România Liberă, octombrie 1949 (Anul 7, nr. 1568-1594)

1949-10-14 / nr. 1579

I » Dumitru intrat în L­ovrinul este o comună aşezată în şesul Tor­ontalului. Plugurile scot aici brazde negre, luci­­toare, în care sămânţa încolţeşte Ies■ ne şi face spic mare fi greu. In această comună întovărăşirea ţăranilor săraci şi mijlocaşi cuprin­de mai multe zeci de hectare. Gru­puri de oameni urmăresc cu bucu­ria scrisă pe feţe munca rodnică a tractoriştilor. Printre ei se află şi ţă­ranul muncitor Dumitru Mindea. — Iacă mă bucur de pe acum de recolta pe care o să o am la anul — ii spune acesta vecinului său Ion Ionescu. In sat. Dumitru Mindea nu e ve­cin cu Ion Ionescu. Dar in câmp s’a» potrivit cu loturile alăturate, i-a zis in ■primăvară ţăranul muncitor Ion Ionescu vecinului său. — Măi Dumitre, intră şi tu in în­­tovârăşirea noastră. Ce să te mai împrumuţi pe de unelte pe la chia­buri. Munca maşinilor e altceva, pământul dă roadă mai bună. N’a ascultat însă Dumitru Mindea. Prea îl băgaseră multe în cap bogă­tanii satului. Dar ţăranul muncitor Ion Ionescu nu s’a supărat — Bine, frate Mindea, iacă por­nim insămânţăriie. Tu cu boii chia­burilor, eu cu tractoarele Statului. Om vedea care merge pe calea­­ cea bună. Timpul a trecut, a venit vara. Ţă­ranul muncitor Dumitru Mindea a pierdut multă vreme slugărind la chiaburi pentru uneltele imprumu­­tate. Ion Ionescu în schimb a avut vreme destulă să facă trei prăşite sănătoase, să înlăture buruienile. In plus ogorul lui nu avea nici răzor cu bălării, cuib de șobolani, nici altceva Porumbul lui a crescut mare. Al lui Dumitru Mindea n’a avut unde să-Şi afunde rădăcinile; cu boli greu poţi scoate ceva mai bun. A rămas po­rumbul lui mic şi n’a legat cum tre­ ’oue. — Tiu-i nimic măi Dumitre — cău­tau sămi liniştească chiaburii din sat. O să vezi la toamnă că tot porumbul tău e mai bun. Ce te uiţi la ăla că e aşa vânjos, Coceni goi. Doar pă­mântul e ars de benzina tractoarelor, numai boabe nu tea de-acolo. Mindea întovărăşire S’a mai domolit puţin Dumitru Mindea. Dar nu pentru multă vreme, căci a venit vremea culesului. S’a fă­cut că a ieşit la cules in aceiaşi zi cu vecinul său Ion Ionescu. Deabia s’a ridicat soarele in răscrucea amie­zii şi Dumitreche Mindea a şi termi­nat de cules. S’a uitat atunci la vecin acesta n’ajunsese nici până la jumă­tate. S’a uitat fi la carul acestuia. Carul plin cu vârf. Al lui— până la loitre. Spre sat au pornit împreună numai că ţăranul muncitor Ion Io­nescu s’a mai întors de câteva ori să-și care porumbul acasă. Dumitru Mindea a mai venit și el dar ca să-şi taie cocenii. — Măi Ioane — i-a zis el vecinului — pare-se că tu ai avut dreptate. — Dreptate a avut Partidul, frate Dumitre că ei ne învaţă cum să ne sporim recoltele. Poţi să vezi şî tu acum, care e munca făcută cu maşina şi care-i cu vitele. Când au cântărit recoltele dife­renţa s’a văzut ţi mai bine. ţăranul muncitor Ion Ionescu, care şi-a lu­crat pământul în întovărăşire cu tractoarele SMT a obţinut în medie 2020 kg. porumb la ha, în vreme ce Dumitru Mindea, cel cu lotul înve­cinat, dar care şi-a lucrat ogorul cu vitele n’a realizat in mijlociu decât 600 kg la hectar. S’a necăjit Dumitru Mindea pe el însuşi, dar mai necăjit părea să fie pe chiaburii satului. — Şerpi veninoşi! Nu ştiu ce.ar mai fac ca să-l împiedece pe nevo­iaş să dea înainte, să nu-i mai fie slugă. Şi s’a înscris în tovărăşie. Acum când păşeşte in urma tractorului care îl răscoleşte pământul nedesţelenit de ani de zile, ti râde inima de bu­curie. Şi spune la toţi: -­ Am învăţat multe din paguba mea. Da? cel puţin să ia aminte cei­­bani nevoiaşi şi să nu se mai ia după ■ unile chiabureaţi. V. FENEŞIU «»respondent III In corpul ziarului: !lllllll[||llllllll ARUL VII Nr. 1579 P. 6 PAGINI 4 LEI REDACTIA SI ADMINISTRATIA ABONAMENTE: încep la 1 fi 15 ala lunii București, Str. Constantin MUU 5­ 7 -9 8 luni lai 120. SALARIAȚI SI STUDENT Contr. tai. 6.34.93 - 6.34.94 - 6.34.95 * 1 an ai 14­0 0 * 1 lună lai 100 *_Cont. Cae Posta 1 Nr. 7796 SERVICIUL ABONAMENTE TEI. 5.21.21 linii REDACTOR RESPONSABIL NICULAE BELLU In pagina 3­ a Comitetele Provizorii să se pregătească temei­nic pentru întâmpinarea zilei de 7 Noembrie in pagina da Ultima Stiri Discursul lui D. Z. Ma­­nuilski rostit în şedinţa Comitetului Politic al O. N. U. Taxa de francar« plătită în numerar conf. A probări Directiunii Generale P T. T. 108.828, 16 Septembrie 1944, Vineri 14 Octomb­rie 1949 .Discursul lui D. Z. Manuilski Poporul român doreşte cu tărie ca Republica Democrată Germană s­ă devină un pilon puternic în lagărul păcii condus de Marea Uniune Sovietică Telegrama adresată de Academician Prof. Dr. G Perhon. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Către Preşedintele Republicii Democrate Germane Wilhelm Pieck " Vă transmitem cele mai călduroase felicitări cu prilejul ale­gerii Dv. ca Preşedinte al Republicii Democrate Germane. Va asigur că poporul nostru priveşte cu Încredere lupta dusa de forţele democrate In frunte cu clasa muncitoare din ţara Dv., Împotriva spiritului fascist şi militarist, care a târit Europa in­­tr'un război atât de sângeros şi doreşte cu tărie ca ea să fie în­cununată de succes, iar Germania Democrată să devină un pilon puternic în lagărul păcii care în frunte cu Uniunea Sovietică luptă cu hotărlre împotriva aţâţătorilor la un nou măcel. C. I. PARHON Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale ÎNDEPLININD 80,6 LA SUTĂ DIN PLAN, JUD. ROMAN ESTE FRUNTAŞ PE TARĂ IN CAMPANIA INSĂMÂNTĂRILOR Datorită unei bune organizări a muncii şi controlului făcut pe teren de către membrii Comitetelor Provizorii, judeţul Roman a reuşit să însămânţeze până în prezent 80,6 la sută din planul fixat, si­­tuându-se astfel în fruntea judeţelor din ţară în această importantă campanie. Primul loc îl deţine plasa Bâra, care a însămânţat 4235 ha. din cele 4300 ha. programate, ceea ce reprezintă un pro­cent de 98,50 la sută. Până la 12 octombrie au terminat în­­sămânţările comunele: Horia, Gherăeşti, Hălăuc­enî, Butea, Săbăoani, Miclăuşer­i, Broştenî, Bahna, iar comunele Dălniţa, Tămăşeni şî Oţelari au depăşit planul cu procente între 2 şi 7 la sută. Succesele dobândite de Comitetul Pro­vizoriu al judeţului nostru sunt roadele unei Intense munci de lămurire, îndru­mare şi control efectuate de Comitetul Provizoriu cu sprijinul judeţene I P.M.R. şi al organizaţiilor de massă, între 1 şi 12 octombrie au plecat în judeţ 150 agitatori trimişi de Comitetul Provizoriu care au ţinut şedinţe de lu­cru cu şefii de sectoare şi tarlale. In co­­munele codaşe au fost trimişi 28 agita­tori care au rămas câte 8 zile în fiecare comună, contribuind la grăbirea mersu­lui lucrărilor. O rodnică activitate în ceea ce prive­şte sprijinirea campaniei însămânţărilor au desfăşurat pe teren agitatorii de Par­tid trimişi de judeţeană P.M.R. şi dele­gaţii organizaţiilor de massă. Rezulta­tele acestei campanii de control, îndru­mare şi agitaţie s-au concretizat în suc­cesele obţinute de acest judeţ care este astăzi fruntaş în campania însămânţă­­rîior. M. BONŢEA corespondent MUNCITORII DELA GOSPODĂRIA AGRICOLĂ DE STAT MURGENI-TUTOVA AU ÎNDEPLINIT PLANUL ÎNSĂMĂNȚĂRIL­OR DE TOAMNĂ CU PATRU ZILE ÎNAINTE DE în cadrul întrecerilor ____ nlce la chemarea muncitorilor şi te­­lenilor dela Gospodăria Agricolă socialiste por­ni­ci­de Stat „Donca Simon’ din jud. Constanţa, pentru împlinirea grabnică şi în bune condiţiuni a planului de însăm­ânţări, Gospodăria Agricolă de Stat din co­muna Murgeni jud. Tutova a reuşit să-şi îndeplinească angajamentul cu patru zile înainte de termen. Colectivul de conducere al Gospodă­riei Murgeni, dându-şi seama de impor­­tanţa întrecerilor socialiste, în colabo­rare cu organizaţia de bază P.M.R. şi Comitetul sindical a organizat în mod chibzuit, campania Însămânţărilor de toamnă, prelucrând temeinic cu munci­torii planul de lucru. Sarcina a fost de a însămânţa în timp de 12 zile 140 ha. grâu de toa­mnă dintre care 60 ha după metoda so­vietică în cruce, folosind şase semănă­tori de tracţiune animală. Metodele sovietice de lucru îşi arată roadele La secţia Murgeni, situată într’o re­giune deluroasă, cu o semănătoare de tracţiune animală, se poate face in medie trei ha. pe zi. Cu sprijinul or­ganizaţiei de bază P.M.R şi din ini­ţiativa conducerii, muncitorii de la a­­te livre­le gospodăriei, întrebuinţând o metodă sovietică, au alcătuit din trei semănători de tracţiune animală un a­­gregat pentru tracţiune mecanică. In acest fel s’a-­i putut semăna zilnic 15 ha. in loc de 0 ha., făcându-se in acelaş timp economie de braţele de muncă a şase oameni şi de trei perechi de boi. GOSPODĂRIA AGRICOLĂ COLECTIVĂ URLEŞTI COVURLUI ŞI-A ÎNDEPLINIT ANGAJAMENTUL LUAT TERMINÂND ÎNSĂMÂNŢA­RILE LA 11 OCTOMBRIE GALAŢI (prin telefon) . Lucrând după metodele sovietice şi folosind din plin tractoarele SMT Chiraftei, în ziua de 11 Octombrie, ţăranii din Gospodă­ria Agricolă Colectivă „23 August’’ din corn. Urfeşti-Covurlui au terminat de Însămânţat cele 90 ha. planificate pern­­tru toamna aceasta. Ei şi-au îndeplinit astfel angajamen­tul de a realiza primii pe judeţ însă­­mâtrţările de toamnă, fiind hotărâţi ca şi de aci înainte să dea un permanent exemplu în muncă celorlalţi ţărani mun­citori din comunele învecinate. L. DINU corespondent TERMEN Pentru anul viitor se prev­ede în R. P. R. o recoltă medie la hectar de 1125 kgr. grâu şi 1200 Kgr. porumb — interviewul acordat Vasile Vaida, ministrul Agriculturii din R.P.R„ corespondentului agenţiei CETERA la Bucureşti — 3 toi, planul prevede atingerea unei­ re­colte medii de 1125 kgr. grâu la hectar şi 1200 kgr. de porumb la hectar, iar in 1955 această cifră urmează să fie ri­dicată la 1100 kgr. grâu şi 1250 kgr. po­rumb la hectar". Pentru prima oară, anul acesta, in ţara noastră s’a trecut la munca agri­colă planificată. O atenţie deosebită a fost acordată orezului şi bumbacului, care în trecut nu au fost cultivate pe o scară întinsă. S’a pus îndeosebi accentul pe cultiva­rea grâului în locul porumbului, care în trecut constituia cereala de bază. Muncitorii agricoli şi ţăranii primesc tractoare şi alte unelte agricole, înva­ţă cele mai bune metode de lucru şi se familiarizează cu experienţa agrono­miei sovietice. Agricultura română urmează să obţi­nă 25.000 tractoare până la sfârşitul a­­nului 1955. Primele Gospodării Agricole Colective au fost înfiinţate anul acesta şi altele vor urma. In afară de aceasta, au existat 1594 de întovărăşiri agricole, cuprinzând 85.000 membri care au lu­crat împreună, cu sprijinul staţiunilor de maşini şi tractoare. Ministrul agriculturii din RPR a sub­liniat colaborarea strânsă cu Uniunea Sovietică care a acordat un sprijin pu­ternic şi multilateral agriculturii ro­mâne, precum şi colaborarea cu cele­lalte democraţii populare. PRAGA, 12 (Agerpres). — CE­TERA transmite: Ziarele cehoslovace publică in­­terviewul acordat de Vasile Vaida, ministrul Agriculturii din RPR, corespondentului agenţiei CETE­RA la Bucureşti „Problema de bază a agriculturii noastre este sporirea recoltei la hec­tar", a declarat el. „Pentru anul vii apăra drepturile suverane ale poporului român D­ eclaraţiile făcute de tov. D. Z. Manuilski, şeful delega­ţiei R. S. S. Ucraina la O. N. U.,în şedinţa din 10 octom­brie a Comitetului Politic al Adu­nării Generale sunt primite cu e­­moţie şi recunoştinţă de poporul nostru muncitor. Referitoare la aşa zisele „încălcări ale tratate­lor de pace“ de către R. P. Bul­garia, R. P. Ungară şi R. P. Ro­mână, declaraţiile tov. Manuilski au demascat ceea ce se ascunde în spatele acestei calomnii provo­catoare cu care imperialiştii în­cearcă să lovească în regimul pe care poporul nostru muncitor l-a dobândit prin jertfe, tot astfel cum prin jertfe l-au dobândit popoa­rele vecine din Bulgaria şi Unga­ria. Şeful delegaţiei ucrainiene demascat ipocrizia reprezentanţi­lor Statelor Unite şi Marii Britanii care declară că O.N.U. „nu are dreptul să se amestece în afacerile interne ale vreunei ţări“ atunci când este vorba de salvarea vieţii unui fruntaş sindicalist greu con­damnat fără nicio bază de auto­rităţile monarho-fasciste de la A­­tena, dar care consideră că O.N.U. se poate amesteca în afacerile in­terne ale ţărilor democraţiei popu­lare pentru a lua apărarea spioni­lor şi agenţilor imperialişti des­coperiţi, judecaţi şi condamnaţi de puterea de stat populară. Ipo­crizia cu care reprezentanţii Sta­­telor­ Unite şi Marii Britanii se fac a nu cunoaşte discriminările rasiale şi teroarea poliţienească ce fac zilnic victime în rândul populaţiei muncitoare şi cinstite din ţările lor, dar vor să intervină împotriva măsurilor legale luate în ţările democraţiei populare îm­potriva vânzătorilor de ţară. In­strumente ale aţâţătorilor la răz­­boiu; ipocrizia cu care reprezen­tanţii Statelor­ Unite şi Marii Bri­tanii acuză de „încălcare a trata­telor de pace" ţările care şi-au fă­cut o preocupare esenţială din res­pectarea lor (şi­­le acuză tocmai pentru aceasta), călcând astfel ei înşişi clauzele acestor tratate. Pentru ca delegaţii „occidentali“ să nu poată obiecta că criminalii lor protej­aţi erau însufleţiţi de as­piraţii „democratice“. tov. Marin­­­ski a amintit declaraţii şi document­­e scoase la lumină de procesele acestor duşmani ai popoarelor Rajk a vorbit despre regimul de „cea mai sălbatecă brutalitate şi măcel“ ce trebuia să se nască din planurile al căror instrument era, Palffy a recunoscut că acest regim ar fi însemnat „din nou fascismul lui Horthy“, Mindszenty visa res­taurarea habsburgică, Nikola Pet­­kov intervenţia armată străină. De ce îi apără astăzi, prin înşelă­ciune şi provocare, reprezentanţii Statelor­ Unite şi Marii Britanii ? Pentru că toţi aceştia unelteau în slujba intereselor imperialismului anglo-american, erau mnarmaţi de el, finanţaţi de el. De altfel, ca şi trădătorii judecaţi la noi în ţară, spionii de tipul Maniu, Bujor­u şi ai complicilor lor, dintre care u­­nul, Alexandru Popp, dădea la pro­ces următorul răspuns, citat în declaraţiile sale de şeful delegaţiei ucrainiene, referitor la ajutorul an­glo-american: „Ei au promis spri­jin diplomatic şi, în cazul când si­tuaţia rămâne acelaşi, ajutorul lor prin echiparea unor grupuri te­roriste şi trimiterea de instructori din America sau din locurile unde se găsesc americanii". Demascând înscenările aţâţătoa­re şi calomnioase la care se dedau Împotriva ţărilor democra­ţiei populare reprezentanţii State­lor­ Unite şi ai Marii Britanii, şe­ful delegaţiei R.S.S. Ucraina a ilustrat încă odată consecvenţa şi strălucirea cu care politica po­poarelor sovietice apără drepturile tuturor popoarelor şî cuceririlor lor democratice. Poporul nostru, care a simţit în viaţa şi în munca­ fiilor lui ce înseamnă acţiunea bandelor de agenţi ai imperialis­mului, — sunt încă vii în minţi şi în inimi sabotajul organizat de banda Bujoiu-Auschnitt-Pop, asa­sinarea mişeiească a lui Lazăr Cernescu, etc. —■ priveşte cu dra­goste recunoscătoare spre glorioa­­sele şi­­invincibilele popoare so­vietice, al căror glas a exprimat încă odată interesele lui, a apărat încă odată realizările și drepturile lui suverane 8,41 la suta, peste planul secfiei furnale de la I. S. S. Hunedoara, în prima decadă a lunii Octombrie HUNEDOARA (prin telefon). — Lup­­tând pentru îndeplinirea şi depăşirea an­gajamentelor luate in cinstea lui 7 Noembrie, muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii jurnalişti realizează zi cu zi, noi şi importante succese în producţie. Ei au depăşit pe primele 10 zile ale lunii oc­tombrie planul de producţie cu 8,41 la sută. Printr'o mai bună organizare a mun­cii în întreceri, brigata UTM de la f.­r­na­u! nr. 1, Jurnalul tineretului, a reu­şit sa se ridice în fruntea intrecerilor pe secţii, depăşind norma cu 30,37 la sută­Schimbul, condus de prim topitorul Scheighoffer Abel şi şeful Încărcător Marcu Nicolae, au reuşit să depăşească norma cu 37% — cea mai mare depăşire pe secţii. Locul doi în întreceri il ocu­pa echipa condusă de Simeria Tobică şi brigada UTM de încărcători condusă de Surugiu Gheorghe, care au reuşit să de­păşească planul cu 27 la sută. Un sprijin serios în succesele obţi­nute pentru menţinerea furnalului nr. I în fruntea întrecerilor pe secţii l-au dat jurnaliştii schimbului condus de prim-to­­pitoru! Dojesc Mihai şi Poenaru Ion care au realizat o depăşire de 13 la sută peste pian. La furnalul nr. III, echipele de turna­REŞIŢA (prin telefon).­­ Prin intro­ducerea evidenţei operative zilnice, în sectorul siderurgic, s-a dat colectivului de muncă posibilitatea de a urmări pas cu pas, rezultatele obţinute şi de a adu­ce îmbunătăţiri în organizarea muncii, acolo unde se constată deficienţe. La fur­nale, în primele zile ale introducerii e­­videnţei zilnice, s-a constatat că se în­trebuinţau peste reţetă numeroase ma­teriale, fapt care încărca preţul de cost.­­ Urmărindu-se de la o zi la alta reducerea treptată a cheltuelilor de regie şi a con­sumului de combustibl, jurnaliştii au reu­şit ca de la 5 până la 8 octombrie sa reducă preţul de cost al tonei de fonta cu 4,5 la sută. La oţelărie, cu ajutorul evidenţei zil­Zilele trecute a fost adus PITEŞTI. .........................­­ şi montat la fabrica „Textila II iunie“­­ Găvana, primul ring construit la I.M.S. Câmpulung-Muscel Ringul adus şi mon­tat la întreprinderea textilă din Găvana este primul farbicat la noi în ţară. După ce operaţia de montare a maşinii a fost terminată ringul a fost pus în funcţiune pentru probă. Funcţionarea sa s’a dove­dit ireproşabilă. După o săptămână ci­lişti aflate în întrecere au depăşit planul cu 9,01 la sută. Şi la furnalul nr. I ca şi la furnalul nr. 111 in fruntea întrecerilor se află echi­pa schimbului 3. Această echipă, condu­să de Păcuraru­ Anton, a depaşit planul cu II la sută. Echipa lui Bistrian Benî, de la acelaş furnal, a depăşit planul cu 9 la sută. De altfel, toate echipele de la furnalele I şi III şi-au depăşit planul. M. DUMITRAŞCU corespondent unde, în aceiaşi perioadă, preţul tonei de oţel a scăzut cu 1,42 la sută. Importanta reduceri ale preţului de cost au realizat muncitorii laminatori care au putut pe baza evidenţei zilnice să realizeze impor­tante economii la materiile prime şi să reducă procentul de deşeuri. Astfel, la linia reversibilă, preţul de cost a fost redus cu 4,2 la sută. De asemeni, la li­nia fină, după ce din ziua de 7 Octom­brie schimbul maistrului Treică Hîe a produs tona de laminate cu 4,8 la sută mai eftin decât înainte, a ajuns ca în ziua de 9 Octombrie să înregistreze o reducere de 6,5 la sută, iar în ziua de 10 Octombrie de 7,4 la sută, lucru la noua maşină, muncitorii care o deserveau au obţinut o depăşire de nor­mă de 5 la sută. In faţa acestui frumos rezultat, muncitorii şi-au luat angaja­mentul ca în cinstea zilei de 7 Noem­brie să depăşească norma la noua maşi­nă cu 50 la sută. Fabrica mai aşteaptă sosirea unei serii întregi de ringuri con­struite tot la Î.M.S. Câmpulung. ALEXANDRU BACO corespondent voluntar Furnaliştii si oteiarîi resitenî « » 8 e obfin noi succese în întrecerea pentru reducerea preţului de cost V. BEJENARU corespondent Vom depăşî norma cu 50 la sută la primul rîng fabricat în țara noastră Angajamentul muncitorilor «Isla „Textila 11 Iunie11 - Argeș — Aspect reia Expoziţia Industrie Sovietice care : * va deschide Săm ’

Next