România Liberă, august 1950 (Anul 8, nr. 1823-1846)
1950-08-02 / nr. 1823
PAGIKA a» Festivalul filmului sovietic, o puternică chemare la viglență de clasă Sub lozinca „Filmul sovietic educă popoarele in spiritul vigilenţei de clasă, împotriva imperialiştilor a trădătorilor titoişti, a spionilor provocatori de război”, începe azi in Capitală festivalul filmului sovietic. Festivalul va începe cu „Marele cetăţean“, o capodoperă a cinematografiei sovietice, care prezintă — In personagiul Piotr Mihailovici Şahov — minunata viaţa a fruntaşului bolşevic, Serghei Mironovici Chirov. Festivalul filmului sovietic va însemna o mare sărbătoare artistică. In acelaş timp, el va înarma pe spectatori cu o ascuţită armă de luptă împotriva agresorilor din Coreea, imperialiştii anglo-americani, va fi o puternică chemare la vigilenţă de clasă împotriva duşmanului din afară şi dinlăuntru, împotriva bandei de epioni şi trădători din Belgrad, asasinat tâlhărește de bandele troțchiere. Aspecte din viaţa culturală a Uniunii Sovietice — Conferinţa poetului Mihail Beniuc — Sâmbătă seara tov. Mihai Beniuc, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., care s-a întors de curând din vizita fivită în, U.R.S.S., a vorbit, la Casa Universităţii, despre: «Aspecte din viaţa culturală a Uniunii Sovietice». Conferenţiarul şi-a început expunerea stăruind asupra măreţei mâni paşnice ce se desfăşoară in Uniuni Sovietică, pentru construirea comunis mului. . ) Ceea ce caracterizează omul sovietic este setea de cultură, setea de a-şi însuşi cele mai înaintate cuceriri ale tehnicii şi ştiinţei. Omul sovietic preţueşte cultura, — a subliniat in încheiere conferenţiarul — şi de aceea luptă pentru a o apăra, luptă pentru cauza dreaptă a păcii şi progresului, împotriva imperialiştilor anglo americani, care vor să distrugă cultura și să arunce omenirea într’un nou măcel mondial. (Agerpres). _______________ „JOJIANIA LIBERA" ELENA PAVEL Cea mai miei dintre copii Invăţătorul Sârbu, Hiena, a crescut gria, a văzut şi a trăit viaţa chinuită a poporului şi ochii ei mari ţi miraţi de copil prindeau mereu mai mult acea strălucire metalică a,dărzeniei, acea privire neînduplecată şi strălucitoare la faţa căreia călăii Siguranţei antesiesciene aveau mai târziu să plece ochii. Studentă la facultatea de Medicină din Iaşi, Hiena Sărin, intră la 18 ani la Uniunea Tineretului Comunist. Tăcută şi timidă era întotdeauna acolo unde era mai greu. Niciodată vreun considerent personal nu a oprit-o pe Elena să-şi facă datoria. Atunci cănd, primind o însărcinare din partea Uniunii Tineretului Comunist, a trebuit să renunţe la facultate, cănd a fost pusă in faţa alternativei de a alege Intre luptă şi medicină, visul ei din copilărie, Elena a ales fără şovăire lupta. In 1937 arestată împreună cu sora ei Maria. Cei trei ani de închisoare, la care a fost condamnată, şi pe care i-a petrecut la închisoarea Dumbrăveni, constitue primul examen de luptă pe care mezina învăţătorului Sârbu li dă şi-l ia cu succes. Intrată In închisoare încă o fată timidă şi tăcută. Elena avea să plece de la Dumbrăveni, care s’a transformat tntr’o şcoală a luptătoarelor comuniste, condusă de tov. Ana Paulecti, ca o revoluţionară gărză şi neînfricată ce-şi va dedica toată viaţa casei clasei muncitoare. Aproape 8 ani, Elena a muncit şi luptat in adâncă ilegalitate. In anul 1943, călăii Siguranţei antonesciene care o urmăreau de mult şi care nu iertaseră fostei studente in medicină devotamentul ei pentru Partid, pentru popor, o arestează din nou. Bătută şi schingiuită, bolnavă, Elena tace. Este condamnată la 25 ani muncă silnică. In iarna anului 1943 vine la închisoarea Văcăreşti. In iunie 1943 e trimisă de administraţia închisorii la Mislea. Pe drum Insă ,e oprită la închisoarea din Ploeşti, deoarece la Mislea se declarase o epidemie de febră tifoidă. La Ploeşti aşteaptă cu nerăbdare să se ridice carantina. Elena n’avea să ajunga unsă niciodată la Mislea. La 1 August 1943 se deslănţui la Ploeşti primul bombardament american. închisoarea a ars, mistuind la flăcări trupul neînfricatei luptătoare. Elena Pavel A rămas Insă vie ura neînduplecată a tovarăşilor ei, a oamenilor cinstiţi pentru care ea a luptat, ura împotriva ucigaşilor Elenei Pavel a fasciştilor, ura împotriva războiului şi a celor care îl provoacă. Drapelul luptei pe care Elena Pavel l-a ţinut sus, a trecut astăzi în alte mâini, în mâinile milioanelor de oameni din popor, pentru care ea şi-a dat Viaţa, cn acest drapel, drapelul păcii şi al socialismului, al luptei împotriva sugrumătorilor libertăţii şi muncii paşnice a popoarelor, e înălţat astăzi mereu mai sus pe schela măreaţă a edificiului noii societăţi pe care milioane de oameni o construesc, aşa cum a vrut-o Elena Pavel. Mariana Fârvulescu In Bărăgan, vechea împărţire administrativă nu făcea altceva decât să oglindească interesele moşierilor CĂLĂRAŞI- (Prin telefon de la corespondentul nostru pentru judeţul Ialomiţa. Pe un braţ al Dunării, retras la marginea câmpiei Bărăganului, se află oraşul Călăraşi. Nu este un oraş marte, n’ua fabrici şi nici o intensă viaţă economică. Este Insă oraşul de reşedinţă al judeţului Ialomiţa, judeţ mare şi intim. Aşezat tocmai la extremitatea de Sud a judeţului, până la Călăraşi este de străbătut din unele locuri, cale Îndelungată şi grea. Drumurile sunt mai toate. In stare proastă, iar cu trenul, ori de unde s’ar pleca, din Urziceni, Piua Pietru Lehliu, sau din Feteşti, tot ce pierd pe drum dintri zile. Depărtarea oraşului Călăraşi de unele plăşi şi comune din Judeţ, prilejueşte mari neajunsuri. Pentru repartizarea produselor de tot felul, pe unităţi cooperative, de pildă, toate stocurile de marfă erau îndreptate spre Călăraşi, de unde apoi se repartizau la plăşi şi comune. Desigur că ele erau luate cu Întârziere iar alte ori nici nu mai erau ridicate. ★ Marilor exploatatori de pământuri, ca Pană, Cămărăşescu şi alţii, 11 se datorează haotica împărţire administrativă a Judeţului Ialomiţa. In alcătuirea plăşilor şi comunelor, nu s'a ţinut seama de condiţiunile geografice, de numărul locatorilor, de situaţia economică a comunelor şî satelor. Un exemplu de disproporţia mi-l dau plăşile Urziceni, Căzâneşti şi Dragoş Vodă. Plasa Urziceni ara 58.881 locuitori, pe când In Căzăneşti sunt 28.106, iar In Dragoş Vodă doar 28.046 locuitori. Aceiaşi situaţie o întâlnim şi la comune. Sunt comune cum e Ciocăneşti cu 6475 locuitori şi altele compuse dintr’un singur sat, ca de pildă Murgeanca din plasa Ţăndărei, care numără 803 locuitori, ori comuna Zimbru din plasa Călăraşi, care are doar 579 locuitori. Pr in privinţa orânduirii administrative, tot ce doreau latifundiarii se făcea la iuţeală. A vrut moşierul Popescu-Bălojil, fost prefect al lalomiţei, să creeze o plasă pentru soţia sa — moşiereasă In partea locului, a Înfiinţat plasă la Dragoş Vodă, cu tot aparatul de opresiune (jandarmi, pretori, funcţionari de tot felul). Linia ferată Ploeşti—Ţăndărei n’a fost făcută pentru a servi Interesele ţăranilor muncitori, el pe cele ale moşierilor care aveau pământuri întinse cât puteai vedea cu ochii. Silozul proectat la Dâlga, a fost mutat la Ghimpaţi, pentru« aşa dictau interesele moşierului localnic Lache Dumitrescu. Toate gările au fost făcute In preajma moşiilor, In plin câmp. Pe Itala Bucureşti—Constanţa, intre Ciulnîţa şi Mărculeşti, de exemplu, NU EXISTA NICI OAŞEZARE OMENEASCA. Intre aceste două gări Insă, se Intind Vastele terenuri ce aiu aparţinut celuil mai imare moşier din ţara noastră, Aurel Pană. 15 KILOMETRI TREBUIAU SA STRABATA ŢARAN1I DIN COSAM BEŞTI, CA SA AJUNGA LA GARA CU ACELAŞ NUME, AŞEZATA IN PLIN CAMP. AICI INSA NU VENEAU DECÂT CA SA ÎNCARCE DIRECT IN VAGOANE CEREALELE MOŞIERULUI. Cămărăşescu îşi făcuse gară la Dâlga, iar Ghimpaţiiera gară In poarta fostei moşii a Orbeştilor. Cu astfel de gări făcute la comanda moşierilor, nu se îmbunătăţeau mijloa- cele de transport dintre comunele talomitene. DIN 648 KM. DE DRUMURI COMUNALE, 448 KM. ERAU IN STARE PROASTA, IMPRACTICABILE. Ni meni nu s’a întrebat măcar în timpul regimurilor trecute, de ce Ialomiţa nu are piatră de pavat, in timp ce dincolo, în judeţul Constanţa, la Ostrov, piatra , în cariere, intrecftnd nevoile raul? Iată de ce Hotărlrea C.C. a P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri privitoare la ralonarea administrativ-economică a R.P.R., este primită cu Itcredere şi bucurie de locuitorii Bărăganului, care aşteaptă ca ralonarea să pună capăt acestor stări şi lucruri, desvoltând „unităţi administrative armonioase, întemeiate pe studiul structurii lor sociel-economice’’. Pentru a se ajunge al ei, populaţia muncitoare a iaromiţei trebue să sprijine efectiv, pe teren, comisia de raionare, prin propuneri, sugestii, ca și prin demascarea necruțătoare a celor care ar încerca să stingherească operațiile de ralonare. Pe şantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră Şantierul 12 H. din sectorul regional Midia a cucerit Diipolul Roşu Analizând rezultatele la legătură, cu Îndeplinirea planului In prima Jumătate a anului 1950, Dirfecţîunea Generală a Lucrărilor Canalului Dunăre — Marea Neagră, împreună cu sindicatul construcţiilor Canalului a hotărît decernarea Drapelului Roşu de producţie şantierului 12 H, din sectorul regional Midia, pentru rezultatele obţinute în lupta pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii şi pentru reducerea preţului de cost, precum şî pentru elanul şî disciplina în muncă de care au dat dovadă muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii acestui şantier. Au fost evidenţiate: şantierul 9 Excavaţii-Nazarcea, L.S. 2 CFR Dorobanţu şî întreprinderea 28 Medgidia pentru îndeplinirea şi depăşirea planului pe al doilea trimestru al anului 1950. Cât mai mulţi teilometri de cale ferată Pe şantierele secţiei L. S. 8 CFR Valea Neagră, muncitorii se străduesc sub lozinca „Pentru plan, pentru pace şi bună stare", să dea tot mai mulţi kilometri de cale ferată. In sectorul Siutghiol s’a lucrat Intens la terminarea staţiei de călători a remizei de locomotive şi a triajului. Importante realizări au fost obţinute şi la întinderea pozei pe linia de şantier Nr. 13 precum şi pe linia Dovbăniu — Taşaul, unde au fost executaţi până acum 3175 m. t. poză. In sectorul Culme se lucrează la amenajarea staţiei Cogella. Muncitorii de la Culme şi Taşaul au realizat in luna Iulie încă 2205 m. I. de pază la linia de şantier Nt 14. CULTURĂ FIZICĂ Şl SPORT LA PREDEAL S’A DESFĂŞURAT PRIMA’ PROBA DE VITEZA DE COASTA DIN CADRUL CAMPIONATULUI RPR, DE MOTOtlCLISM Duminică s’a desfăşurat la Predeal, ■ prima probă motociclistă de viteză de coastă din cadrul campionatului RPR. Această probă Împreună cu celelalte două ce se vor disputa în curând la Sinaia şi Feleac (Cluj), vor constitui probele Campionatului motociclist de viteză de coastă. Timpurile Înregistrate la proba de Duminică 30 Iulie, au fost excelente, participanţii dând dovadă de o formă din cele mai bune. Iată rezultatele tehnice înregistrate: Auto peste 2 l. 1. Caloianu J. (Construc.) 1’06”84= 105 089 km. medie orară. 2. Abrudan T. (Vulcan) 1’09”60. 750 cmc. sport. 1. Sărățeanu M. (Dinamo) 1’13’’ = 96,166 km. medie orară. 2. Lăzărescu Al.(CCA) 1’13”5. 500 cmc. sport. 1. Sădeanu N. (CCA)' 1’H’29 -98,457 km. medie orară; 2. Buescu N. [(Locomotiva CFR) 1’12”04. 350 cmc. curse. 1. D. Niculici (CF2A) 1’20”24 — NOI RECORDURI NAŢIONALE In cadrul campaniei de popularizare a nataţiei în rândurile pionierilor, Duminică 30 Iulie s’a disputat la ștrandul Obor Un concurs demonstrativ de înnot, la care au participat Innotători dela CCA, Flamura Roşie lisa (Timişoara) S.P.C. şi Constructorul (Bucureşti). S-au înregistrat următoarele rezultate tehnice: 100 M. FLUTURE SENIORI: 1. Crişan (CCA) 1'25”. 2. Canga (CCA) 1*31.7/10. 50 M. LIBER SENIOARE: 1. Roşioru V. (CCA) 43”. 100 M. SPATE SENIOARE: 1. Rusu V. (C.C.A.) 1’37”; 2. Căpuşneanu L. (Constructorul) 1’54”6/10. 4x50 M. FLUTURE JUNIORI: Constructorul BUcureşti (Cerchez, Wolber, Niculescu P„ Rădulescu D.) 2’47”, nou record naţional de juniori şi seniori, vechiul record RATA (Tg. Mureş) 2’58”. 50 M. BRASSE COPII: 1. Moisescu (SPC) 47”8/10. ŞTAFETA 3x50 M. MIXT SENIORI: Flamura Roşie Isa.Timişoara (School, Man, Maxim) 1’46”, nou record naţional, (Vechiul record Isa.Timişoara 1*47”). 100 M. SPATE SENIORI: 1. Filip (CCA) 1’25”; 2. Ceanu (CCA) 1’27”5/JW. ATLEȚII SOVIETICI AU REALIZAT PERFORMANȚE EXCEP-r«T/rvtetf*T r-ttv. rvrtTl4 A A UTTAT XTlr»TT ATT CUTrt? TIONALE IN PRIMA ZI TT D c « - -A ÎNTÂLNIRII ATLETICE i tMO. A n X 81,722 km. medie «avi. 500 cmc. curse. 1. Buescu N. (Locomot. CFR) 1’06”9 = 104,932 km. medie orară; 2. Niculici N. (CCA) 1’07"1. 350 cmc. sport. 1. Antonescu M. (CCA)’ 1’23'48 se 84,171 km. medie orară; 2. Mesaroş I. (Reşiţa) 1’37’’06. 125 cmc. sport. 1. Nicu Ştefan (Lecovot, CFR) 1’38’’6 , 71.298 medie orari; 2. Milescu N. (AS Meseriaşul) 1’49”9. Auto sub 2 l. 1. M. Dumitrescu (Metalul Vulcan) 1’10’’13 — 100,142 km. medie orari 1000 m. sport. 1. Sădeanu N. r(CCA) T0T71 *» 100,717 km. medie orara. 350 cmc. sport. 1. D. Niculici (CCA)’ 1’25”94 —87,581 km. roedîe orari. 2. T. Matei (AS Meseriașul) 1;27”2. Ataș 750 cmc. sport. 1. SpidU—C. Udrescu (CCA)' 1’22’’31 — 85,297 km. medie orară; 2. I. Niculief — C. Udrescu (CCA) 1’32”66. LA CONCURSURILE DE INOT 50 M. BRASSE FETITE: 1. Chin E. (SPC) 57”. 100 M. BRASSE SENIOARE: 1. Badea O. (CCA) 1*45”. 100 M. LIBER SENIORI: 1. Marchiolu (CCA) 1’09”8/10; 2. Firtus (CCA) 1*10”6/10. 100 M. BRASSE SENIORI: Mitrofan 2. (Constructorul) 1’27”3/10; 2. Pal I. (Flamura Roşie Usa-Timişoara) 1*28”7/10. 100 M. LIBER SENIOARE: 1. Blissu V. (CCA) 1’36”2/10; 2. Rosianu V. (CCA) 1’41”3/10. SO M. LIBER COPII: 1. Cosman P. (Flamura Rosie Usa,Timişoara) 36*’7/10. 3x100 M. SENIOARE: 1. CCA 5’12”1/10. 4x100 M. LIBER SENIORI: 1. CCA I 5’13”8/10; 2. CCA II 5’16”2/10. In organizarea asociaţiei sportive „Partizanul“, Duminică 30 Iulie s-au disputat la Mediaş probele campionatului judeţean de nataţie (faza intercolective). Probele au fost viu disputate, inregistrându-se două recorduri naţionale. Astfel la 1000 m. liber juniori, înnotătorul Folbert B. a stabilit un nou record naţional cu timpul de 16’08”2/10 (vechiul record 16*12”), iar la proba de 100 m. fluture, junioara Lucas Edith a realizat timpul de 1’46”7/10 (vechiul record vtriţs. MOSCOVA, TASS transmite: Duminică 31 Iude a Început pe stadionul Dinamo din Moscova Întâlnirea internaţională de atletism dintre reprezentativele U.R.S.R. şi R.P. Ungară. Tribunele marelui stadion, frumos pavoazat cu drapele sovietice şi maghiare, au fost pline până la refuz da miile de spectatori care veniseră să asiste la această Interesantă întâlnire. înainte de disputarea primei probe, în aplauzele entuziaste ale spectatorilor, un grup de pionieri a înmânat atleţilor celor două ţări prietene, buchete de flori. Rezultatele Înregistrate In prima zi sunt o mărturie vie a măestriei atleţilor sovietici, care in ultimii ani, ţi-au ridicat necontenit nivelul tehnic sportiv Îmbunătăţind numeroase recorduri unionale şi mondiale. Numai In prima zi atleţii sovietici au stabilit trei noul recorduri unionale. Deasement oaspeţii maghiari z*au prezentat tn formă excelentă, tcu. find s a câştige trei probe şi să amelioreze două recorduri ale R. p. Ungare, performanţe deosebite au marcat In prima zi, atletele Secenova, Vasilieva, (C. R. S. R.) şi Olga Gyirmaty (R. P. Ungară), Alexandru Kanalit, (U. R. S. S.) care la ciocan, cu o aruncare de 57,35 m. a reușit să dispună de recordmanul mondial Imre Nemeth (R. p. Ungară) și Leonid Scerbacov cu 15,66 m. la triplu salt. Iată acum rezultatele Înregistrate la prima zi: 100 m. plat femenin. 1. Evghenia Secenova (U.R.S.S.) 12*1/10. 100 m. plat masculin. 1. Vladimir Suharev (U.R.S.S.) 16”6/16. Otto Sebeny (R. P. Ungară) 10”8/10. Ștafeta femenină 4x100 m. plat. 1. U. R. S. S. (Malsina, Duhovici, Cîndina, Secenova) 47”5/10. (Nou record unional). 2. R. P. ungară (Tolnai, Lohas, Egri, MATCHUL DE ŞAH INTRERE ALE R. P. RUS. RUSCIUK. Mateul Internaţional de şah dintre reprezentativele de juniori ale R. P. Bulgaria şi R.P.R., desfăşurat Sâmbâtă 29 şi Duminică 30 Iulie la Rusciuk a dat următoarele rezultate: Flondor (R.P.R.) — Milev (R. P. Bulgaria), întrerupt;o—1. Voiculescu (R.P.R.) — Robecov (R. P. Bulgaria) 1—0, întrerupt. Crețulescu (R.P.R.) — Badef (R.p. Bulgaria), întrerupt; 1/,—y2. Soos (R.P.R.) Minev (R.P. Bulgaria) 1—0; 0—1. Nacht (R.P.R.) Andreev (R.P. Bulga. Gyarmaty) «12/16. (Nou record al R. P. Ungare). Ștafeta masculină 4x100 m. plat; 1. U. R. S. S. (Suharev, Konoev, Sanadze, Karaculov) 40”9/10 (Nou record u. jalonal), 1500 m. plat masculin: 1. Sándor Garay (R. P. Ungară) 3’49”8/10. 2. Erich Veetâsme (U. R. S. S.) 3’50”4/10. (Nou record unional), 800 m. plat femenlh: 1. Rvdochia Vasilieva (U. R. S. S.) 2’13'5/10! 2. Anna Baczcal (R. P. Ungără) 2*ÎS’ 2/10. (Nou record al I. P. Ungare). Săritura In lungime feminin: 1. Olga Gyarmaty (R. p. Ungară) 5,64 m. 2. Alexandra Clndina (U. R. S. S.) 5,60 m. Săritura in înălţime masculin: 1. Iuril Iliasov (U. R. S. R.) 1,95 m. Săritura cu prăjina: 1. Thomas Homonay (R. p. Ungară) 4 m. Ciocan: 1. Al. Kanakl (U. R. S. S.) 57,35 m. 2. Imre Németh (R. P. Ungară) 57,32 m. Greutate masculin: 1. Henno Lipp (U. ft. S. S.) 10,05 m. Suliță masculin: 1. Victor Jevlov (U. ft. S. S.) 66,40 m. Triplu salt: 1.Leonid Scerbacov (U. ft. S. S.) 15,66 m. 400 m. Atlat masculin: 1. Piotr Luchianenco (U. K. S. S.) 48’6”10. 3000 m. obstacole: 1. Anatoli Savencov (U. ft. S. S.) 9*15”. 110 m. garduri masculin: 1. Iutii Lituev (U. ft. S. S.) 15”. Disc femenin: 1. Nina Dumbadze (U. R. S. S.) 45,03 m. La această probă, Rimma Sumscala (U. R. S. S.) a aruncat hors concurs 46 m. In urma disputării acestor probe, selecţionata U. R. S. S., a totalizat 126 puncte faţă de cele 73 puncte realizate de selecţionata R. P. Ungară. PREZENTATIVELE DE JUNIORI GARIA ŞI R.P.R. Ciocâltea (R.P.R.) — calcămdjailov (R.P. Bulgaria) 0—1; întrerupt. Iancev (R.P.R.) -- Nedev (R.P. Bulgaria) Întrerupt; 0—1. Dunăreanu (R.P.R.) — Costaculov (R.P. Bulgaria întrerupt; 1—0. Drimer (R. p. R.) — Perdinski (R. P. Bulgaria) întrerupt; 1—0. Maria Albuleț (R.P.R.) — Tedorova (R.P. Bulgaria) întrerupt; întrerupt. Margareta Andreescu (R.P.R.) — Ivanova (R.P. Bulgaria întrerupt, înainte de disputarea partidelor întrerupte, R.P.R. conduce cu 6tA puncte faill* liA .!■*•*? ***** V Codul Muncii deschide muncitorilor largi posibilități de ridicare a calificării profesionale Oamenii muncii din ţara noastră, sub îndrumarea Partidului, obţin zi de zi, noi succese in lupta pentru o viaţă nouă, pentru pace şi fericire. Codul Muncii reprezintă o verigă deosebit de preţioasă pe acest drum, cuprinzând elementele necesare asigurării unor raporturi socialiste intre conducerea Întreprinderilor şi muncitori. Analizând prevederile Codului Muncii sub aspectul asigurării drepturilor oamenilor muncii, Întâlnim la fiecare capitol grija continuă a Partidului şi a Guvernului pentru îmbunătăţirea nivelului de trai, şi crearea unor condiții de liuncă din ce în ce mai bune. O atenție deosebită se dă, pe această Unde, pregătirii viitoarelor cadre profesionale, necesare industriei noastre socialiste. Grija deosebită pe care o acordă Codul Muncii , rezultă clar din art. 79, care prevede obligativitatea Ministerelor de resort de a Înfiinţa pe lângă întreprinderi, şcoli de calificare, recalificare şi perfecţionare. Această prevedere a Codului Muncii deschide posibilităţi largi muncitorilor noştri In ridicarea calificării lor profesionale, devenind astfel elemente de valoare In construirea socialismului la noi In ţară, In lupta pentru pace. Am putut verifica acest lucru şl In fabrica noastră, unde absolvenţii şcolii de calificare sunt muncitori de frunte al atelierelor. In timp ce la noi, precum şl In ţările de democraţie populară, urmând exemplul marei Uniuni Sovietice, Statul se preocupă in permanenţă de asigurarea unor Condiţii de trai cât mai bune celor ce muncesc, în ţările imperialiste, precum şi în cele căzute sub dominaţia lor, şomajul, menţinut de interesele marilor afacerişti, aruncă în stradă milioane de braţe de muncă. ’ Iată de ce oamenii muncii din ţara noastră, care simt in permanenţă grija Partidului şi Guvernului, muncesc cu avânt pentru construirea socialismului, pentru apărarea păcii. FRAIMCISC SIMOCA inginer şef al Uzinelor ”stra“ la circumscripţia 18, cetăţenii sunt antrenaţi în diferite acţiuni obşteşti O dată cu apropierea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace, activitatea Comitetelor capătă o intensitate din ce în ce mai mare. Lucrul acesta poate fi uşor observat la Comitetul de luptă pentru pace din circumscripţia 18. Având în faţă realizări frumoase încă din prima fază a campaniei, membrii Comitetului de luptă pentru pace au înţeles că unul din obiectivele principale care stau mărirea lor este acela de a forma din cei 18.147 de semnatari din circumscripţia a 18-a ai Apelului de la Stockholm, luptători activi tot lagărul păcii. Şi astfel, plini de încredere şi cu hotărâre, tovarăşii au început să-şi întocmească planul de lucru. După ca şi-au fixat obiectivele, şi au cerut organizaţiilor de masă sprijinul în toate acţiunile de teren pe care le întreprind, Comitetul de luptă pentru pace din circumscripţia li, a trecut la alcătuirea colectivelor care să facă munca de lămurire pe teren, la pregătirea lor, la organizarea meetingurilor şi întocmirea panourilor în care să se popularizeze lupta pentru apărarea păcii şi demascarea aţâţătorilor la război. Pentru îndeplinirea tuturor acestor obiective, pentru o cât mai bună organizare, fiecăruia dintre membrii Comitetului i s’au trasat sarcini precise. In felul acesta, a parters reaOsări nu au antânist si ce arata. CetăţmU au răspuns imediat la apelul Comitetului. Astfel, de la cel mai tânăr până la cel mai vârstnic, ei au hotărît să ţnăă ceased pentru amenajarea unor parcuri de odihnă şi recreaţie şi pentru înfrumuseţarea cartierului lor, pentru înfrumuseţarea vieţii pe care vor s’o distrugă imperialiştii provocatori de război. Prin rotaţie, locuitorii circumscripţiei au hotărît să presteze mtrică voluntară in aşa fel ca fiecare să contribue cu propriile lui puteri la realizarea planului propus. Din grija Comitetului de luptă pentru pace şi in strânsă colaborare cu comitetele de stradă şi organizaţiile de masă, au eşitta muncă voluntară câte 20 de cetăţeni in fiecare el, hotărindu-se apoi ca numărul lor şi fie sporit la 30. Ei au luat parte la lucrările de triestrare a parcului de odihnă din strada Omasa Brătăşanu. In acelaşi timp, o altă echipă de 20 de cetăţeni muncesc voluntar la amenajarea parcului de odihnă a cartierului muncitoresc din str. Maior Coravu. Aceştia au prestat până astăzi 800 ore muncă voluntari. In munca depusă s-au evidenţiat un număr mare de cetăţeni care ducând muncă de lămurire, au antrenat şi pe alţii în luptă. Dintre cei care au obţinut realizările cele mai frumoase, prin dragostea cu care au muncit, prin combativitatea de care au dat dovadă, s-au evidenţiat in mod special bătrânul Chiraşi Velicu, care înţelegând importanţa luptei pentru pace, a antrenat in muncă pe cei trei copii ai lui, împreună cu nepoţii lui, pionieri; Tărşoagă Antoaneta, responsabila străzii Barbat Voevod, care a antrenat joi munci 40 de cetăţeni, un loc de SD, cât îi fusese trasat ca sarcină; Radu Manole, care lucrează zilnic pe şantier; Grossu Petre care, deşi suferind, a cerut să fie primit la munca voluntară şi mulţi alţii. Intre timp, Comitetul de luptă pentru pace a întocmit două panouri cu articole şi caricaturi prin care sunt demascate uneltirile aţâţătorilor la un nou război, urmând ca in zilele următoare să mai întocmească încă trei panouri. Au fost organizate meetinguri de protest împotriva aţâţătorilor la un nou război, urmând ca in ziua de 5 August si ei se loc o adunare in camarta căreia te vor alege delegaţii *ţn vederea Congresului. In acelaşi scop, au fost desemnaţi 73 cetăţeni care să ducă munca de lă Piurire pe teren, in vederea unei cât mai bune mobilizări in lupta pentru pace. Până acum, aproape zilnic, echipele compuse fiecare dintriun membru al Comitetului de luptă pentru pace, un membru în comitetul cetăţenesc de stradă său a USD.R.-ului şi un pionier au ieşit pe teren. Duminică, munca aceasta e dusă regulat, începând de la 7 dimineaţa. Cu mult interes, locuitorii cartierului au ascultat îndemnul şi sfatul celor care vin să-i lămurească şi urmând exemplul Comitetului de luptă pentru pace, ei caută prim munca pe care o depun, prin concursul pe care şi-l dau în toate ocaziile, să contribue la înflorirea cartierului lor ştiind că in felul acesta contribue la înflorirea Patriei noastre, factor activ al frontului mondial al păcii şi democraţiei. Dorina Vasilescu MUNCITORII SÂRBI DIN BANAT LUPTĂ PENTRU PACE, ÎMPOTRIVA IMPERIALIŞTILOR ANGLO-AMERICANI ŞI A DUCII LUI TITO Alături de muncitori de diferite naţionalităţi, la întreprinderea I.R.F. din Timişoara lucrează în 45 muncitori sârbi. Mulţi dintre ei sunt în această fabrică de ani şi ani de zile, de pe vremea când A. Deutsch, fostul proprietar, le jefuia munca şi 11 batjocorea în fel şi chip. H. Pera, astăzi maistru la secţia vegetală. Încercase în 1938, împreună cu alţi câţiva muncitori, să organizeze o grevă pentru condiţii de muncă mai omenească. El a fost întemniţat. A fost schingiuit luni de zile, apoi nu a mai putut găsi nicăieri delucru, deoarece A. Deutsch anunţase toţi fabricanţii să nu-l angajeze. La fel a păţit şi Lechim Slavco, pe atunci muncitor în atelierele exploatatorului Tudorovici Milan, care astăzi ţin tot de întreprinderea I.R.P. Astăzi, viaţa muncitorilor nu mai seamănă cu cea din trecut. In întreprinderea Ifi care altădată robeau pentru patroni, şi abia de aveau o clipă de răgaz să înfulece o ceapă cu o bucată de mămăligă, adusă de acasă, există astăzi una din cele mai bune cantine din oraş. Mama este alcătuită zilnic din trei feluri de mâncare, uneori chiar patru. In vila împrejmuită cu verdeaţă, în care altădată se lăfăia Deutsch, sunt instalate astăzi căminul şi creşa de copii, amenajate după cele mai moderne principii. Aci funcţionează şi un dispensar anume pentru copil, conndus de un medic specialist, care cerse tot timpul în mijlocul lor. Alt dispensar şi un cabinet dentar bine utilat stau la dispoziţia muncitorilor. Deasemeni, a luat fiinţă un club cu o bibliotecă, sală de lectură, sală de şah şi sală de tenis de masă. Recunoştinţă muncitorilor sârbi de la I.R.P. faţă de Partid, care le-a asigurat deplina egalitate în drepturi. Se vede din elanul cu care ei muncesc pentru îndeplinirea Planului de Stat. Pe zi ce trece, creşte numărul muncitorilor sârbi, care alături de ceilalţi muncitori fruntaşi din Întreprindere, realizează însemnate depăşiri de normă. Astfel, în ultima lună, Despotovici Rudolf, de la secţia ftafsăi, şi-a depăşit Planul de lucru cu 147 la sută, Giuchits Sava, de la secţia opincărie, a depăşit norma cu 91 la sută, Koníert Iosif Slilvoin Aurel, cu 85 la sută, iar Stroianov Sima, Giurghiev Gheorghe şi Arman Iova, cu 75 la sută. Deasemeni, muncitoarele Maria Bagiulov şi Rozalia Stoianov, au depăşit planul. In luna trecută, cu 50 la sută. Alături de muncitorii români, maghiari, bulgari şi germani, muncitorii sârbi de la întreprinderea I.R.P. muncesc tot mai dârz, conştienţi că fiecare izbândă în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat, pentru întărirea Republicii Populare Române este un sprijin dat tuturor popoarelor ce luptă pentru pace, libertate şi un trai mai bun, împotriva imperialiştilor americani şi englezi şi a lacheilor lor de teapa lui Tito. „Fraţii noştri din Iugoslavia o duc greu. Ei mai au de luptat”, spune bătrânul Moşin Leta, amintindu-şi teroarea la care e supus poporul Iugoslav de către călăul Tito. H. Pera, care după 23 August a plecat voluntar în armata antifascistă din Iugoslavia, spune cu mânie: „Eu nu am luptat pentru ca Tito să-şi bată joc de popor. Am luptat,ca şi acolo să învingă poporul, să se faci socialism. Tito a trădat lupta noastră, a trădat întreaga clasă muncitoare. Poporul iugoslav nu-l va ierta. Poporul Iugoslav ştie că alături de el sunt toate popoarele lumii, este puternica Uniune Sovietică. Aceasta întăreşte poporul iugoslav şi mai mult. Noi, cel din ţările de democraţie populară. Îl sprijinim prim munca noastră de fiecare zi. Fraţii noştri din Iugoslavia vor învinge, aşa cum vor învinge oamenii muncii de pretutindeni, în lupta pentru pacte şi Un trai mai bun”. (Agerpres) g". ....s=_rr' ■, ____ Şedinţa lărgită a Consiliului de conducere al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum Zilele trecute a avut loc şedinţa Consiliului de Conducere al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum, la care au participat preşedinţii Uniunilor Judeţene, precum şi directorii şi instructorii centrali. Prezentând darea de seamă asupra activităţii Consiliului de Conducere pe trimestrul II, tov. N. Alexe, vicepreşedinte al Centrocoop-ului, a arătat totodată şi sarcinile cooperaţiei pe trimestrul următor. Au urmat discuţii, care au subliniat necesitatea îmbunătăţirii muncii organizatorice şi a unei mai buna planificări pentru îndeplinirea sarcinilor ce stau in faţa unităţilor cooperatiste din Întreaga ţară. Concluziile au fost trase de tov. Ştefan Voitec, preşedintele Centrocoop-ului. • Tov. 1. Sollymos, vicepreşedinte al Centrocoop-ului, a prezentat apoi raportul asupra situaţiei financiare. In cadrul acestei şedinţe, a luat cuvântul tov. Vasile Luca, secretar al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Finanţelor, care a arătat sarcinile Cooperaţia pentru asigurarea schimbului normal între oraş şi sat, în strânsă colaborare cu comerţul de Stat, pentru introducerea unei stricte discipline financiare şi pentru lărgirea reţelei secţiilor de producţie şi de prelucrare a produselor agricole. ţAgerpres.