România Liberă, iulie 1948 (Anul 6, Nr. 1182-1209)
1948-07-01 / nr. 1182
PAG. T* PREMIEREA ELEVILOR EVIDENȚIAȚI IN CONCURSURILE INTERPOLARE Duminică 27 Iunie, a avut loc în București festivitatea împărțirii premiilor liceelor, și elevilor reușiți primii pe la CUPA UNITĂȚII TINERETULUI Săptămâna aceasta au continuat să ne sosească știri în legătură cu participarea elevilor încadrați în ÎJAER, la Cupa Unității Tineretului. La Buzău s’au înscris la această competiție sportivă #00 elevi și au început di Plitele pentru selecționare. In regionala Dolj, sunt 8000 stelii participanți la Câmpulung, 1256 elevi, în jud. Prahova, 4000, la Satu-Mare ,IOOO, etc. etc. Marele număr de participanți UAER-iști la aceste sSaniile stații sportive,1 constitue o dovadă semnificativă a astFgei înțelegeri de care se bucură Gupa Unității Tineretului In marea massă de efeul. ra, la concursurile , literare, științifice, de istoriei, gazate de perete, desene și dansuri populare, organizate de Ministerul învățământului Public și UAER, în cadrul sărbătoririi centenarului anului revoluționar 1848. La aceste concursuri au participat peste 25.000 elevi la fiecare categorie de competițiuni și au fost distribuite în total 78 premii. Au obținut premiu I: Gazete de perete, Colegiul Popular Oltenia, cl. 7-a a Liceului Focșăneanu din București, cl. 7-a Lie, Aurel Vlaicu și cl. 7-a Lie, Industrial de Fete din Târgoviște. Desene: Rică Ioana, Lie. Industrial Târgoviște, care a mai obținut și un premiu de încurajare de lei 10.000, acordat de d. ministru Gh. Vadilichi. Istorie, cl. I-III, Filipescu " Sancții, dela Lie. ’ Teoretic particular, cl. IV-VI, Olteanu lie, Lie. Frații Buzești Craiova, cl. VII-VIII, Petroviaik A, Lie. Sf. Iosif București. • Concursurile literare: cl. I Radu Dumitru, Lie. băeți Tg. Ocna; cl.ii: Turcu Sergiu, Dej; cl.IlITrib. Șincai, Boc.; cl. IV: ĂiuEeșan Ioan, Dej; cl. Vic.Popescu Dan, Lie. Șincai; cl. VI: Haretz Andrei; cl. VII: Andrieșescu Eugen, Lie. N. Gane din Fălticeni. Concursurile științifice: ci- VII: Oprea Ioan, Sighișoara. Dansuri naționale: Am par POȘTA El H. ZALIS-L. T. 9 București. — Avem și noi ca și dv. dorința ca la „colțul elevilor” să colaboreze un număr cât mai mare de școlari. In curând vom începe s să numim o serie de corespondenți dintre elevi, în toată țara. Cu mici modificări, articolul merge. Vă rugăm să treceți într’o zi pe la redacția ziarului nostru. DIMITRIU C. — Bacău.— Evenimentul descris de dv. este depășit. Continuația ne trimite articole, reportagii și ticipat 15 echipe și au obținut toate premiul I sau Hi Sî a remarcat echipa , î județului'Iași. •/ " Premiile au fost distribuite de către d. ministru adjunct al învățământului Public, G. Daicoviciu și au constat în diplome, cărți și cupe. Lista celorlalți premiați va fi publicată la „colțul” de săptămâna viitoare. LEVILOR știri din viața elevilor din localitate. MARA CONSTANTINESCU—Blaj. — Continuați a ne trimite material. Marșul U. A. E. R. există. In consecință vă rugăm să ne trimiteți adresa exactă pentru a vi putea expedia. HORESCU ION-Loca. - Suntem bucuroși că citiți cu plăcere .„Colțul elevilor”. Desigur orice elev poate colabora la această rubrică. In curând vom organiza concursuri la colțul nostru. CUM REUȘESC TEHNICIENII SOVIETICI SĂ ASIGURE O PRODUCȚIE OPTIMĂ (Stoare din pag- la) din" I -'ll...--------------—I*—1 - 11 "— I costul de producție al oțelului? Am avut prilejul să vizitez o uzină metalurgică din orașul Dnepropetrovsk. Secția a doua de cuptoare Martin a acestei uzini s’a clasat în cursul întrer î pe primul loc obținând denumirea .,cea ma bună secție de oțelăr,i din Uniunea Sovietică. . Am stat de vorbă cu oțelarul Pavel Cocetcov, cu tehnicianul termist Victor Rogoz, elîi, cu. stahanoviști.... Mațomeț, Meleriev și Gkî 'mbRejtir^1111 secțiuni. . Gțelavîî depășesc ‘r- -r — Lucrări pentru noi Inline, Iar nu cpeht’rh builinarele dvizionărilor j.Societă*. . ț-iî -metalurgice din .Sudul^Rusia iV. e.ște , ‘"altădată a fost pt-bpt etapa acestei întreprinderi. A stăzi-t întWSga'<»dbnfE*ftien t ‘ națională, ne aparține ,Nouă, iar noi am devenit gospodari "grijulți — îmi spune bătrânul orfeiar Pavel Cocitcov, decorat cu ordinul Lena. Scoțând de buzunar uri carnet de însemnări și consultând coloanele de cifre înșirate în acest carnet, el îmi povestește despre randamentul cuptorului sau și al întregei secțiuni. Oțelarii secției No. 2 de cuptoare Marin au obținut în Aprilie și Mai al anului curent succese importante în ce privește fabricarea oțelului. In ziua de 8 Iunie ei au înregistrat o nouă Victorie, terminând programul prevăzut pentru întreaga lună, îndeplinindu-l deci cu 22 de zile înainte de termen. In acest răstimp productivitatea muncii fiecărui lucrător a sporit simțitor. In Iunie, producția lunară medie a fiecărui muncitor a fost mult mai mare decât producția," dinainte de război. La uzinele din Dneprudzerjinsk am fătați cunoștință și cu șeful celei mai bune secțiuni de topire a oțelului din Uniunea Sovietică. Zahar Corcenco, un inginer talentat și un admirabil organiiator. Un fiu al poporului' ♦ Zahar Corcenco este în vârstă de 40 de ani. El s-a născut în familia unui mecanic de locomotivă. Părinții lui Cortcenco aveau 5 copii. Nu era lucru ușor să hrănești și să dai educație unei familii atât de numeroase. Și desigur, că copi mecanicului Covcenco n’ar fi putut deloc să învețe, dacă muncitorii din Rusia n’ar fi răsturnat cârmuirea țaristă șî n’ar fi luat în mâinile lor puterea de stat. Toate fabricile și uzinele, ogoarele și minele au devenit un bun al poporului. Acest lucru s’a întâmplat atunci când Zahar împlinise vârsta de 10 ani. Porțile școlilor s’au deschis larg pentru copiii oamenilor muncii.. învățământul devenise gratuit. Fiul mecanicului de locomotivă, Zahar Corcenco, a început să învețe. După terminarea școalei secundare de șapte clase, s-a înscris la tehnicumul metalurgic, iar după terminarea acestuia a urmat institutul metalurgic din Dnepropetrovsc. In toți anii cât a învățat la tehnicum și la institut statul a avut grijă de el, acordându-i o bursă, un camn jn și tot ce era necesar. In felul acesta Zahar Corcenco a putut să se dedice studiilor și să termine institutul cu mențiunea ,,Foarte bne’’. In luptă pentru mărirea praiciiecției Muncitorii de la uzina metalurgică din orașul Stalin, au făcut curând cunoștință cu noul lor șef de schimb de la cuptoarele Martin. Acest tânăr specialist sovietic era Zahar Corcenco, fiul mecanicului de locomotivă. Au trecut câțiva ani și forurile conducătoare din industria metalurgică au propus lui Gorcenko, să fie transferat la uzina din Dneprodzyrjinsk. La început el a lucrat aici în calitate de inginer al serviciului de cercetări științifice. Misiunea lui era să conducă activitateanovatorilor și să aibe grijă ca propunerile lor să fie înrădăcinate în producție. Deși această muncă îl pasiona foarte mult pe Zahar Corcenco, el-totuși -sprrqtgM Rg sti* ntrnn li secție, lângă cuptoarele Martin, acolo mai perseverent și totuși în timpurile de unde se decide soarta producției de oțel. Dând satisfacție cererii lui, conducerea l-a numit șef de schimb la secția No. 2 de cuptoare Martin. Mai târziu el a devenit șef al acestei secțiuni. — Am terminat programul primei jumătăți a anului, îmi spuse Zahar Goicenco, acum ne propunem ,să terminăm programul anual până la 7 Noembrie, data celei de a B1 aniversări a Revoluției din Octombrie: „xlificațăt^ă^tripi fetii -1 lntr’o zi, stâlgi de, vorba ...,nu,nuZjripi £ Corcenco, m’am interesat: — Să punim*, ceilalți copii din familia dumîtale au putut și ei să învețe, sau ai fost o excepțe,datorită perseverenței de carieri dat dovadă? ‘ L"’Bineînțeles, că perseverența nu Strică, îmi răspunse cu un zâmbet Corcenio.. Numai să de multe, ori chiar și firi ori perseverent nu ,va reuși s’o scoată, la capăt dacă în calea lui va întâlnițesfânșîte piedici. töri rift ' vedea. Rifije’ ar jsta așa stăteau luprurile pentru clasa muncitoare. De ași fi fost de trei ori altădată nu mi-ar fi fost deloc ușurije, fiu de mecanic să ajung la i’nstitut. Condițiunile materiale nu mi-ar fi înrjgăduit acest lucru. Acum situația s’a schimbat, căci in țara noastră totul aparține oamenilor muncii. Toți frații mei au putut să învețe și sa termine școli superioare. Fratele meu mai mare, Piotr, este acum inginer șef . la un șantier de construcție din Alcevsk. Fratele meu mantic Alexandru este inginer șef la *rrifu. Faritfer''Achélie,fel'â‘pîerif!'n'luptele de lângă Kurse. Sora mea. Maria a făcut studii secundare. • Părinții mei, continuă Cadcenco,’ Iráesc. și acum in -stațiunea Chaplino. Ei au o căsuță proprie, iar tatăl meu pri-, ameste Klin partea statului o perisiei de" bătrânețe.. iată tot ce pot," să spun. Și acum să ’mergem' înspre cuptorul ». acolo se'face' astăzi ’topirea rapida a oiului ¥ Îr> iVîWRi fsărtțîi '»1# cum lucreaza I. Gorianov CONSULTAȚII PENTRU LOCUI I Urnnare din pag, la fea ca pe o marfă ce se vinde și se cumpără, o mentalitate cu totul greșită față de problemele sănătății Astfel, în comuna Oltenița, Rurală echipa sanitară, vizitând mai multe case, a dat peste un caz de tuberculoză, o fată de 19 ani, care se chinue de 8 luni de zile. Zadarnice au fost sfaturile și îndemnurile medicilor, de a fi internată gratuit in sanatoriu, căci atât fata cât și părinții ei, n’au vrut să asculte, spunând că mai bine sa moară decât să se interneze în sanatoriu. Una din rudele bolnavei Ștefan Coteț, îmi spune : „Aceasta este în urma vremurilor trecute, care făcuseră din spitale unelte de îmbuibare a boerilor și erau pentru noi ăștilarți, lăcașe ale morții. Apoi, vezii ăștia ai noștrii încă nu le vine sa creadă că spitalele ar puea fi altfel acum, mai ales că avem și azi în sat oameni, bin ă: înstăriți, care îi sfătuise să nu se ducă la spital, că-i moarte de om Ei vorbesc de rău echipele sanitare, cum vorbesc de rău și sunt mulțumiți și de guvernul nostru Sunt nemulțumiți că nu ne-au putut cumpăra pământul pe nimic , câte și măi câte”... Efectele naționalizării . Oltenița Rurală De noi, se apropie țăranul Ion Petcu, cu dorința de a lua și o parte la discuții. — „Apoi le om pune capăt poftelor, acum. Că iată țe când ci naționalizarea dela orașe și cooperativa noastră a încăput a aduc mai multe produse. De unde pân acum pânzeturi și unelte căpătai numai invalizii și văduvele, am inceput a căpăta și noi ăștilalți. Ci am auzit că nu in toate satele ni tizualizarea s’a simtit așa de reperie ca la noi. Mai sunt sate und cooperativele au rămas in urmi Ca Su timpul cred că se va imbunătăti peste tift și or avea și celalti de toate trebuitoare. Mai ale cred că dacă am avea și noi ăști, care n’avem pământ și muncim p la alții, am avea un sindicat, cum sunt prin alte locuri, multe s’ar înbunătăți”. Problema Sindicatelor agricole . Intr’adevăr, problema creerii d sub toate agricole, se bune cu actrală și la Ulmeni, comună imediat apropiată. Aceeași problemă se pune și in comuna Darvari. Deși o parte din locuitorii acestor comune, sunt lipsiți de pământ nu a existat încă nici un sindicat agricol prin,, aceste locuiri, problema ar trebui să devie una din preocupările principale ale organizațiilor de partid respective, ca și ale organizației de partid de plasă. In aceeași măsură ea ar trebui să preocupe Uniunea Sindicatelor Agricole, care va trebui de acum înainte să dea mai multă atenție sindicatelor agricole din satele noastre. Aceste, sindicate vor ,putea să ajute pe muncitorii agricoli salariați înc”o mare măsură apărând în acelaș timp de excesele celor pentru care muncesc. G. Macaloiu CONSULTAȚII §1 MEDICAMENTE PENTRU LOCUITORII SATELOR SERBARE POPULARĂ ARLUS, Filiala București, anunță o mare serbare populară în ziua de 3 Iulie a. c., la orele 15. Programul variat va avea concursul celor mai apreciați actori ai teatrului românesc. -NI 1 ■ ] | cI j. L . I ■' SITA NOILOR ALESORI POPOURI •'.?< (Uxmaire diji pag. l a) : JSQMrn 'HOTARELE: Nicolae N. S. —----------------------------------------------- Petre și Gheorghe I. Zissu. SECȚIA H-A PENALA: Titulari: St. G0M. BUDEȘTI. Mariana Constanttnn Novac. Bella, Gruia și L Mănăilă. Suși Dumitru Simionescu. »Ieanți: Gh. Leizerach, Iosefina Vâje. N. ■. @CA. PĂLITĂ: Nie V. Niculae . GOM. CACIULAȚI: Gostache P. Ilieși Sivu E. Morarul .COM. BOLINTIN: Nae Const Nae și Elena Stoicescu. COM. JOIȚA: Qh. Amza și Vastle Năstase. GOM. DOMNEȘTI:. Lina M. Oprea și Pavel M. Gris tea. COM. VIDRA: Alex. M. Stan și Dum. V. Stoian. Eeaterina Economu. SECȚIA III-A PENALA: Titulari: N. Simion, I. Stoian și I. Meinic. Supleanți: I. Gheorghe, I. Bărbulescu, C. Leoveanu, Elisabeta Ionescu, Cătălin Rădulescu și Aurel Petrescu. SECȚIA TV-A PENALA: Titulari: H. Elemer, Gh. Ghican, Elena Tonța. Supleanți: Zoe Bărcănescu, G i. Cristescu, Aurel Florescu, Florea Tase și Geza Wertheim. Tribunalul Ilfov SECȚIA I-A PENALA: Titulari: Victor Bucur, A. Bartfeld, Raveca Barbu și Toma David; . supleanți: D. Ștefănescu, I. Marcovici, P. Ionescu, S. Solomon, Ianase Gleznea, G.I. Gănescu, Aurel Petrescu și Leon Ungar. SECȚIA II-A PENALA: I. Chiva, I. Ston, Olivia Achim și D. Dumitrescu supleanți: Radu Gojocaru, V. Scundu, Lucian Ișoveanu, Gh. Ivașcu, Șt. Șerban, Elisabeta Lucian, D. Dincă și Tom- Gheorghe --SECȚIA III-A PENALA: Titulari: Ghilaghi, St.Mironovici, Al... Popovici , G. Sârbu; Supleanți:' I. Gonescu, I. Gostea,Victor Stanciu, Al. ; Ștefănescu Cristina Bârsan, D. Codreanu, I. Sudji și I. Bucur. ■ SERIA -IV-A PENALA: Titulari: ■ Dora Nenju ,Valeriu Ac’aim. ,Șt. Novac ? Șt.Bobolea; "Supleanți: Ermina Greu D. Dinu, Em. Trandafirescu, Maria ArdeLeanu, Maria R. Ionescu, M. Ionesci Gavrilă Hotăranu și Aristița ’ Constantinescu:’ • ■ PARCHET: Titular:': N. Trifan și Il Niculescu; Supleanți: Ioana Duvlea Ili Dîneschi, N. Bobu și Maria Parpasl.’ SECȚIA I-A CIV.-COM.: Titular Rudolf Surpîța, N. Tatomir,’ St. Șerba și Profir Rădolp Supleanți: Nejcu Nea« I. -Pgl., G. Grigorescu, G, .Mocioiu, S Brizneac, Natalia Curcă. Titu Goicuiesc Și Maria Tecșariu SECȚIA II-A CIV.-COM.: Titular Dem. Oscar, Al. Bendeanu, St. Anghi ■Și, N. Nicolaescu, Sapreakti: Gh. Sahe Paraschiva Buze, I. Pălănceanu, N. G. nescu, I. Chivulescu, Stoian. Teodoresci D. Negoiță și D Rață SECȚIA. III-A CIV.-COM. --.Titular Marta Moldoveanu, I Ghigia Gheorgi Tudor și N. Mătușa;* Supleanți: Auri Crețu, Tudor Bog,dan. Ilie Popescu, Petre Berea’, L Asarihescu,’ I. Hirsch, Nice »a^IG31!13«șindrh. Qtitíá. !*; »b Judecătoriile populare urbane București i „ , JUD.I. Titulari: Adalbert Gardes Marcu Grigore; Supleanți: Ml.. Dobr Anghel..Ionescu; Ion Nasea și Maria Cirasol. JUC. II. Titular,: Vasie Antofi, A Harigii: JSlipleăinți:' $fi' rdth, Ecaterii PHIEitrescu, Deziderții .Gherestes ji V tor ’Vasii,’ii ,.r: JUb'.i'ifii'Titulari? G. Bujan si Ele, Hetrea: Supleanț : C. Nascu, Gh. lorgilescu, Andriei Barta și C. Florescu. .. JUD. IV. Titulari: Al. Stanciu ș A. Codreanu; Supleanți: Iuliana Caracani;ța Schwarz, D. Manea și I. Stanei JUD. V. Titulari: Sterică Popa Buîr, Niculescu Mimi; Supleanți: Bărbulescu, Vasile Nicoalae C. Dumirescu și Iordache Nlie. .Jud. VI. Titulari: Ion Zaharia și Ghghina Huidumac Popescu; supleanți: Toșcan, Lazăr Costescu, N. Boncilă Lazăr Gherghel, Jud. VII. Titulari: Ioan Răfăilă și Mria Porumbelu; supleanți: Trifon Archiu, C. Băloiu, Const Petre și Al. Staiciu. Jud. VIII. Titulari: Andrei Bârsan Anghe Luescu; supleanți: Iozu S. Ioz Elena Nedelcu; Radu Vasile și Ilie Pui Jud. de urgență. Titulari: Gh. Mănecu și Roza Rubinstein; supleanți: I. Inescu; I. Angelescu, I. Budeanu și G Toma. Judecătoriile populare rurale din jud. Ilfov COM. eUTURAGENL Gh. L. Zami și Lixandru I . Dincă. COM. GRUIU: Niculae Crăciun și Ltan Pitaru. COM FIERBINȚI: Mircea Frățilă Vasile Floricică. COM. DRAGOEȘTI: Vlad Zamfir Gheorghe Negrilă. COM. COCIOC: Virginia Angelesi și Voicu I. Crăciun. COM. BUFTEA: Boris Sofronie Iosif Pop. COM.I. F.ERIMU Năstase Ionel și Șerban Stoian. COM. OLTENIȚA: Vasile Bătăi, Traian Negoiță COM. GREACA: Petre Pensa și MVhail Istru. ■COM. MANASTIREA: Ilie Ulmea și Const. Eliade. COM. BRANEȘTI: Tudor Ruise și Idor Criste. COM. GALBINAȘI: Anuța Marin Dum. Amarei. PLECAREA COPIILOR LA EFORIE Direcțiunea pentru ocrotirea mamei și copilului din ministerul Sănătăți face cunoscut următoarele Trenul care duce copii, în colona ministerului Sănătății, de la Eforie, pleacă din Capitală Miercuri 30 om seara. Părinții sunt rugați a aduce copiii la gara Băneasa la orele 6 d. a. . Trenul care duce coloniile la munte, în direcția Brașov, pleacă din București în primele ore ale dimineții de Joi-1 Iulie. .. * . Părinții sunt rugați să aducă copiii în gara Băneasa la orele 6 dimineață. ULTIMELE CAUȚI APĂRUTE IN EBITUIEA PARTIDULUI MUNCTORESC ROMÂN V. I. LENIN — „Karl Marx“. V. I. LENIN — „Despre întreceri în muncă și munca voluntară“. V. I. LENIN — „Trei izvoare, trei părți constitutive ale Marxismului“. I. V. STALIN — „Cuvântare ținută la prima consfătuire a Stahanoviștilor din Uniunea Sovietică”. I. V. STALIN — Situații noui, sarcini nou, în domeniul reconstrucției economice”. M. LEONOV —■ „Crtica și autocritica”. P. GAPOCICA — „îmbinarea intereselor individuale cu cele sociale în orânduirea socialistă”. N. POPOVA — „Femeia în Uniunea Sovietică“ (ed. II). JULIUS FUCIK — „Reportaj cu ștreangul de gât“. Rezoluția plenarei a II-a a C. C. al P. M. R. (10—11 iunie 1948). Despre naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi. CONCEDIILE TREBUESC ORÂNDUITE ASTFEL CA SĂ NU STINGHEREASCĂ PRODUCȚIA stau într-o secție de sezon: a din pHfjîor ?t pentru sticlefe de bere. Ceea ce trebue relevat însă la fab.r",ca . ..Metalngk-bus este dragostea se o au c lucrătorii pentru mașini. Am Întâlnit o curățenie exemplară prin toate secțiile, iar utilajul este bine pus la punct. Un exemplu este meșterul Seidler Gustav, secretarul Comitetului de fabrică care a învățat ac, meseria. Acum câteva luni, meșterul Seidler a realizat o inovație la lămpile de gătit. Ferestruica fixa de la , lampă care dădea ’" mult de lucru gospodnelor, a înlocuit-o i. j cu una demezizabilă. .Prin aceasta s’a , realizat nu:rmmaj & ^ecimomkc,debrinarei.• t.al, dar'și'" o’ imliunătățire ’"S""'ca'iliaJl . O altă inovație a fost făcută de'mes șo ferul Sehr Carol, de la Secția fermoare. In urmă cu trei săptămâni el a introdus la masa , un automat care reglează șnurul bande textile întrebuințată la ferimoare. Dar în secția fermoare se simte lipsa materiei prime, a alamei. Comensile nu pot fi îndeplinite din această cauză. ■ Mărfuri in stoc. — Refour ferile in imensa magaze a fabricei se găsesc depozitate mari cantități de felinare de vânt. Vechea conducere nu era preocupată de desfacerea acestor felinare, care zac de veo câteva luni. ■ Alături într’o magazie mai mică, unele peste altele, sunt aruncate lămpile de gătit defecte. O lampă de gătit este compusă din 360 de piese. Defectul acestor lămpi, după cum ne spune un tehinjeian, este că piesele n’au fost fabricate cu destulă precizie. In ultima vreme lucratori," împreună cu tehnicienii, au pornit o acțiune pen...tru verificarea cât mai serioasă a pieselor. Rezultatul a fost că procentul lămpilor defecte a fost redus 13 1.5%. Deasemennea deșeurile au scăzut de la 14 la sută la 8 kt sută. 1 Ele sunt trimise pentru retopire la Reșia. Dar această problemă a pieselor rău construite, care formează ’ ributul ]e este departe de-a fi 1chidată Ea stărie într’o mare parte din fabrici și e o sarcină urgentă a comisiilor de producțe și a noujlor direcț; de a contribui pri I", munca de lămurire la înlăturarea defectuozității de acest soi în producție I i De această problemă este legată ’ și calificarea profesională a muncitorilor. I u Directorul Petre Dumitrescu, fost lucrător la secția" presa" ne spune: ? ..Varietatea produselor noastre cere o adâncă specializare a lucrătorilor. Unu, lucrător calificat, care vine în fabrica noastră îi trebue 3 luni pentru o acomodare”. Pentru soluționarea problemei, creidem că e necesară înființarea grabnică a unei școli de calificare profesională și chiar în incinta fabrcei. „Inventarierea este în curs”, continuă Iinovații în muncă prinare dim Fan-directorul Dumitrescu. Astăzi ni s’a aprobat un credit care va fi destinat ridicării cotelor de materii prie. Țin Să vă spun că a fost format un comitet de interior care va simplifica diferitele operațiuni administrative, curmând biurocratismul. Pe linia schimbului de experiențe, începând din luna iule, vom avea un schimb de metode, cu fabrica ácaele O. Mustad din Galați. Producția este în ușoară creștere 15—20 la sută peste luna trecut. Er a început o întrecere între secțiile fabricei. Dacă va fi dusă după norme științifce și pe criterii precise, ea va duce la ridicarea productivității muncii și la o serioasă creștere a producției. B. Brănișteanu PRINTRE COPIII ABANDONAȚI LA INSTITUTE DE PUERICULTURA SF. ECATERINA (Urmare dini pag. l-a) obligat să se limiteze numai la îngrijiri de ordin fizic , spălat, îmbrăcat. Neavând contact nici cu viața, nici cu oamenii, orizontul lor este foarte îngust, mărginit de zidurile clădirii și gardul grădinii. Domeniul de experimentare fiind atât de mic desigur copiii rămân înapoiați, se sălbăticesc. Astfel se explică timiditatea lor. Cum s’ar putea rezolva această chestiune ? Desigur, în primul rând prin mă «»a pus finalulHk Având mai puțini copii de îngrijit, surorile se vor putea ocupa mai mult de fiecare în parte. Afară de aceasta ar trebui să se organizeze vizite pentru copii. În anumite zile, diferite școli, organizați, să trimită grupe care să vină să stea cu ei, să se joace.. De asemenea ar trebui ca copiii să fie duși în parcuri și grădini pentru a se remedia lipsa lor de contact cu exteriorul. O "® fînă .*8?"k.r ar fi bine venită bividerea măririi numărului MOÎerionistelor tin acest domeniu, chiar în acest Institut funcționează o școală de puericultura. Ea nu poate însă satisface toate necesitățile. Este nevoie de un număr cât mai mare de cunoscătoare pentru a se ocupa de copii. De aceea UFDR-ul care și-a propus între altele educarea profesională a cât mai multe femei, pentru a putea intra în câmpul muncii calificate, ar trebui să organzeze și asemenea școli. Cu atât mai mult cu cât ele ar constitui o bază pentru fundarea institutelor de iAcest fel .ía tea*... ; Unuuesc numere aleză despre ,',sarcini orgazentată te poeticele drag revistelor ..Contemporanizatorice "in munca de Dan Duliu și Vilianul” și „Flacăra” mar îndrumare ideologiclăi“. și. Vlaicu Barnachează un categoric pas Producția de literatură și înainte pe linie, varietățiiriginală a acestui număr, 'Nu aflămm recent al !*• problemelor pe care le nu este însă la înălțimea vistei ..Raspj“ ' cuprinde tratează. Este în special restului conținutului re pe prim p an aî preocu» cazul să se sublinieze vistei. Vrem în special să părnor sale'două probete« preocuparea acestor re- Insistăm asupra produc- me ^ ma^i importan« viste de a-și reduce la fiilor de proza. ^ Revista Ij. Bilanțul Uimei stagi« minimul necesar tratarea „Flacăra” publică în ultimi se teatru— prin dis» strict teoretică și sa primul număr o proză a ri-lui cutarea critică a probleserve aspectele concrete Sebastian Agneza intitum.El pe care o ridică, și ale acestor probleme, as-rată „Intr’o mahala 'arevalorificarea folclorului pecte izvorîte din actuali lași în Duminica ceea” -n creația artiscă . — cutatea imediată. Pe această Este foarte bineventă a im ecoli ai malor mani« [inie se situiază in revista ceastă proză, cu atât resturi din 25,26 și 27 lu* „Flacăra” asupra căreia mai mult cu cât, con nje a vom insista în special în comitent cu publicarea Primei’ chestiun d. Si« prezentarea noastră de ei întreaga țară a putut mion Alterescu și consaastăzi articolele dor să ia cunoștință de ororile cri articolul de fond intr* Marcel Breslașu („Pe comise de acel criminal tutlat „Un an di răscruce marginea emanării sale , pe care, prin sentința la in treatrul româesc”, nului de pictură și sculp- poporul i-a condamnat an toamna trecută, adi- tură”), Zaharia Stancu tot de aspru. Aceste erori, la deschidere stagiu* („sarcinele dramaturgie] aspectu] îngrozitor ai nii teatrale 947—48, noastre“), Alfred Mended cruzimii, se oglindește în teatrul românesc se afla soln („Problemele crea proza d-lui Agnezia. Ceea lau capătul unui nu drum,iei muzicale”) și Dinu, ce însă lipsește — și uu drum care trâula să Negreanu . („Teatrul Rocrul este esențial — este ucă spre o artă,veridică, mânesc cu fața spre vii- o situare a chestiunii în viguroasă, pusă li slurbator”). Articolul d-lui Au- cadrul ei politic și social, poporului. Pe noi drum rel Baranga, C.i mai fi- Este evident că masacrele teatrul românesc a înmitat ca temă:, aduce insă dela Iași nu au fost opera tâmpinat desigur unele aportul său în sesizarea unorndivizi izolați. Ea a greutăți, având dis uptat justă a problemelor pe fost o acțiune tipic fas- țn primul rand ci spiricare activitatea teatrelor cistă, care a găsit autorul de improviziu- al noastre se ridică Pe un barda vârfurilor trăda teatrelor particular.. Are plan mai puțin general și tiare ale poporului narticolul d-lui Altcreru trebe epuizând decât parțial tru. vârfuri care se deuce în revistă etapee evo« problemele, se situiază tificau cu marii reprezentative ale problemj pre» articolul d-lui Harry Bralanti a intereselor burghezentând modul în care a uner despre „Manifestă zo-moșieririi românești putut fi asigurată aceastarile populare cu prilejul UneiRnd împotriva intevoluție — nu măura în comemorării revoluției”, veseior acestei țari, aceste care a fost asiguată — Este fără îndoială ca de vârfuri au utilizat o nân să f;Vi însă să faci și o Harry Brauner, a cărui decriminali, care nu au analiză mai adâncă. prinpricepere în problemele constituie decât uneltețecipiilor enumerate, de folclor, este unanim clasei dominante Proza Discuția este cotinuată recunoscută, va revenînd-lui Sebastian Agneziase in articolele: „Reți„ și numerele viitoare cu a situiază pe linia impresie- interpretare în st.gj unei aprecieri critice asupra an’stă, reușind poate să 1947—48” semnat de d. cestor deosebit de împor- smultă compasiune fată George Dem loghin; tante manifestări. Remar de soartaarelor vieți .Repertoriul și drapsturcăm ca deosebit de interne dar nereușind să în gra românească de azi“ resant ca terffă, articolul drepte furia și prateski’ al d-lr. Florin Urnea, d-lui Al. Assan „Pentru înspre marii vinovați. Ea „Teatrele”din urovinUin o literatură a echipelor nu ajută.pe cît ior ? stagiunea 1047—48* presindicale”. Marea exrins-lș unde a fost și este zefiriiț de d Mihailea cu dere pe care au luat-o în ădăcina nestu? rnu î- etc. ” Viața culturală a țări ac- „ens care înseamnă 'ncă Cea de a dWia promătivitatea acestor echipe, și astăzi în anumit locur este analizată Se tem sub fac într’adevăr necesară ura șovină, ura de ras” două din aspristele sale o serioasă preocupare în peste o considerabilă gre principale. j Avârtul »rt«* legătură cu activitatea șgră " a revistei Flacăra“ nopț'are" în triingiri lor; îndrumarea lor pe de a se fi 'așa* trasă tr ,de adevărată demoțtatie calea critică devine o iar linia unei prezențe mai de M. T Vlad și Riva* cină a publicațiilor noastre , mult formale în problemă, lorificarea folclorului1 nu și în special a revistei prin încăpățânarea pubH arta românească” de Ion „Flacăra“, săspulmânal al carii la „timp util” a unei Frunzetti. Concluzia arto- Uniunii de Artiști, scrii- lucru, indiferent dacă el mior că va"eroi'careg botori și ziariști. Nu poate,orespunde sau nu Pe NI- gătî'lor ful.-’ordul p*»te Fi, trecut cu vederea arts- una aport"unor norit've se construi o vinov>să colul d-l'll Mihai Novicov al*|»l*-ră si ar+ic„..ul dz"r-pd*pjm-r”S" a cere pe linia strădanie '"'es C-">V>n si ae*ri-> --jstri dumisale de a îndruma, ale d-nei Nela Stroescu și de frumos este fără încritic, actvitatea membri a d-lui P. Dumitriu. Poc- doială justă și la care tea%4* m este i#fe^9t K»lte* subscriem tote« totul,