România Liberă, mai 1947 (Anul 5, nr. 832-854)
1947-05-01 / nr. 832
CINE VA FI SUCCESORUL D LUI ACHESON WASHINGTON/ 28 (Rador). In cercurile politice se află că d. Dean Acheson, secretarul adjunct al departamentului de stat, X avea Intenţia să demisioneze Intr’un viitor imediat Preşedintele Truman ar fi desemnat pe succesorul său In persoana bancherului Robert Lovett care a fost secretar adjunct al ministerului de război însărcinat cu aviaţia. Se reaminteşte totuşi că la ultima sa conferinţă de presă d. Acheson a arătat că vrea să demisioneze, dar că crede că momentul nu este favorabil. Ami V - Hr fi ' -9 ■ ' ? tw j#,. 5 4 PAGINI 3000 LEI laotanmte 1944.' W / *» * fasi «ta francam pfHfHB Ir nutmrw petal REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA București, Sir Sărindar 5-7"9 Centrala telefonică: 6 34.93.6 34 94 6 34 95 Cont Cec poștal Nr. 7796 ABONAMENTE încep la 1 CAPItala $1 PROVINCIA: 1 lună 125.000 lei 3 luni 300.000 lei 1 lună 100.000 lei și 15 ala lunii și se fac sub rezerva urcării* prețului MUNCITORI SI STUDENŢI* INDIVIDUALE: 1.500 000 lei MUNCITORI SI STUDENJI. AUTORII., INST., SOC. 2.500.000 lei 12 luni furt. Mai 1946 REDACTORI RESPONSABILI: NI GORE PREOTEASA NICULAE BELLU INTERESELE MILIOANELOR DE ŢĂRANI“ Răspunzând articolelor gTţf jff noastre, d. Lazăr Iliescu MB 3 încearcă fu „Dreptatea” să MJp m apere partidul naţional- |i a ţărănesc care n’ar putea m fi socotit „drept susţinător al lozincii perimate de ţară eminamente agricola”. Efortul doctrinarului manist — care bate penibil în retragere admiţând în sfârşit că „industria grea nu este, desigur, nelegitimă în totalitatea ei”, aşa cum susţinuse iniţial — eşuiază lamentabil Imediat ce încearcă să-şi dovedească afirmaţia D-sa încearcă să fondeze demagogic ca „interesele agricole ale milioanelor de ţărani” şi cu „nesocotirea tradiţiei şi a însăşi existenţei acestui popor”.. Problema „tradiţiei” într’o discuţie cu caracter economic ar avea desigur hazul ei dacă argumentul acesta „sufletist” n’ar fi de peste un veac naravanul cu care partidele reacţionare au încercat, pe rând şi fără succes, să împiedice progresul şi desvodarea României. De la P. S. Aurelian — care a sesizat totuşi împortanţa unei industrii naţionale, fără însă a se putea abţine să afirme primatul agriculturii susţinând tradiţiile... Romei — şi până la unii doctrinari contemporan) care afirmau că „A susţine agricultura, înseamnă a lucra pentru revenirea la virtute. A nu o susţine sau a lucra impotrivă-i este un act de trădare de neam” (Paul Sterian, Idealul panromânesc şi desvoltarea economică a ţării. Bucureşti, 1938, pag. 33), nimic nu s-a schimbat în argumentarea partizanilor, sub diferite forme, ai ţării »eminamente agricole”. Reluând lozincile, d. Lazăr alesen nu face decât să confirme, tocmai ceea ce ar fi dorit să atace. Din moment insă ce problema se pune astfel şi-şi găseşte astăzi Încă rosti®ători, firesc este să încercăm a « analiza ne scurt: este sau na legată desvoltarea agriculturii române si ridicarea nivelului de viată ■d satului de dezvoltarea unei sănătoase industrii grele nationale? Din răspunsul la această întrebata se va vedea unde sunt „interesele agricole ale milioanelor de ţărani” şi cine apără, în adevăr, şi tradiţiile de progres şi existenţa poporului nostru. In privinţa nevoilor adânci ale agriculturii noastre există un quastu-iantin acord, bazat pe evidenţa unei realităţi Ce nu poate fi contestată agricultura românească trebue să treacă de la cultura extensivă la ruta intensivă şi să-şi schimbe caracterul exclusiv cerealist. Numai astfel va putea să se mărească atât scăzuta productivitate la ba., cât și rentabilitatea exploatărilor agricole, încercând însă să pună carul înaintea boilor, partizanii ţării „eminamente agricole” au crezut că se poate ajunge la cultură Intensivă fără industrializare. Ori lucrul acesta este categoric imposibil şi experienţa trecutului a dovedit-o din plin. Este imposibil Întrucât cultură intensivă înseamnă modernizarea inventarului agricol, rămas în unele părţi ale ţării încă la plugul de lemn. Este imposibil întrucât cultură Intensivă Înseamnă mecanizarea muncilor agricole, prin generalizarea folosirii tractoarelor şi celorlalte maşini agricole. Este imposibil întrucât cultura Intensivă înseamnă folosirea ingrăşămintelor chimice. In privinţa aceasta este demnă de reţinut observaţia făcută de un referent al ultimului congres AGTR: „Dublarea producţiei la ha. în Germania s’a datorat introducerii azotaţilor. Prin aceasta cultivarea pământului a eşit din marginile ogorului. Ea a început încă din mina care a produs cărbuni, din uzina care a produs azotaţi, din trenurile care au făcut Costin Giurgescu (Continuare în pag. 4-a) ...............................................................................iiiniiiiiiiiiiiiii.iit.....tun iiniinifiiiiiiiiHiiFiiiiiiiiiiuiiiiiiijiiiHiiiiiinsiiNiiiiiiiiMiiiiHiiiînniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiii iiiiHiniiiiiiiiinuiiiiiiiiiiiiiiiliii CAMPIONATUL PENTRU CATEGORIA UŞOARĂ FCCT3ÁU: MATCHUL BUCUREŞTI - SOFIA ULTIMA ŞEDINŢĂ A CONFERINŢEI DE LA MOSCOVA In clişeu: Delegaţia franceză, la mijloc d. Bidault. OAMENII MUNCII IM LUPTĂ -ÎNFRÂNGEREA GREUTĂŢILOR Un 1 Mai al efortului, un 1 Mai al încleştării oamenilor şi maşinilor într’o sforţare puţin obişnuită. Un 1 Mai care nu exclude ci subînţelege lupta, lupta eimnpotriva igreului care loveşte ţara, lupta necontenită pentru strângerea în rânduri compacte a oamenilor munci. Un 1 Mai greu, un 1 Mai al dârzeniei, al perseverenţei, al credinţei de nnezdruncinat în puterea creatoare a mulţimilor organizate şi disciplinata. În Ul Mai al anului 1947, va rămâne de aceea-alături de ale atâtea zile „ale muncii şi luptei1“ — în istoria de multe ori nescrisă dar nu mai puţin eroică a acestei sărbători. ints*© osamereig maşini şi proefese La numai câţiva kilometri de centrul bursei negre, muncitorii marilor satreprinderi din Capitală au iniţiat întreceri în cinstea zilei de 1 Mai, propunându-şi să depăşească norma obişnuită de producţie. Astfel , între fabricile Vulcan şi Wolf s-a pornit întrecerea pe baza unui program în amănunţime stabilit. Muncitorii de la Vulcan urmează să livreze până la 1 Mai: 4 cazane de aburi tip locomotivă, 2 poduri rulante de câte 10 tone, 2500 bucăţi păruituri 91 piese pentru tractoarele I. A. R., 40 roţi S. T. B. turnate şi strunguite, să termine reparaţia unei locomotive şi să toarne 50 tone oţel şi fontă pentru poduri, locomotive, cazane. Cea mai mare parte din acest program a şi fost realizat. Muncitorii de la Wolf, pentru a nu rămâne mai prejos, vor produce 4 ca* S~i, Ecna —.................. • .......... X " " (Continuare in pag. /«a) MARILE FESTIVITĂŢI DE LA TIMIŞOARA D. FREM-MINISTRU Dr. PETRU GROZA A ASISTAT LA INAUGURAREA CONSERVATORULUI ŞI OPEREI DIN CAPITALA BANATULUI instituţii de artă. Duminecă 27 Aprile, Timişoara a primit vizita d-lui prim-ministru dr. Petru Groza care a sosit însoţit de d. Ion Pas, ministrul Artelor, pentru a asista la o tarte de festivităţi prilejuite de inaugurarea maimultor După ce a luat contact cu capii autorităţilor locale, d. prim-ministru a asistat la concertul festiv dat în sala Capitol“ cu prilejul inaugurării orchestrei filarmonice ,,Banatul“ din Timişoara. După terminarea concertului, oaspeţii au mers pe jos până la sediul Frontului Democrat Universitar unde d. prim-ministru s-a interesat îndeaproape de problemele studen(Continuare in pag. 4-a) VMHJMUMimrzifXMiitifv&r. ^ •■curanraacwcttw 'k' m CONDAMNAREA FOSTULUI ȘEF AL LAGĂRULUI DE LA MATHAUSEN DACHAU. 28 (Rador). — Karl Albrecht, fostul șef al lagărului de concentrare Mathausen, a fost condamnat la moarte prin spânzurătoare de tribunalul militar din Dachau. MINE GRECEŞTI CONCESIONATE UNEI SOCIETĂŢI AMERICANE ATENA, 28 (Agerpres). —Corespondentul Agenţiei Telepress transmite: Ca urmare la achiziţionarea din partea societăţii americane T. V. A., a celei mai mari părţi din societatea aeriană greacă, se află acum că o comisie parlamentară greacă a aprobat legea care concesionează mine de plumb din Kirki (Tracia) d-lui William Smith, reprezentantul soccetăţii .American Mines Incorporated”. EXTINDEREA OPERATIONILOR PARTIZANILOR SPANIOLI MADRID. 28 (Rador). — Corespondentul Agenţiei UJJU TEN transmite: După cum anunţă ilarul clandestin EL GUERRILLERO torţele de partizani, din nordvestul Spaniei, au împuşcat opt colaboratori franchişti. Mai tot aceştia dădeau informaţiuni poliţiei asupra activităţii partizanilor. Ziarul arată apoi că este posibil să se extindă operaţiunile de partizani în oraşele şi centrele industriale. Partizanii au aruncat 650 metri de cale ferată în aer în Galicia, regiunea iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiai Scandalul de la Universitas« GHEORGHE BRATIANU ŞI „CALIFICAREA SA PROFESIONALA — PRINCIPAL SPRIJINITOR AL MIŞCĂRII LEGIONARE — TEORETICIAN AL FASCISMULUI — AGENT HITLERIST — slujitor al războiului antonescian Şi totuşi prof. Gh. Brătianu îşi continuă lecţiile la facultatea de litere din Bucureşti In cadrul acţiunii pe care am pornit-o pentru a denunţa opiniei publice carenţele Învăţământului nostru universitar şi îndeosebi pentru a atrage atenţiunea asupra numeroşilor profesori menţinuţi la catedră în ciuda atitudinii lor netantidemocratice, am prezentat cazul Constantin Burdeianu, de la facultatea de farmacie din Bucureşti. Cele relatate de noi cu aed prilej sunt deosebit de grave şi impun, fireşte, măsuri urgente. Sunt însă profesori a căror tristă celebritate a depăşit de mult cadrul unui singur sector de activitate. Este situaţia lui Gheorghe Brătianu, care continuă să „înveţe” pe studenţii facultăţii de litere din Bucureşti, istoria universală şi care deţine şi astăzi postul de director al „Institutului de istoria universală” al ţării. Cum este posibil aceasta, iată o întrebare pe care nu odată orice om de bună credință și-a pus o. Cine este Gheorghe Brătianu, de asemenea se ştie. Pentru că personajul se cramponează încă mai (Continuare în pag. 4-a) — Ce e cu distrugătoarele astea? Tsaldaris: — E ajutorul americanpentru refacerea Greciei... POPOARELE DE EUROPA „UNITE IN ÎDEIA PACE” declaraţiîle de Wallace ! NEW YORK 28 (Rador) —i D. Henri Wallace, fostul vicepreşedinte al Statelor Unite a sosit Duminică dimineaţa pe aerodromul La Guardia, înapoindu-se din Europa unde a ţinut o serie de conferinţe. Fiind întrebat de ziarişti asupra călătoriei sale, d. Wallace a declarat: „Am găsit în Europa, aşa cum speram, toate popoarele unite în ideea păcii şi am intenţia să vorbesc publicului american despre aceşti oameni „entuziaşti şi minunaţi” pe care i-am întâlnit în Europa, în Anglia şi în Franţa şi pentru care pacea formează cea mai mare grije. SENTINŢA IN PROCESUL ORGANIZAŢIILOR CLANDESTINE DELA ARAD GENERALUL GEORGESCU VA FI JUDECAT LA 29 IUNIE Aseară s’a dat sentinţa în procesul organizaţiei clandestine descoperită la Arad. Completul special, compus din •vrrrrvcr .arr,« ■ r rrcr* •erm**ZT*f£B'r- ^ domnii: general de armată aviaţie Ionescu Emanoil, preşedinte, gen. div. Romulus Dumitra, gen. div. Bardan Ştefan, gen. div. Stănculescu Ion, gen. div. Cambrea Nicolae, procuror fiind d. gen. div. Alexiu Paul asistat de lt. col. mag. Giroveanu după audierea celor 28 martori ai apărării şi acuzării, a dat următoarea sentinţă: Col. Sorescu Dumitru, condamnat pentru crimă de complot pentru distrugerea civilă şi militară a unităţii şi independenţii statului, la 10 ani temniţă grea şi 5 ani degradare civică, iar pentru crima de păstrare de armă, la 25 ani muncă silnică. , Lt. Magiam Mircea, pentru participare la crimă, de complot pentru distrugerea unităţii statului se condamnă la 6 ani temniţă grea iar pentru complicitate la crimă de păstrare de armă, la 10 ani temniţă grea. Lt. Mureşanu Andrei Sever se condamnă pentru complicitate la (Continuare la pag. 4 a) Farcaș să.1 poată trimite la plasă; 3. Humis, urmărit de fundalul bulgar, marchează al doilea goal; ' ' 1 j_; mia în plasă da Mols eseu Matehul Brătescu — Mihail. Hcndul 5. Mihail cade in urma unei directs la stomac; 2. — Matekul balonul ■Solia. Kostoni, solist, “ Ni te ca tolitMtf tsfr ÎNFIINŢAREA ŞI ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL Odată cu definitivarea reformei agrare problema creditului agricol apare ca absolut necesară. Faţă de această situaţie Ministerul Agriculturei a intocmit un proies de lege pentru înfiinţarea şi organizarea creditului agricol sătesc. Potrivit acestui proect, creditele ce se vor acorda ţăranilor vor fi în primul rând date pentru refacerea inventarului agricol şi numai după aceasta pentru exploatarea propriu, zisă. Se va ajunge astfel la o consolidare efectivă a păturei ţărăneşti asigurându-se acesteia condiţii de muncă corespunzătoare situaţiei create de reforma agrară.