 330-355)

1945-09-01 / nr. 330

«T» Spre sfârșitul anului 1943,­­ când situația frontului se MMM sem­na cu putere în favoa­­mif­i­rea Națiunilor Unite, cercu­ B m­M Ale­maniste din imediata a­ M­Bâ a­propiere a d-lui Mihai Po­­povici, din a cărei sigură sursă se informau, indicau amicilor de „credință” amănunte de un interes deosebit pentru tara noastră și viitorul ei. Astfel, drept răspuns la unele întrebări înfrigurate cu privire la soarta noastră și la drumul care ar fi de urmat pentru a nu ne lăsa tărâți până la urmă de prăbușirea inevitabilă a Germaniei hi­­tleriste,­­ inițiații asigurau că Maniu se îndeletnicea tocmai cu pregătirea unor astfel de măsuri. Și pentru a fi mai lă­muriți, se adăuga cu voce înceată precum că șeful l-a văzut pe mareșal, stabilind împreună — mareșalul însuși, ca bun ro­mân, dorind găsirea unei căi de salvare s­tării — măsurile cele mai urgente și necesare. Dintre ele, aceea care putea fi cunoscută, privea reorganizarea „gărzilor” în corpul ziarului: • Comemorarea lui Barbusse; • Indemnizațiile de co­nced­iu pentru sala­riații plătiți cu remiză • Eforturi pentru asi­gurarea aprovizionă­rii cu săpun. • Un an de la reface­rea mișcării sindicale în România. • Congresul Uniunii Sindicatelor funcțio­narilor publici s’a în­chis. • O mare Întrunire a liber-prof­esion­iști­lor. • Nu se mai rechizi­ționează autovehicu­lele­ partidului, de a căror inarmare la timpul oportun avea să se îngrijească mareșalul, subliniându-se amănuntul că ele, „găr­zile”, vor avea un rol deosebit în perioada de frământări politice ce va urma unei­eșiri a României din război. De pe atunci incă, faptul acesta apărea unora dacă nu suspect, cel puțin surprin­zător. Mitul Maniu era însă mai tare de­cât indoelile și informația era acceptată cu rezervă, cu speranța unei astfel de confirmări. Fiindcă „aparenta" cârdășie intre șef și mareșal supăra dureros pe cei mai înfocați adepți, G gren a a stabilit acum în ce măsură vestea care vorbea despre planul refa­cerii „gărzilor” izbutise să lumineze a­­tunci asupra intențiilor nemărturisite, dar puternic vizibile, ale șefului, de a garanta prin „gărzi” înarmate continuitatea regi­mului patronat de mareșal nu este însă tot atâta de greu, acum, să se stabilească filiatiunea Intre ideea de reactivare a „gărzilor” in iarna 1943-44 și „gărzile” maniste care au luat ființă imediat după 23 August cu scopul evident de a garanta pătrunderea regimului antonescian in Ar­dealul eliberat, la fel cum nu este greu să se verifice aceeași filiatiune între orga­nizațiile teroriste recent descoperite și hotărirea fermă de a se sluji prin orice metode lupta împotriva instaurării de­mocrației in tara românească. De la „gărzile” reactivate prin Înțele­gere comună între „șef” și „mareșal” până la tipul de organizație „T”, urmă­­rim o evoluție logică, o perfectă continui­tate. Șefii pot fi alții sau aceiași oame­nii așișderea, metodele desigur schimbate după împrejurări și sarcini imediate, in­sistând însă, analizând cu oarecare aten­ție specifical deciziei maniste din anii regimului antonescian, reprezentându-ne spiritul acelor interesante tratative, na­tura lor lipsită de respect pentru cea mai elementară cinste politică și scopul pre­cis al acelor hotăriri, intre ceea ce se ini­ția atuncea și ce se descoperă acum, aflăm mai m­ult decât o asemănare, mai m­ult chiar decât o filiațiune. Niculae Bellu Continuare în pag. III, col. 4 GENT­LE­MEN MIRACOUS: Dacă vreți să știți cine suntem, noi suntem getlemenii Japoniei . (Din „News Chronicle”) ÎNFIINȚAREA gimnaziului unic MODIFICAREA LESEI CASEI SCRIITORILOR ȘEDINȚA CONSILIULUI DE MINIȘTRI Președinția Consiliului de Miniștri comunică: Consiliul de Miniștri s’a întrunit azi, 30 August a. c., orele 18­30, sub președinția domnului dr. Petru Groza, Președintele Consiliului de Miniștri. Consiliul de Miniștri a rezolvat lu­crările curente la ordinea zilei. Intre altele domnul Gheorghe Nico­­lau, ministrul Asigurărilor Sociale a făcut o expunere asupra proectului decret lege privitor la modificarea și complectarea unor dispozițiuni din legea Casei Scriitorilor. Prin acest proiect decret-lege se aduce o îmbu­nătățire a stării materiale a unor valoroși creatori în domeniul artei. Consiliul de­ Miniștri a aprobat a­­cest proiect decret-lege. Domnul Ștefan Voitec, ministrul E­­ducației Naționale a făcut expunerea proiectului decret-lege privitor la în­ființarea gimnaziului unic. Prin acest proiect decret-lege se deschid larg porțile învățământului pentru copiii de țărani și muncitori, lărgindu-se astfel cunoștințele și pregătind în a­­celași timp pe cei apți să urmeze cursurile superioare. Consiliul a aprobat acest proiect decret-lege. Consiliul de Miniștri a luat sfârșit la orele 21. FRUNTAȘUL LABURIST DESPRE PROBLEMELE Redăm mai jos părțile tervienuri, acordat ziarului Organul socialiștilor „Cité de soir” (redactor André Philipps) a publicat in ziua de 15 August următoarea con­ HAROLD LASKY INTERNATIONALE POZIȚIA FAȚĂ DE U.R.S.S., STATELE UNITE, FRANȚA, SPANIA ȘI GRECIA Interview­ a! acordat ziarului parizian Cité de soir Se știe că prof. H. La­sky, conducător al partidului la­burist, dar care nu face parte ca prin Europa a acordat mai nu­ un deosebit interes. Unele Camera Comunelor, esențiale dîntr’unul din aceste in­­„Cité de Soir” din Paris, vorbire a reprezentantului său cu d. Harold Lasky, în vizită la Paris. ÎNTREBARE: „Cum se vor mani­festa primele rezultate ale alegerilor engleze în domeniul politicii interne și externe”? Continuarea în pag. III, col. 1—2 din guvernul englez, în călătoria multe interviewuri care au stâr­­au născut chiar o polemică în PROF. H. LASKI 46 TERORIȘTI IN FAȚA CURȚII MARȚIALE BRAȘOV BANDA LUCRA MÂNĂ IN MÂNĂ CU GESTAPOUL GERMAN — DE LA CORESPONDEN­TUL NOSTRU SPECI­AL— urn lot de 46 legionari au fost aduși în fața completului de judecată al Curții Marțiale Brașov. Ei vor fi judecați pen­tru activitate subversivă și crimă de înaltă trădare. Mână în mână cu gesta­poul german bandele­ legionare aveau misiunea de a se deda la atentate și a provoca dezordinea în țară. Patru dosa­re voluminoase cuprind faptele pentru care sunt trimiși in judecată. Se dăm pe scurt unele din ele. După intrarea Armatelor Roșii in țară și după dărâmarea regimului dictato­rial al lui Antonescu grupul de legionari teroriști care activau în regiunea Ploești, în strânsă legătură cu gestapoul german, provocând bătăi și schingiuiri în rându­rile populației au fost surprinși de eve­nimente. Nepregătiți pentru asemenea momente grupul s’a descompus, parte din legionari au fugit din țară odată cu armatele germane, parte s’au ascuns în munți. Cei plecați în Germania au intrat în legătură cu legionarii lui Sima, urmând cursuri speciale, pentru a comite aten­tate și acte de sabotaj pe pământul Ro­mâniei. Legionarii rămași în țară și ascunși prin munți s-au grupat în masivul Ciu­­cașul din apropierea Brașovului, și­ au transformat cabana de la Tesla „Alexan­dru Vlahuță”— pe care mai târziu au în­­cendiat-o— în sediu. Aci țineau ședințe și executau programe zilnic sub conducerea comandantului de taberă Gheorghe Dra­gon care făcea totodată și educația tero­ristă. In scurt timp legionarii din Ciucaș au reluat legăturile cu grupul de legionari și ostași germani de sub comanda lui I. Manu de pe muntele Postăvarului. In a­­cest grup, făceau parte Gerhardt Klauze locotenent în fosta armată germană, Ed­­vin Eucop și Heinz Ostalek ofițer în fosta armată germană, precum și câteva elemente tinere din localitate. Made i­e Germany. Le­gionari parașutiști Un prim grup de leginari din Germa­nia, îmbătați de propaganda lui Sima de a răsturna regimul Instaurat în țară du­pă 23 August și a cuceri puterea politi­că, ajutorul grupurilor răzlețe a fost tri­mis pe calea aerului și lansat cu para­șute pe Ciucaș și odată cu ei a fost lă­sat și material propagandistic și explo­ziv. Astfel au fost lansați din avioane în luna Octombrie 1944 legionarii: Ceren­­kovski, Popescu Florian, Ardelea cpt. Euvin, Ion Ciupală, Popescu Nic., Axinte Petre și Ing. Toma. In afară de primii doi toți teroriștii au fost prinși. Ei aveau ordinul de a sta­bili legăturile cu legionarii de pe masi­vul Vincașului și deja acest sediu urmau să dirijeze întreaga activitate legionară de asasinare a personalităților antifasciste, de distrugere a instituțiilor importante gări și căii ferate. MAree, grenade ,5 alte ma­terielle explozive Din documentele capturate de la legio­narii din Ciucaș, precum și din declara­țiile lui Radu Avram fost șef al Poliției legionare din Brașov, au fost descoperi­te depozitele de arme și muniție ale te­roriștilor. Primul se găsea în Valea Găr­­cinicul aproape de Satulung iar al doi-Continuare în pag.. III, col. 6—7 CONGRESUL SCRIITORILOR, ARTIȘTILOR ȘI ZIARIȘTILOR S’A ÎNCHEIAT aTv­st program de reconstrucție . SUS: D. Miron Constantinescu. MIJLOC: Dele­gatul jugoslav, d. Mirko Cukovici. JOS: D. Gh. A- postol vorbind la Congres. Cea de a doua zi a congresului artiș­tilor, ziariștilor și scriitorilor a conti­nuat azi in sala Teatrului Studio. Ședința s-a deschis la ora 9.30 dimi­neața, sub președinția d-lui Ion Pas, bi­roul fiind format din d-nii: Nicky Ata­­nasiu, M. H. Maxy, Marcel Breslașu, Mi­hai Beniuc și Alfons Vogel. Se trece la validarea mandatelor celor prezenți, constatându-se că la C­ongres sunt reprezentate un număr de cinci sin­dicate. Se hotărăște ca validarea să se facă începând,­ cu sindicatul cel mai mare, care este al artiștilor instrumentiști. Trecându-se la lucrările de validare, operația este terminată după aproape o „. ... D. Mișa Levin, făcând un rezumat al primei­­ zi de congres, arată programul de lucru al acestei de a doua­ zi și scopul organizării, în uniune a scriitorilor, artiș­tilor și gazetarilor, pentru o mai bună stare materială și morală a tuturor celor ce muncesc pentru frumos. A C­U­LT­U­R­II POPORULUI ȘI DE RIDICARE A CONDIȚIEI ARTISTULUI CUPRINDE REZOLUȚIA CONGRES­­UI Trecând președinția d-lui Maxy, d-sa dă citire unor telegrame primite din par­tea­ muncitorilor și muncitoarelor S.T.R. și al celor din sindicatul textil Bucu­rești. Luând cuvântul, d. Ion Pas, președin­ Cotinuare în pag. ultimă, col. 1—2 APUSUL STILULUI BOEM B­oemi”, așa li se spunea, cu dis­preț uneori, cu invidioasă curio­zitate alteori, actorilor, pictorilor, muzicienilor, scriitorilor, gazetarilor. Și deosebit de sentimentele care le suscita boema ca stil de viață al artistului era o realitate. Nu întâmplătoare desigur. Ci cultivată veacuri dearândul de toate romantis­­mele, de toate prejudecățile, și, dincolo de ele, interesele lucide ale unei lumi închise care, presimțind în frământarea creatoare a artistului o primejdie pen­tru propria ei continuitate l-a izgonit în marginea societății. Artistul la rându-i, privit ca o ființă ciudată, cu alte drepturi și alte înda­toriri decât omul de pe stradă, decât funcționarul de stat sau meșterul fierar de pildă, s’a adaptat la condiția pe care semenii lui i-o hărăziseră, împodobind cu visul colivia uneori aurită în care sălășluia. Și profesionistul scenei, al condeiului, ai penelului sau al arcușului și-a făcut o psihologie spe­cială, — i se spunea condescendent izgonise din sânul ei, adula și întreținea însingurarea lui, numai să-l păstreze departe. Departe de oameni, de frămân­tarea lor de fiecare zi, departe de viată. Căci glasul, condeiul, penelul și arcușul au darul să spună oamenilor propriul lor sbucium, să-l lămurească, să-l trans­forme. De aceea, veacuri dea rândul când artistul a încercat să frângă gra­ Flapisa Șteb­reanuc Continuare în pag. III, ep­. 4 I COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DE SCRIITORI ARTIȘTI SI GAZETARI Mihail Sadoveanu, Cezar Pe­­trescu, Mihail Beniuc, V. Maximi­lian, Niky Atanasiu, Ionel Țăra­­nu, Sandu Eliad, Gh. Ciureș, Mir­­cea Bârsan, Marcel Breslașu, Mauriciu Wexler, Ion Pas, Ilie Zaharia, Alfons Vogel, Octav Li­­vezeanu, Maxy. Fărâmă, Negy Is­­tvan-Cluj, Teodor Nicolau-Timi­­șoara, Br. Ianovici-Cluj, Ecateri­­na Vaida-Arad, Iova, Carol-Ti­­mișoara, Mih. Novicov-Iași, Păs­­torescu-Brăila, Clavel-Iași. Comisia de cenzori: Sergiu Du­­mitrescu, Dobrian, D. Corbea, Horia Uman, Filimon. Supleanți: Al. Marius, Carmen Tăutu, Bănuță Ion, Pen­tozopol, Jigo. Serviciul nostru special de știri comunică CRIMINALUL DE RĂZBOI PAMFIL ȘECifIU SE AFLĂ LA LISABONA PARIS. 30. — Se află din Lisabona că ziaristul bucureștean Pamfil­ Șei­­caru, fost dirctor al unui ziar cola­boraționist, a „acordat un interview” unui ziar portughez de dreapta. Șeicaru a reușit să fugă din Ro­mânia în August 1944. Din Germania, unde se refugiase, a plecat, prin Spa­nia, la Lisabona. El este criminal de războiu­ și a fost condamnat la moarte de Tribunalul Poporului din București. NOUĂ AMĂNUNTE ASUPRA ORGANIZAȚIEI TERORISTE „T" CE A DECLARAT ȚEȚU LA ANCHETA LEGĂTURILE CU RĂDESCU -1 CU PARTIDELE ISTORICE.­CUM LUCRA ORGANIZAȚIA In cursul anchetei asupra mem­brilor organizației „T‘‘ aceștia au făcut declarații revelatoare în­ legă­tură cu activitatea lor și relațiile pe către le ave­au. Astfel Remus Țețu unul din con­ducătorii teroriștilor, a declarat la anchetă: „întrucât tineretul liberal nu era­­ prea activ de a duce lupta împotriva forțelor populare, am hotărît ca de la sediul Tineretului Liberal, din sânul Tineretului Național-Țărănesc precum și dintre elementele neînca­drate în partide să alcătuesc o or­ganizație politică a tineretului, cu scopul luptei cu orice preț în vederea contracarării acțiunii forțelor popu­lar­e." In continuare Țețu a declarat: „Recunosc că am cerut membrilor organizației „T“ să-și procure revol­vere, întrucât vor avea de­ îndeplinit misiuni speciale, unde vor trebui să întrebuințeze revolverul.“ Se încerca, cu alte cuvinte, reîn­­tronarea sistemului terorist al Găr­zii de Fier. In statutul organizației teroriste „T” se prevedea că recrutarea mem­brilor trebui făcută „numai dintre prietenii și oameni siguri", iar coop­tarea lor se făcea ,în urma jură­mântului de „credință“, cu nimic de­­osebit de cel al legionarilor. „Jur să nu destăinuesc nimănui e­­xistența organizației și a membrilor ei pe c­are îi cunosc, se spune în a­­cest jurământ. Jur să execut întoc­mai ordinele. Jur să declar în mod liber și nesilit de nimeni că dacă îmi voi călca jurământul, ,să fiu consi­­derat trădător și împușcat.“ Site ©»re ® se compunea or­ganizația „T” Organizația se compunea din co­loane, birouri și oficii. Planul de or­ganizare prevede că „în organizație nu există șef, membrii nefiind decât agienți.“ Adică agenți executori ai u­­nor planuri pregătite mai sus, de ..șefi". Organizația avea cifruri secrete și parole, întâlnirile dintre membrii ei se aranjau adeseori prin telefon, dar atunci se folosea un limbaj special dinainte, sta­bilit. Pe cale ierarhică, se făceau rapoar­te de activitate. Acestea erau de trei feluri: rapoarte ordinare ra­poarrte de executarea­­ misiunii și rapoarte ex­cepționale. Cele dintâi se făceau săp­tămânal și, după cum declară Țețu, cuprindeau între altele precizarea „dacă au arme și muniții și de care în statutul organizației se spune, la rubrica „Misiuni permanente: „Inar­­mează-te, procură-ți un buletin de populație­ pe alt nume și o profesiu­ne pe care la nevoe o poți exercita.“ Deasemeni, misiunile speciale, după cum precizează statutul, „se dau în scris, conținutul se consideră ordin." In fruntea organizației , generalul Rădesscu „Coloanele organizației „T“ trebu­ Continuate în pag. III, col. 6—7 MENIM» GUVERNĂM VULGA, UN ADEVĂRAT SCANDAL”­ ­a declarat fruntașul Ziarul „Eleftemi Ellada” a publicat de­clarația unui fruntaș de vază al partidu­lui laburist, lord Faringdon, făcută cores­­pond­entului acestui ziar la Londra: „menținerea guvernului VulgariB. — a declarat Faringdon, — este un adevărat scandal. Acest guvern se sprijină exclu­siv pe o minoritate monarhică fără im­portanță și existența sa reprezintă o evi­dentă violare a hotărîrii de la Yalta. Față de Grecia este posibilă o singură poli­tică sănătoasă: formarea unui guvern reprezentativ cu participarea tuturor partidelor. Numai un astfel de guvern e capabil să înfăptuiască alegeri libere”. Referindu-se la problema observatori­ laburist lord Faringdon­ lor străini, Farm­adon a declarat: „Mă îndoise că această măsură de care Bevin leagă atâtea speranțe să fie efectivă. Am vizitat de nenumărate ori Grecia, în spe­cial în­­ perioada regimurilor dictatoriale ale lui Pangalos și Bretaxas și cunosc exact condițiile din provinciile grecești. Pentru ca observatorii să fie utiți, pre­zența lor e necesară un fiecars sat. Dar pentru aceasta ar trebui trimisă o arma­tă întreagă de observatori, ceea ce, desi­gur, se exclude. Deaceea sunt convins că un control al alegerilor nu poate servi de garanție a autenticității lor atât timp cât guvernul și aparatul de stat rămân in •»tran­g monarhiștilor”

Next