România Liberă, iunie 1950 (Anul 8, nr. 1770-1795)

1950-06-11 / nr. 1779

COMITETUL AŞEZĂMINTELOR CULTURALE TREBUE SĂ-ŞI INTENSIFICE MUNCA DE SUSŢINERE A CAMPANIEI DE RECOLTARE ŞI COLECTARE Miile de ţărani săraci şi mijlocaşi, semnând actul pentru constituirea Gospo­dăriilor lor Agricole Co­lective, s’au gândit în acele momente la viaţa lor scursă înainte în mizerie şi au între­zărit în acel­aş timp un viitor luminos, asemănător aceluia al colhoznicilor din Uniunea Sovietică, despre care au as­cultat neuitate pagini în serile Ini­moase petrecute la Căminul Cultural. Aceasta oglindeşte cât se poate de limpede legătura pe zi ce trece mai temeinică dintre viaţă şi cultura des­chizătoare de perspective nebănuite al­tădată pentru ţăranii săraci şi mijlocaşi. Aceasta defineşte, în acelaş timp, im­portanţa imensă a operei de culturali­zare a maselor muncitoare de la sate, pentru transformarea socialistă a sa­tului. Este de aceea caracteristic faptul că recenta Hotărîre a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri, privind pregăti­rea şi executarea la timp a strângerii recoltei şi executarea planului de colec­tări, s-a oprit asupra sectorului cultu­ral la sate, trasându-i sarcini impor­tante . „Comitetul Aşezămintelor Culturale de pe lângă Preşedinţia Consiliului de­­ Miniştri va lua toate măsurile pen­tru intensificarea activităţii culturale în Căminele Culturale din sate, pen­tru lămurirea ţărănimii muncitoare asupra importanţei recoltării, treeri­­şului şi predării cotelor ele colectare la timp“. Spre îndeplinirea acestor sarcini im­portante trebue să se îndrepte munca fiecărui Cămin Cultural, în perioada campaniei agricole de vară. Făcând cu­noscute spiritul şi litera Hotărîrii, să­dind în mijlocul ţăranilor muncitori conştiinţa că o recoltă îmbelşugată asi­gură traiul fericit al întregului popor muncitor, asigură pacea scumpă oameni­lor muncii,­­ stimulând eforturile ţă­rănimii muncitoare şi împărtăşindu-i înaintatele metode de lucru ale colhoz­nicilor sovietici, Căminele Culturale şi activiştii acestora îşi vor da partea lor de contribuţie în această mare acţiune patriotică. Pentru aceasta este însă ne­cesară atât îndrumarea continuă a Co­mitetului Aşezămintelor Culturale, cât şi manifestarea iniţiativelor locale ale miilor de activişti culturali de la sate. In această direcţie — şi Hotărîrea Partidului şi a Guvernului­ o spune clar — Comitetul Aşezămintelor Culturale avea în primul rând datoria să intervi­nă activ. Dar faptele arată că acest or­gan de Stat a rămas în urmă. Astfel, situaţia dintr’o serie de judeţe ca Arad, Roman, Teleorman, Buzău, Brăila, etc-, care la 6 iunie (aşa­dar după aproape două săptămâni dela publicarea Hotă­rîrii), nu primiseră nicio instrucţiune cu privire la activitatea de vară a Cămi­nelor Culturale, oglindeşte această ră­mânere în urmă a Comitetului Aşeză­mintelor Culturale, faţă de o problemă care constitue azi sarcina centrală , în­tregului nostru popor muncitor. Abea zilele trecute, Comitetul Aşe­zămintelor Culturale şi-a întocmit pla­nul de lucru şi a trimis instrucţiuni Căminelor Culturale în vederea susţi­nerii campaniei agricole de vară întârzierea în întocmirea planului de muncă, lipsa de prevedere a sarcinilor, a dus la situaţia că în cele mai multe judeţe, Căminele Culturale nu au avut nicio activitate, că ele nu au ştiut în­cotro să-şi orienteze munca, ca­r au primit materiale de propagandă. Aşa de pildă, Căminul Cultural din costuna Romanu din judeţul Brăila, a stat com­­plect inactiv. In ultimele 30 de zile acest Cămin n’a primit nici un ziar, nici o revistă, nici o carte. La fel şi multe alte Cămine din judeţul Braila, Olt, Roman, etc. In alte judeţe,­ sec­ţiile de Artă şi Cultură ale Com­itete­­lor Provizorii n’au mai avut rabdarea să aştepte instrucţiunile care nu mai veneau şi au pornit, din proprie iniţia­tivă, la o treabă care nu mai putea în­târzia. Astfel, secţia de Artă şi Cultu­ră a Comitetului Provizoriu Judeţean Ialomiţa, după ce a solicitat telefonic dar fără rezultate,­­ instrucţiuni Co­mitetului Aşezămintelor Culturale, a trecut singură la efectuarea unui plan de muncă, eşalonat pe timp de trei luni. Secţia de Artă şi Cultură a Comitetu­lui Provizoriu­ Judeţean Buzău a pro­cedat şi ea cam în acelaş fel, trimi­ţând plăşilor instrucţiuni să se prelu­creze Hotărîrea cu directorii Căminelor Culturale, pe care i-a îndemnat să-şi procure singuri materialul necesar. In jud. Bihor, datorită Secţiei de Artă şi Cultură, fiecare Cămin Cultural a pre­lucrat Hotărîrea. O serie de Cămine Culturale din acest judeţţ, cum sunt cele din comunele Borş, Borod, Buduslău, au înce­put de pe acum, pregătirea pro­gramelor culturale pentru sărbătorirea inceperii secerişului. Iată, de pildă cum şi-a propus Comitetul Provizoriu al ju­deţului Ialomiţa să popularizeze Hotă­rîrea din 25 Mai a. c.­­ „Se va forma pe lângă fiecare col­ec­­tiv de conducere a­l Căminului Cul­­tural un grup de legiu­itori aleşi cu concursul organizaţiei de Partid, care să cunoască in amănuant Hotărîrea“ , specifică planul de munca. „Satul va fi împărţit pe grupe de case, fie­care agitator având responsabilitatea unei asemenea grupe. Problemele la care, din lipsă de pregătirii, agitatorii nu vor putea răspunde, vor fi sesizate judeţului, pentru a clipăta un răspuns mulţumitor şi just dn Comitetul Aşezămintelor Culturale, in planul său şi în instrucţiunile expe­diate abia deunăzi, n­u aminteşte des­pre necesitatea popularizării Hotărîrii prin Căminele Culturale, deşi după cum reiese din cele constatate într’o serie de judeţe, ca Ilfov, Olt sau Brăila, Hotă­rîrea nu este cunosciută nici măcar de toţi directorii Căminelor Culturale. Subliniind iniţiativa­ secţiei de Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu Ju­deţean Ialomiţa, trebuie arătat că ea nu este izolată. In judeţiul Dolj, bunăoară, secţia de Artă şi Cult­ură, îndrumată de Comitetul Judeţean de Partid şi având colaborarea filialei U­niunii Scriitorilor, a trecut la întocmirea unui plan de muncă, la redactarea unei prime confe­rinţe în această campanie şi la asigu­rarea materialului propagandistic nece­sar. In judeţul Teleorman, secţia file Artă şi Cultură a programat şi organi­­zat deplasarea în judeţ a unor echipe artistice şcolare, care vor prezenta pro­grame artistice axate p pe linia populariză­rii Hotărîrii. Exemple de acest fel ma­i pot fi semnalate. Ceea ce este însă im­­­­portant acum, este ca, iniţiativele locale să fie urmărite, Indrumate şi sprijinit® de Comitetul Aşezuămintelor Culturale, în aşa fel încât activitatea culturală să corespundă sarcinilor urgente şi impor­­­tante care stau în faţă. Căci, dacă «CU­LESUL ESTE O TREABA DE SEZO ŞI LUI NU-I PLACE SA AŞTEPTE (I. V. Stalin), atunci­ e evident că şi munca culturală pusă în slujba culesul lui e o treabă de sezon, că nu-i place să aştepte şi, mai pu­sţin, să rămână in urmă. De aceea, îndrumată şi controlată de Comitetul Aşezămintelor Culturale, munca culturală trebuie să îmbrace for­me mereu noi, atrăgătoare şi instruc­tive. Căminele Culturale trebue să popularizeze permanent principiile Ho­tărîrii, să insiste asupra succeselor ob­ţinute în această casţiganie de sectorul socialist al agriculturii noastre şi mai ales să transmită "maselor de ţărani muncitori minunata experienţă sovieti­că, învăţându-i cu munca raţională, pla­nificată şi condusă­­de principii ştiinţi­fice. Comitetele Provizorii judeţene trebue sa asigure programarea echipelor artistice muncitoreşti­ de la oraşe în mi­­j­locul ţăranilor săracii şi mijlocaşi, după cum o atenţie deosebită trebue dată în­tăririi colectivelor de muncă ale Că­minelor Culturale, prin atragerea inte­lectualilor de la sate. Cititul in colectiv, lectura şi prelucrarea articolelor apă­rute în ziare in legătură cu mersul campaniei, prelucrarea şi explicarea broşurilor agrotehnice şi în general, a materialelor de înr­umare, trebue de a­­semenea organizată în pauzele lucrului, direct la locul de la muncă. Un rol im­portant în această­­ campanie îl au fil­mele şi materialul artistic difuzat prin publicaţiile Comitetu­lui Aşezămintelor Culturale. Atenţia Comitetelor Provi­zorii trebue să se­­îndrepte in mod de­osebit asupra muncii culturale în cadrul Gospodăriilor Agricole Colective, care trebuesc orientate­­şî stimulate în crea­rea ,,Colţurilor Roşiii“. Ţăranii colecti­vişti trebue să sim­ită din plin sprijinul pe care-l aduce mu­nca culturală în îm­bunătăţirea permanentă a muncii lor. Este­ de la sine înţeles că munca­ cul­turală nu trebue­e să stânjenească sub nicio formă, ci să a­jute, mu­nca la câmp. Acest lucru nu poate fi înfăptuit fără o analiză amănunţittă a planurilor de lucru ale tuturor Căminelor Culturale, fără o justă şi bine chibzuită împărţire a sarcinilor. Campania de rec­itare şi colectare se va încheia anul atesta în toată ţara prin mari serbări câmpeneşti, organi­zate de către Căminele Culturale. Ace­ste serbări—expresi­? a bucuriei şi a dra­gostei ţăranilor muncitori pentru Patrie — să găsească Căminele Culturale la canatul unui drum plin de rodnice realizări. «PREMIILE STAM­ PE ANUL 1949. EXPRESIA NOILOR CUCERIRI ALE ŞTIINŢEI SOVIETICE IN SLUJBA PĂCII SI A PROGRESULUI» Cuvântările rostite în şedinţa plenară a Academiei R. P. R. In cadrul sesiunii ştiinţifice a Acade­miei R.P.R. a avut loc Vineri după a­­miază, în sala Ateneului R.P.R., o şe­dinţă plenară cu prilejul aniversării a treia ani de la înfiinţarea Institutului de Studii Româno-Sovietic al Academiei R. P. R. având ca temă ,,Premiile Stalin pe 1949, expresia nouilor cuceriri ale ştiinţei sovietice în slujba păcii şi a progresului. Au fost de faţă: acad prof. dr. C. I. Parhon, acad. prof. P. Constantinescu­­Iaşi, acad. prof. Traian Săvulescu, Mi­ron Constantinescu, M. Roşianu, acad.­­ Profiri, acad. dr. V. Mârza, membrii titulari şi corespondenţi ai Academiei. REZUMATUL­­COMUNICĂRILOR colaboratorii ştiinţifici, precum şi un mare număr de oameni ai ştiinţei, cul­turii şi artelor. Din partea cordiului diplomatic au a­sistat: S. A. Pivavarov, prim secretar al Ambasadei Sovi­etice, Ivan Kalló, mi­nistrul Republicii Populare Ungare, Jonny Lohr, ministrul Republicii De­mocrate Germane,­­T. Fridzinski, însăr­cinat cu afaceri ale Republicii Polone şi alţii. Şedinţa a fost d deschisă de acad. prof.­­ Constantinescu -Iaşi. ------------In pag. 5-a---------- ANUL VIII Nr. 1779 /P. 6 Taxa de francare plătită In numerar conf. aprobării Direcţiunii PAGINI 4 LEI Generale P.T.T. 108.828, 16 Septembrie 1944. Duminică 11. Iunie 1950 mânna REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Constantin Miile 5.7-9 Centr. Tel.: 6.34.93, 6.34.94, 6.34.95 Cont. Cec Poştal Nr. 7796 ABONAMENTE: încep la 1 și 15 ale lunii 1 lună lei 120 * SALARIAȚI ȘI STUDENȚI Ia 1 an lei 1400 1 lună lei 100 SERVICIUL ABONAMENTE TEL. 5.21.21 REDACTOR RESPONSABIL NICULAE BELLU Pentru o recolta îmbelşugata au terminat praşila doua Intensificând muncile agricole de vară, gospodăriile agricole colective ,,Steagul Roşu" din comuna Tungu­­jel şi ,,23 August" din comuna Pri­­beşti judeţul Vaslui au reuşit să fie primele pe judeţ in muncile de vară. Astfel la gospodăria agricolă colec­tivă 1­9 23 August" din Pribeşti, cei 80 membri ai gospodăriei au ieşit cu to­ţii la munca câmpului, reuşind ca prin întrecerile socialiste intre cele două brigăzi să termine in cinci zile pra­şila a doua la cele 53 ha. de porumb şi plivitul al doilea a celor 135 ha. de păioase. La gospodăria agricolă colectivă „Steagul Roşu“ din Tungujel, mem­brii colectivişti au terminat praşila a doua la cele 42 ha. de porumb, 4 ha. cartofi, 6 ha. floarea soarelui. In aceste munci s-a evidenţiat bri­­gada condusă de tov. G. Amancei, brigadă formată în majoritate de utemişti. Totodată gospodăriile au terminat reparatul tuturor maşinilor agricole în vederea recoltării. DAVID SCHWARTZ coresp. voluntar S. M. T. Roman a terminat campania de reparaţii ROMAN (prin telefon de la redacto­rul nostru). — Intensificând întrece­rile socialiste, muncitorii şi tehnicienii Staţiunii de Maşini şi Tractoare Roman au reuşit să îndeplinească înainte de termen angajamentele luate cu ocazia începerii campaniei de reparaţii şi anu­­me de a termina toate reparaţiile la tractoare şi batoze până la data de 10 iunie. Ei au reuşit ca până în seara de joi 8 iunie să termine reparaţia celor 32 tractoare, 32 pluguri şi 29 batoze. In această campanie s-au evidenţiat tractoriştii: Bărjoveanu Gheorghe, Bră­­tescu Ioan, Apostol Gheorghe şi Du­­mitrache Traian, care şi-au reparat pri­­mii tractoarele şi batozele planificate, dovedind şi o grijă deosebită pentru calitatea lucrului.­ ­M. Bonţea Măsuri pentru recunoaşterea culturilor bune pentru sămânţă Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R. P. R. privind pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei şi executarea planului de colectări pe anul 1950 prevede, în scopul asigurării fondului de se­minţe al Statului, ca Ministerul Agriculturii, prin orga­nele sale, să facă recunoaşterea culturilor bune de să­mânţă. Culturile reţinute pentru sămânţă se recoltează, se treeră şi se înmagazinează separat. Sămânţa este apoi analizată la laborator pentru stabilirea purităţii, calităţii şi puterii germinaţiei. In acest scop, Ministerul Agriculturii a luat măsuri ca operaţiunea de recunoaştere a culturilor să se desfă­şoare în bune condiţiuni în toate judeţele. Astfel în zilele de 1, 2, 3 şi 4 iunie, Ministerul Agri­culturii a organizat la Staţiunile Experimentale ale Insti­tutului de Cercetări Agronomice, un curs teoretic pentru recunoaşterea culturilor, la care au luat parte 128 tehni­cieni de la Secţiile Agricole şi de la gospodăriile agricole de Stat. Aceştia vor face recunoaşterea culturilor de cereale pentru sămânţă, la gospodăriile agricole de Stat, gospodăriile agricole colective şi la fermele altor De­partamente sau Instituţii de Stat. In prezent se face pe teren recunoaşterea culturilor de mazăre, linte şi in de fuior, care sunt in faza de în­florire. 690 vagoane «bune pentru cereale» la Iaşi IAŞI (prin telefon de la redactorul no­stru). „ Imediat după apariţia Hotărî­­rii Partidului şi a Guvernului, munci­torii şi tehnicienii Regionalei C.F.R. Iaşi au pornit cu avânt sporit în muncă, in vederea reparării şi etanşării vagoanelor speciale pentru transportul cerealelor, precum şi repararea magaziilor de depo­zitare, hotăriţi să-şi ducă la indeplinire sarcinile pe care le au. Astfel, în pri­mele 7 zile ale acestei luni au fost re­parate 35 la sută din locomobilele din întreaga Moldovă, repartizate unităţilor CFR. Deasemeni, în aceiaşi perioadă au fost transformate complect şi recepţionate peste 600 vagoane, având pe ele inscrip­ţia „Bun pentru cereale”. S-au efectuat 30 la sută din reparaţiile necesare şi dezinfectările la toate maga­ziile existente. O preocupare importantă a fost aceea a pregătirii personalului CFR, în vederea circulaţiei vagoanelor. In acest sens s’au ţinut şedinţe, — facto­rii de conducere ai Regionalei deplasân­­du-se la fiecare unitate — unde s’a pre­lucrat importanţa raţionalizării circula­ţiei de vagoane M. Beraum La S. M. T.-Boziaş Târnava Mică trebue intensificată munca de reparare a utilajului agricol Deosebit de importantă pentru buna desfăşurare a reparaţiilor de maşini şi unelte agricole este asigurarea pieselor necesare acestor reparaţii. Acolo unde conducerile S.M.T.-urilor s-au preocupat de această problemă s'au înregistrat o serie de rezultate pozitive. Nu aceiaş situaţie este insă la S.M.T. Boziaş, care a rămas în urmă cu repararea unelte­­lor şi maşinilor agricole. Aceasta se datoreşte lipsei de interes pe care conducerea S.M.T. Boziaş a do­­vedit-o neprocurând la timp piesele ne­­cesare reparării uneltelor şi maşinilor agricole. Totuşi, prin efortul muncitori­­lor, s’a reuşit să se repare un număr de 13 motoare care pot fi întrebuinţate, iar din totalul de 50 de batoze planifi­cate au fost reparate 25. Restul de 25 ba­­toze n’au putut fi reparate încă, deoa­rece se aşteaptă sosirea pieselor nece­­sare. La fel este şi situaţia celor 21 tractoare planificate dintre care până în prezent au fost reparate numai 7. Conducerea S.M.T. Boziaş va trebui să pornească la lichidarea lipsurilor de până acum şi cu sprijinul organizaţiei de Partid să treacă de îndată la înde­plinirea sarcinilor trasate de Hotărîrea Partidului şi Guvernului, în privinţa .­­ reparării utilajului agricol necesar campaniei de recoltare. LUPEANU VIRGIL coresp­ voluntar Răspunzând chemării Partidului, muncitorii de la tot mai multe întreprinderi organizează echipe mobile pentru repararea maşinilor şi uneltelor agricole necesare muncii de recoltare. IN CLIŞEU: atelierul mobil pentru reparaţii agricole al muncitorilor de la «Vulcan» pornind în deplasare. A FOST NUMIT AMBASADORUL R. P. IN R. P. R. PEKING, 9 (Agerpres).­­ «Chi­na Nouă.» transmite: Guvernul Central Popular al Re­publicii Populare Chineze a numit pe generalul Wang Yu Ping am­basador extraordinar şi plenipoten­ţiar în Republica Populară Română, pe generalul Tan Hsi Lin, amba­sador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Cehoslovacă şi pe ge­neralul Peng Ming Cih, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Polonă. ACTUALITĂŢI DIN U.R.S.S. Primele cantităţi de cereale recoltate, livrate Statului In colhozurile din Azerbaidjan a început de câteva zile secerişul re­coltei bogate a anului acestuia. Pri­mele raioane care au păşit la recol­tare sunt cele sudice: Astrahan, Samulisc, Zardolesc, etc. Colhoznicii raionului Astrahan- Bazarsc au fost primii care au li- Intreceri pentru o cât a campaniei Colhoznicii din colhozul „Kali­nin“ raionul Drohobici — R. S. S. Bielorusă au lansat o chemare la întrecere socialistă către toate col­hozurile regiunii, pentru o cât mai bună pregătire a recoltării şi pre­dării la timp a cotelor de cereale „Pe ogoarele colhozului nostru — scriu ei în chemare, — a rodit o recoltă bogată de secară, orz, ovăz, precum şi alte culturi. Acestea sunt roadele muncii asidue a colhozni­cilor şi celor de la S. M. T., rezulta­tul avansatei agrotehnici micturi­niste. Insă tot ce s’a făcut nu este decât un pas. Ne aşteaptă încă multă muncă încordată. Sarcina noastră centrală în momentul de faţă este să ne pregătim cât mai urat Statului multe chintale de cei reale din recolta nouă. Camioanele şi căruţele care trans­portau cerealele către centrele de primire erau frumos împodobite cu steaguri şi lozinci. Zeci de chintale de cereale sunt livrate într’o at­mosferă sărbătorească şi de către alte raioane ale ţării. mai bună pregătire de recoltare bine pentru culesul recoltei, s’o strângem la timp şi fără pierderi“. Chemarea a fost primită cu însu­fleţire de colhoznicii din regiune. Angajamentele luate sunt în cea mai mare parte traduse în fapt. In colhozuri au fost pregătite cami­oane, căruţe speciale pentru trans­portul cerealelor şi s-au construit uscătorii de cereale. Brigăzile de reparare a uneltelor lucrează din plin. Maşinile și uneltele agricole sunt gata de lucru. In colhozuri s’au creat brigăzi comsomoliste, care vor asigura controlul pentru o calitate bună a secerişului, pen­tru transportul fără pierderi a ce­realelor la centrele de predare că­tre Stat. IN ÎNTÂMPINAREA CONGRESULUI U. F. D. R. C­ongresul U.F.D.R. este întâmpinat cu un deosebit entuziasm şi elan creator de către toate femeile muncitoare din ţara noastră. Ca şi surorile ier din fabrici şi de pe ogoare, femeile din câmpul muncii artistice salută Congresul din 14—16 iunie care va fi o pu­ternică manifestare a luptei pentru pace. Publicăm mai jos declaraţiile poetei Maria Banuş şi a pictoriţei Ligia Macovei. S­e apropie Congresul U. F. D. R. El trebue să însemneze şi va în­semna o nouă etapă în lupta pentru pace a femeilor muncitoare din ţara noastră. Cred că fiecare dintre noi, muncitoare la uzină, pe ogor, în laborator sau în birou, în căminul nostru, se cuvine, in preajma acestui eveniment Însemnat, să nu oprim o clipă asupra propriei noastre activităţi şi să ne cercetăm: „Oare fac cu tot ce-mi stă în puteri pentru a asi­gura liniştea şi fericirea familiei mele, a copiilor mei, pentru a întări lagărul păcii?” Ca să răspundem însă bine şi în toată sinceritatea faţă de noi inşine, la aceas­tă întrebare, trebuie să fim mai intâi bine lămurite asupra unui lucru: că pa­cea atârnă de întărirea pe zi ce trece a lagărului ei, a lagărului democraţiei şi socialismului şi că întărirea acestui la­găr nu depinde de o forţă nevăzută şi independentă de voinţa noastră, ci de fiecare din noi în parte. Mi-o repet mie şi v-o repet şi vouă, tuturor tovarăşelor, de fiecare din noi în parte. Şi mai e ceva ce trebuie să ne fie bine lămurit, nu numai de fiecare din noi a­­târnă soarta omenirii, ci de fiecare ac­ţiune a noastră, cât de mică. Un metru de pânză prost vopsit, ori cu ţesătura defectuoasă, înseamnă o mi­că, o foarte mică, dar totuşi însemnează o spărtură în frontul păcii. Un metru de pânză bine executată, trainică şi frumoasă, e o victorie a fron­tului păcii. Un ogor prost privit, un copil care cre­şte fără atenţia şi grija cuvenită delica­tei lui transformări, o risipă de materi­al, sunt tot atâtea mici, dar serioase fi­suri, în organismul viu şi puternic al vieţii noastre sociale. Un ogor bine privit, un copil care cre­şte sănătos la trup şi la minte, o atentă gospodărire a bunului obştesc, ca şi a celui propriu, însemnează tot atâtea vic­torii, tot atâtea pietre de temelie pe care le aşezăm cu mâinile noastre la baza păcii, a vieţii,fericite de mâine, a socia­lismului. Să ne fie mereu viu în minte aceasta: nu există lucru prea mic şi fără însem­nătate. Fiecare părticică din munca noa­stră, bine executată, cu tragere de ini­mă şi cu grijă, e ca un pârâiaş care-şî aduce partea sa la fluviul cel larg al muncii şi al izbânzii comune. Aşa cum toate fluviile işi fac drum­ spre mare, pentru ca vărsându-se In­­tr’însa s’o crească, s’o îmbogăţească, aşa se îndreaptă eforturile şi înfăptuirile noastre toate către imensul rezervor al forţelor păcii. Cred că nu există gând mai întăritor decât acesta, pătrunse de conştiinţa rolului şi a răs­­punderii noastre, să întâmpinăm Com­gresul cu noui biruinţe în muncă. Maria Banuş * C­ ongresul U.F.D.R. din 14—16. Iunie este întâmpinat de femei:­lie Republicii noastre ca o săr­­­bătoare. Pregătirile pline de avânt care se fac în vederea­ lui, elanul cu care fe­­meile muncesc în uzine, fabrici sau ogoare, pentru îndeplinirea şi depă­­şirea Planului de Stat, contribiuţia tot mai însemnată pe tărâmul asisten­,­ţei sociale, sunt tot atâtea mărturii ale felului în care femeile libere dintr-o ţară liberă, înţeleg să răs-­­pundă îndatoririlor ce le revin în cadrul luptei pentru construirea unei vieţi mai bune, a luptei pentru apărarea acestei vieţi. Având pentru prima dată asigu­­rate posibilităţi egale cu bărbaţii pentru a deveni creatoare în artă, femeile pictoriţe găsesc un ritmul nou, înflăcărat al muncii, motive de inspiraţie pentru a crea o artă nouă mobilizatoare, socialistă. Pentru mine ca pictoriţă, Congre­sul U.F.D.R. are semnificaţia unui imbold in munca de zi de zi pentru adâncirea meşteşugului, pentru stă-­­pânirea lui în aşa fel ca tot ceea ce am învăţat să înţeleg şi să iubesc, să pot exprima în­­ forma cea mai convingătoare. Congresul constitue deasemenea pentru mine un îndemn in pi­is de a-mi dubla eforturile pentru stârpi­­rea formalismului din lucrările mele până în cele mai mici manifestării Ligia Macovei.

Next