România Liberă, iunie 1950 (Anul 8, nr. 1770-1795)
1950-06-11 / nr. 1779
COMITETUL AŞEZĂMINTELOR CULTURALE TREBUE SĂ-ŞI INTENSIFICE MUNCA DE SUSŢINERE A CAMPANIEI DE RECOLTARE ŞI COLECTARE Miile de ţărani săraci şi mijlocaşi, semnând actul pentru constituirea Gospodăriilor lor Agricole Colective, s’au gândit în acele momente la viaţa lor scursă înainte în mizerie şi au întrezărit în acelaş timp un viitor luminos, asemănător aceluia al colhoznicilor din Uniunea Sovietică, despre care au ascultat neuitate pagini în serile Inimoase petrecute la Căminul Cultural. Aceasta oglindeşte cât se poate de limpede legătura pe zi ce trece mai temeinică dintre viaţă şi cultura deschizătoare de perspective nebănuite altădată pentru ţăranii săraci şi mijlocaşi. Aceasta defineşte, în acelaş timp, importanţa imensă a operei de culturalizare a maselor muncitoare de la sate, pentru transformarea socialistă a satului. Este de aceea caracteristic faptul că recenta Hotărîre a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri, privind pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei şi executarea planului de colectări, s-a oprit asupra sectorului cultural la sate, trasându-i sarcini importante . „Comitetul Aşezămintelor Culturale de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri va lua toate măsurile pentru intensificarea activităţii culturale în Căminele Culturale din sate, pentru lămurirea ţărănimii muncitoare asupra importanţei recoltării, treerişului şi predării cotelor ele colectare la timp“. Spre îndeplinirea acestor sarcini importante trebue să se îndrepte munca fiecărui Cămin Cultural, în perioada campaniei agricole de vară. Făcând cunoscute spiritul şi litera Hotărîrii, sădind în mijlocul ţăranilor muncitori conştiinţa că o recoltă îmbelşugată asigură traiul fericit al întregului popor muncitor, asigură pacea scumpă oamenilor muncii, stimulând eforturile ţărănimii muncitoare şi împărtăşindu-i înaintatele metode de lucru ale colhoznicilor sovietici, Căminele Culturale şi activiştii acestora îşi vor da partea lor de contribuţie în această mare acţiune patriotică. Pentru aceasta este însă necesară atât îndrumarea continuă a Comitetului Aşezămintelor Culturale, cât şi manifestarea iniţiativelor locale ale miilor de activişti culturali de la sate. In această direcţie — şi Hotărîrea Partidului şi a Guvernului o spune clar — Comitetul Aşezămintelor Culturale avea în primul rând datoria să intervină activ. Dar faptele arată că acest organ de Stat a rămas în urmă. Astfel, situaţia dintr’o serie de judeţe ca Arad, Roman, Teleorman, Buzău, Brăila, etc-, care la 6 iunie (aşadar după aproape două săptămâni dela publicarea Hotărîrii), nu primiseră nicio instrucţiune cu privire la activitatea de vară a Căminelor Culturale, oglindeşte această rămânere în urmă a Comitetului Aşezămintelor Culturale, faţă de o problemă care constitue azi sarcina centrală , întregului nostru popor muncitor. Abea zilele trecute, Comitetul Aşezămintelor Culturale şi-a întocmit planul de lucru şi a trimis instrucţiuni Căminelor Culturale în vederea susţinerii campaniei agricole de vară întârzierea în întocmirea planului de muncă, lipsa de prevedere a sarcinilor, a dus la situaţia că în cele mai multe judeţe, Căminele Culturale nu au avut nicio activitate, că ele nu au ştiut încotro să-şi orienteze munca, car au primit materiale de propagandă. Aşa de pildă, Căminul Cultural din costuna Romanu din judeţul Brăila, a stat complect inactiv. In ultimele 30 de zile acest Cămin n’a primit nici un ziar, nici o revistă, nici o carte. La fel şi multe alte Cămine din judeţul Braila, Olt, Roman, etc. In alte judeţe, secţiile de Artă şi Cultură ale Comitetelor Provizorii n’au mai avut rabdarea să aştepte instrucţiunile care nu mai veneau şi au pornit, din proprie iniţiativă, la o treabă care nu mai putea întârzia. Astfel, secţia de Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu Judeţean Ialomiţa, după ce a solicitat telefonic dar fără rezultate, instrucţiuni Comitetului Aşezămintelor Culturale, a trecut singură la efectuarea unui plan de muncă, eşalonat pe timp de trei luni. Secţia de Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu Judeţean Buzău a procedat şi ea cam în acelaş fel, trimiţând plăşilor instrucţiuni să se prelucreze Hotărîrea cu directorii Căminelor Culturale, pe care i-a îndemnat să-şi procure singuri materialul necesar. In jud. Bihor, datorită Secţiei de Artă şi Cultură, fiecare Cămin Cultural a prelucrat Hotărîrea. O serie de Cămine Culturale din acest judeţţ, cum sunt cele din comunele Borş, Borod, Buduslău, au început de pe acum, pregătirea programelor culturale pentru sărbătorirea inceperii secerişului. Iată, de pildă cum şi-a propus Comitetul Provizoriu al judeţului Ialomiţa să popularizeze Hotărîrea din 25 Mai a. c. „Se va forma pe lângă fiecare colectiv de conducere al Căminului Cultural un grup de legiuitori aleşi cu concursul organizaţiei de Partid, care să cunoască in amănuant Hotărîrea“ , specifică planul de munca. „Satul va fi împărţit pe grupe de case, fiecare agitator având responsabilitatea unei asemenea grupe. Problemele la care, din lipsă de pregătirii, agitatorii nu vor putea răspunde, vor fi sesizate judeţului, pentru a clipăta un răspuns mulţumitor şi just dn Comitetul Aşezămintelor Culturale, in planul său şi în instrucţiunile expediate abia deunăzi, nu aminteşte despre necesitatea popularizării Hotărîrii prin Căminele Culturale, deşi după cum reiese din cele constatate într’o serie de judeţe, ca Ilfov, Olt sau Brăila, Hotărîrea nu este cunosciută nici măcar de toţi directorii Căminelor Culturale. Subliniind iniţiativa secţiei de Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu Judeţean Ialomiţa, trebuie arătat că ea nu este izolată. In judeţiul Dolj, bunăoară, secţia de Artă şi Cultură, îndrumată de Comitetul Judeţean de Partid şi având colaborarea filialei Uniunii Scriitorilor, a trecut la întocmirea unui plan de muncă, la redactarea unei prime conferinţe în această campanie şi la asigurarea materialului propagandistic necesar. In judeţul Teleorman, secţia file Artă şi Cultură a programat şi organizat deplasarea în judeţ a unor echipe artistice şcolare, care vor prezenta programe artistice axate p pe linia popularizării Hotărîrii. Exemple de acest fel mai pot fi semnalate. Ceea ce este însă important acum, este ca, iniţiativele locale să fie urmărite, Indrumate şi sprijinit® de Comitetul Aşezuămintelor Culturale, în aşa fel încât activitatea culturală să corespundă sarcinilor urgente şi importante care stau în faţă. Căci, dacă «CULESUL ESTE O TREABA DE SEZO ŞI LUI NU-I PLACE SA AŞTEPTE (I. V. Stalin), atunci e evident că şi munca culturală pusă în slujba culesul lui e o treabă de sezon, că nu-i place să aştepte şi, mai pusţin, să rămână in urmă. De aceea, îndrumată şi controlată de Comitetul Aşezămintelor Culturale, munca culturală trebuie să îmbrace forme mereu noi, atrăgătoare şi instructive. Căminele Culturale trebue să popularizeze permanent principiile Hotărîrii, să insiste asupra succeselor obţinute în această casţiganie de sectorul socialist al agriculturii noastre şi mai ales să transmită "maselor de ţărani muncitori minunata experienţă sovietică, învăţându-i cu munca raţională, planificată şi condusăde principii ştiinţifice. Comitetele Provizorii judeţene trebue sa asigure programarea echipelor artistice muncitoreşti de la oraşe în mijlocul ţăranilor săracii şi mijlocaşi, după cum o atenţie deosebită trebue dată întăririi colectivelor de muncă ale Căminelor Culturale, prin atragerea intelectualilor de la sate. Cititul in colectiv, lectura şi prelucrarea articolelor apărute în ziare in legătură cu mersul campaniei, prelucrarea şi explicarea broşurilor agrotehnice şi în general, a materialelor de înrumare, trebue de asemenea organizată în pauzele lucrului, direct la locul de la muncă. Un rol important în această campanie îl au filmele şi materialul artistic difuzat prin publicaţiile Comitetului Aşezămintelor Culturale. Atenţia Comitetelor Provizorii trebue să seîndrepte in mod deosebit asupra muncii culturale în cadrul Gospodăriilor Agricole Colective, care trebuesc orientateşî stimulate în crearea ,,Colţurilor Roşiii“. Ţăranii colectivişti trebue să simită din plin sprijinul pe care-l aduce munca culturală în îmbunătăţirea permanentă a muncii lor. Este de la sine înţeles că munca culturală nu trebuee să stânjenească sub nicio formă, ci să ajute, munca la câmp. Acest lucru nu poate fi înfăptuit fără o analiză amănunţittă a planurilor de lucru ale tuturor Căminelor Culturale, fără o justă şi bine chibzuită împărţire a sarcinilor. Campania de recitare şi colectare se va încheia anul atesta în toată ţara prin mari serbări câmpeneşti, organizate de către Căminele Culturale. Aceste serbări—expresi? a bucuriei şi a dragostei ţăranilor muncitori pentru Patrie — să găsească Căminele Culturale la canatul unui drum plin de rodnice realizări. «PREMIILE STAM PE ANUL 1949. EXPRESIA NOILOR CUCERIRI ALE ŞTIINŢEI SOVIETICE IN SLUJBA PĂCII SI A PROGRESULUI» Cuvântările rostite în şedinţa plenară a Academiei R. P. R. In cadrul sesiunii ştiinţifice a Academiei R.P.R. a avut loc Vineri după amiază, în sala Ateneului R.P.R., o şedinţă plenară cu prilejul aniversării a treia ani de la înfiinţarea Institutului de Studii Româno-Sovietic al Academiei R. P. R. având ca temă ,,Premiile Stalin pe 1949, expresia nouilor cuceriri ale ştiinţei sovietice în slujba păcii şi a progresului. Au fost de faţă: acad prof. dr. C. I. Parhon, acad. prof. P. ConstantinescuIaşi, acad. prof. Traian Săvulescu, Miron Constantinescu, M. Roşianu, acad. Profiri, acad. dr. V. Mârza, membrii titulari şi corespondenţi ai Academiei. REZUMATULCOMUNICĂRILOR colaboratorii ştiinţifici, precum şi un mare număr de oameni ai ştiinţei, culturii şi artelor. Din partea cordiului diplomatic au asistat: S. A. Pivavarov, prim secretar al Ambasadei Sovietice, Ivan Kalló, ministrul Republicii Populare Ungare, Jonny Lohr, ministrul Republicii Democrate Germane,T. Fridzinski, însărcinat cu afaceri ale Republicii Polone şi alţii. Şedinţa a fost d deschisă de acad. prof. Constantinescu -Iaşi. ------------In pag. 5-a---------- ANUL VIII Nr. 1779 /P. 6 Taxa de francare plătită In numerar conf. aprobării Direcţiunii PAGINI 4 LEI Generale P.T.T. 108.828, 16 Septembrie 1944. Duminică 11. Iunie 1950 mânna REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Constantin Miile 5.7-9 Centr. Tel.: 6.34.93, 6.34.94, 6.34.95 Cont. Cec Poştal Nr. 7796 ABONAMENTE: încep la 1 și 15 ale lunii 1 lună lei 120 * SALARIAȚI ȘI STUDENȚI Ia 1 an lei 1400 1 lună lei 100 SERVICIUL ABONAMENTE TEL. 5.21.21 REDACTOR RESPONSABIL NICULAE BELLU Pentru o recolta îmbelşugata au terminat praşila doua Intensificând muncile agricole de vară, gospodăriile agricole colective ,,Steagul Roşu" din comuna Tungujel şi ,,23 August" din comuna Pribeşti judeţul Vaslui au reuşit să fie primele pe judeţ in muncile de vară. Astfel la gospodăria agricolă colectivă 19 23 August" din Pribeşti, cei 80 membri ai gospodăriei au ieşit cu toţii la munca câmpului, reuşind ca prin întrecerile socialiste intre cele două brigăzi să termine in cinci zile praşila a doua la cele 53 ha. de porumb şi plivitul al doilea a celor 135 ha. de păioase. La gospodăria agricolă colectivă „Steagul Roşu“ din Tungujel, membrii colectivişti au terminat praşila a doua la cele 42 ha. de porumb, 4 ha. cartofi, 6 ha. floarea soarelui. In aceste munci s-a evidenţiat brigada condusă de tov. G. Amancei, brigadă formată în majoritate de utemişti. Totodată gospodăriile au terminat reparatul tuturor maşinilor agricole în vederea recoltării. DAVID SCHWARTZ coresp. voluntar S. M. T. Roman a terminat campania de reparaţii ROMAN (prin telefon de la redactorul nostru). — Intensificând întrecerile socialiste, muncitorii şi tehnicienii Staţiunii de Maşini şi Tractoare Roman au reuşit să îndeplinească înainte de termen angajamentele luate cu ocazia începerii campaniei de reparaţii şi anume de a termina toate reparaţiile la tractoare şi batoze până la data de 10 iunie. Ei au reuşit ca până în seara de joi 8 iunie să termine reparaţia celor 32 tractoare, 32 pluguri şi 29 batoze. In această campanie s-au evidenţiat tractoriştii: Bărjoveanu Gheorghe, Brătescu Ioan, Apostol Gheorghe şi Dumitrache Traian, care şi-au reparat primii tractoarele şi batozele planificate, dovedind şi o grijă deosebită pentru calitatea lucrului. M. Bonţea Măsuri pentru recunoaşterea culturilor bune pentru sămânţă Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R. P. R. privind pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei şi executarea planului de colectări pe anul 1950 prevede, în scopul asigurării fondului de seminţe al Statului, ca Ministerul Agriculturii, prin organele sale, să facă recunoaşterea culturilor bune de sămânţă. Culturile reţinute pentru sămânţă se recoltează, se treeră şi se înmagazinează separat. Sămânţa este apoi analizată la laborator pentru stabilirea purităţii, calităţii şi puterii germinaţiei. In acest scop, Ministerul Agriculturii a luat măsuri ca operaţiunea de recunoaştere a culturilor să se desfăşoare în bune condiţiuni în toate judeţele. Astfel în zilele de 1, 2, 3 şi 4 iunie, Ministerul Agriculturii a organizat la Staţiunile Experimentale ale Institutului de Cercetări Agronomice, un curs teoretic pentru recunoaşterea culturilor, la care au luat parte 128 tehnicieni de la Secţiile Agricole şi de la gospodăriile agricole de Stat. Aceştia vor face recunoaşterea culturilor de cereale pentru sămânţă, la gospodăriile agricole de Stat, gospodăriile agricole colective şi la fermele altor Departamente sau Instituţii de Stat. In prezent se face pe teren recunoaşterea culturilor de mazăre, linte şi in de fuior, care sunt in faza de înflorire. 690 vagoane «bune pentru cereale» la Iaşi IAŞI (prin telefon de la redactorul nostru). „ Imediat după apariţia Hotărîrii Partidului şi a Guvernului, muncitorii şi tehnicienii Regionalei C.F.R. Iaşi au pornit cu avânt sporit în muncă, in vederea reparării şi etanşării vagoanelor speciale pentru transportul cerealelor, precum şi repararea magaziilor de depozitare, hotăriţi să-şi ducă la indeplinire sarcinile pe care le au. Astfel, în primele 7 zile ale acestei luni au fost reparate 35 la sută din locomobilele din întreaga Moldovă, repartizate unităţilor CFR. Deasemeni, în aceiaşi perioadă au fost transformate complect şi recepţionate peste 600 vagoane, având pe ele inscripţia „Bun pentru cereale”. S-au efectuat 30 la sută din reparaţiile necesare şi dezinfectările la toate magaziile existente. O preocupare importantă a fost aceea a pregătirii personalului CFR, în vederea circulaţiei vagoanelor. In acest sens s’au ţinut şedinţe, — factorii de conducere ai Regionalei deplasându-se la fiecare unitate — unde s’a prelucrat importanţa raţionalizării circulaţiei de vagoane M. Beraum La S. M. T.-Boziaş Târnava Mică trebue intensificată munca de reparare a utilajului agricol Deosebit de importantă pentru buna desfăşurare a reparaţiilor de maşini şi unelte agricole este asigurarea pieselor necesare acestor reparaţii. Acolo unde conducerile S.M.T.-urilor s-au preocupat de această problemă s'au înregistrat o serie de rezultate pozitive. Nu aceiaş situaţie este insă la S.M.T. Boziaş, care a rămas în urmă cu repararea uneltelor şi maşinilor agricole. Aceasta se datoreşte lipsei de interes pe care conducerea S.M.T. Boziaş a dovedit-o neprocurând la timp piesele necesare reparării uneltelor şi maşinilor agricole. Totuşi, prin efortul muncitorilor, s’a reuşit să se repare un număr de 13 motoare care pot fi întrebuinţate, iar din totalul de 50 de batoze planificate au fost reparate 25. Restul de 25 batoze n’au putut fi reparate încă, deoarece se aşteaptă sosirea pieselor necesare. La fel este şi situaţia celor 21 tractoare planificate dintre care până în prezent au fost reparate numai 7. Conducerea S.M.T. Boziaş va trebui să pornească la lichidarea lipsurilor de până acum şi cu sprijinul organizaţiei de Partid să treacă de îndată la îndeplinirea sarcinilor trasate de Hotărîrea Partidului şi Guvernului, în privinţa . reparării utilajului agricol necesar campaniei de recoltare. LUPEANU VIRGIL coresp voluntar Răspunzând chemării Partidului, muncitorii de la tot mai multe întreprinderi organizează echipe mobile pentru repararea maşinilor şi uneltelor agricole necesare muncii de recoltare. IN CLIŞEU: atelierul mobil pentru reparaţii agricole al muncitorilor de la «Vulcan» pornind în deplasare. A FOST NUMIT AMBASADORUL R. P. IN R. P. R. PEKING, 9 (Agerpres). «China Nouă.» transmite: Guvernul Central Popular al Republicii Populare Chineze a numit pe generalul Wang Yu Ping ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Populară Română, pe generalul Tan Hsi Lin, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Cehoslovacă şi pe generalul Peng Ming Cih, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Polonă. ACTUALITĂŢI DIN U.R.S.S. Primele cantităţi de cereale recoltate, livrate Statului In colhozurile din Azerbaidjan a început de câteva zile secerişul recoltei bogate a anului acestuia. Primele raioane care au păşit la recoltare sunt cele sudice: Astrahan, Samulisc, Zardolesc, etc. Colhoznicii raionului Astrahan- Bazarsc au fost primii care au li- Intreceri pentru o cât a campaniei Colhoznicii din colhozul „Kalinin“ raionul Drohobici — R. S. S. Bielorusă au lansat o chemare la întrecere socialistă către toate colhozurile regiunii, pentru o cât mai bună pregătire a recoltării şi predării la timp a cotelor de cereale „Pe ogoarele colhozului nostru — scriu ei în chemare, — a rodit o recoltă bogată de secară, orz, ovăz, precum şi alte culturi. Acestea sunt roadele muncii asidue a colhoznicilor şi celor de la S. M. T., rezultatul avansatei agrotehnici micturiniste. Insă tot ce s’a făcut nu este decât un pas. Ne aşteaptă încă multă muncă încordată. Sarcina noastră centrală în momentul de faţă este să ne pregătim cât mai urat Statului multe chintale de cei reale din recolta nouă. Camioanele şi căruţele care transportau cerealele către centrele de primire erau frumos împodobite cu steaguri şi lozinci. Zeci de chintale de cereale sunt livrate într’o atmosferă sărbătorească şi de către alte raioane ale ţării. mai bună pregătire de recoltare bine pentru culesul recoltei, s’o strângem la timp şi fără pierderi“. Chemarea a fost primită cu însufleţire de colhoznicii din regiune. Angajamentele luate sunt în cea mai mare parte traduse în fapt. In colhozuri au fost pregătite camioane, căruţe speciale pentru transportul cerealelor şi s-au construit uscătorii de cereale. Brigăzile de reparare a uneltelor lucrează din plin. Maşinile și uneltele agricole sunt gata de lucru. In colhozuri s’au creat brigăzi comsomoliste, care vor asigura controlul pentru o calitate bună a secerişului, pentru transportul fără pierderi a cerealelor la centrele de predare către Stat. IN ÎNTÂMPINAREA CONGRESULUI U. F. D. R. Congresul U.F.D.R. este întâmpinat cu un deosebit entuziasm şi elan creator de către toate femeile muncitoare din ţara noastră. Ca şi surorile ier din fabrici şi de pe ogoare, femeile din câmpul muncii artistice salută Congresul din 14—16 iunie care va fi o puternică manifestare a luptei pentru pace. Publicăm mai jos declaraţiile poetei Maria Banuş şi a pictoriţei Ligia Macovei. Se apropie Congresul U. F. D. R. El trebue să însemneze şi va însemna o nouă etapă în lupta pentru pace a femeilor muncitoare din ţara noastră. Cred că fiecare dintre noi, muncitoare la uzină, pe ogor, în laborator sau în birou, în căminul nostru, se cuvine, in preajma acestui eveniment Însemnat, să nu oprim o clipă asupra propriei noastre activităţi şi să ne cercetăm: „Oare fac cu tot ce-mi stă în puteri pentru a asigura liniştea şi fericirea familiei mele, a copiilor mei, pentru a întări lagărul păcii?” Ca să răspundem însă bine şi în toată sinceritatea faţă de noi inşine, la această întrebare, trebuie să fim mai intâi bine lămurite asupra unui lucru: că pacea atârnă de întărirea pe zi ce trece a lagărului ei, a lagărului democraţiei şi socialismului şi că întărirea acestui lagăr nu depinde de o forţă nevăzută şi independentă de voinţa noastră, ci de fiecare din noi în parte. Mi-o repet mie şi v-o repet şi vouă, tuturor tovarăşelor, de fiecare din noi în parte. Şi mai e ceva ce trebuie să ne fie bine lămurit, nu numai de fiecare din noi atârnă soarta omenirii, ci de fiecare acţiune a noastră, cât de mică. Un metru de pânză prost vopsit, ori cu ţesătura defectuoasă, înseamnă o mică, o foarte mică, dar totuşi însemnează o spărtură în frontul păcii. Un metru de pânză bine executată, trainică şi frumoasă, e o victorie a frontului păcii. Un ogor prost privit, un copil care creşte fără atenţia şi grija cuvenită delicatei lui transformări, o risipă de material, sunt tot atâtea mici, dar serioase fisuri, în organismul viu şi puternic al vieţii noastre sociale. Un ogor bine privit, un copil care creşte sănătos la trup şi la minte, o atentă gospodărire a bunului obştesc, ca şi a celui propriu, însemnează tot atâtea victorii, tot atâtea pietre de temelie pe care le aşezăm cu mâinile noastre la baza păcii, a vieţii,fericite de mâine, a socialismului. Să ne fie mereu viu în minte aceasta: nu există lucru prea mic şi fără însemnătate. Fiecare părticică din munca noastră, bine executată, cu tragere de inimă şi cu grijă, e ca un pârâiaş care-şî aduce partea sa la fluviul cel larg al muncii şi al izbânzii comune. Aşa cum toate fluviile işi fac drum spre mare, pentru ca vărsându-se Intr’însa s’o crească, s’o îmbogăţească, aşa se îndreaptă eforturile şi înfăptuirile noastre toate către imensul rezervor al forţelor păcii. Cred că nu există gând mai întăritor decât acesta, pătrunse de conştiinţa rolului şi a răspunderii noastre, să întâmpinăm Comgresul cu noui biruinţe în muncă. Maria Banuş * C ongresul U.F.D.R. din 14—16. Iunie este întâmpinat de femei:lie Republicii noastre ca o sărbătoare. Pregătirile pline de avânt care se fac în vederea lui, elanul cu care femeile muncesc în uzine, fabrici sau ogoare, pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat, contribiuţia tot mai însemnată pe tărâmul asisten,ţei sociale, sunt tot atâtea mărturii ale felului în care femeile libere dintr-o ţară liberă, înţeleg să răs-pundă îndatoririlor ce le revin în cadrul luptei pentru construirea unei vieţi mai bune, a luptei pentru apărarea acestei vieţi. Având pentru prima dată asigurate posibilităţi egale cu bărbaţii pentru a deveni creatoare în artă, femeile pictoriţe găsesc un ritmul nou, înflăcărat al muncii, motive de inspiraţie pentru a crea o artă nouă mobilizatoare, socialistă. Pentru mine ca pictoriţă, Congresul U.F.D.R. are semnificaţia unui imbold in munca de zi de zi pentru adâncirea meşteşugului, pentru stă-pânirea lui în aşa fel ca tot ceea ce am învăţat să înţeleg şi să iubesc, să pot exprima în forma cea mai convingătoare. Congresul constitue deasemenea pentru mine un îndemn in piis de a-mi dubla eforturile pentru stârpirea formalismului din lucrările mele până în cele mai mici manifestării Ligia Macovei.