România Liberă, august 1950 (Anul 8, nr. 1823-1846)

1950-08-02 / nr. 1823

PAGIKA a­» Festivalul filmului sovietic, o puternică chemare la vig­lență de clasă Sub lozinca „Filmul sovietic educă popoarele in spiritul vigilenţei de clasă, împotriva imperialiştilor a trădătorilor titoişti, a spionilor provocatori de război”, începe azi in Capitală festivalul filmului sovietic. Festivalul va începe cu „Marele cetăţean“, o capodoperă a cinematografiei sovietice, care prezintă — In personagiul Piotr Mihailovici Şa­­hov — minunata viaţa a fruntaşului bolşevic, Serghei Mironovici Chirov. Festivalul filmului sovietic va însemna o mare sărbătoare artistică. In acelaş timp, el va înarma pe spectatori cu o ascuţită armă de luptă împotriva agreso­rilor din Coreea, imperialiştii anglo-ame­­ricani, va fi o puternică chemare la vi­gilenţă de clasă împotriva duşmanului din afară şi dinlăuntru, împotriva ban­dei de epioni şi trădători d­in Belgrad, asasinat tâlhărește de bandele troțchi­­ere. Aspecte din viaţa culturală a Uniunii Sovietice — Conferinţa poetului Mihail Beniuc — Sâmbătă seara tov. Mihai Beniuc, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., care s-a întors de curând din vizita fi­­vită în, U.R.S.S., a vorbit, la Casa Universităţii, despre: «Aspecte din viaţa culturală a Uniunii Sovie­tice». Conferenţiarul şi-a început expune­rea stăruind asupra măreţei mâni paşnice ce se desfăşoară in Uniuni Sovietică, pentru construirea comunis­­ mului. . ) Ceea ce caracterizează omul sovietic este setea de cultură, setea de a-şi însuşi cele mai înaintate cuceriri ale tehnicii şi ştiinţei. Omul sovietic preţueşte cultura, — a subliniat in încheiere conferenţiarul — şi de aceea luptă pentru a o apăra, luptă pentru cauza dreaptă a păcii şi progresului, împotriva imperialiştilor anglo­ americani, care vor să distrugă cultura și să arunce omenirea într’un nou măcel mondial. (Agerpres). _______________ „J­OJIANIA LIBERA" ELENA PAVEL C­ea mai miei dintre copii In­­văţătorul­ Sârbu, Hiena, a crescut gria, a văzut şi a trăit viaţa chinuită a poporului şi ochii ei mari ţi miraţi de copil prindeau mereu mai mult acea strălucire metalică a,­dărzeniei, acea privire neînduplecată şi stră­lucitoare la faţa căreia călăii Si­guranţei antesiesciene aveau mai târziu să plece ochii. Studentă la facultatea de Medicină din Iaşi, Hiena Sărin, intră la 18 ani la U­­niunea Tineretului Comunist. Tă­cută şi timidă era întotdeauna a­­colo unde era mai greu. Niciodată vreun considerent personal nu a oprit-o pe Elena să-şi facă dato­ria. Atunci cănd, primind o însăr­cinare din partea Uniunii Tinere­tului Comunist, a trebuit să re­nunţe la facultate, cănd a fost pusă in faţa alternativei de a ale­­ge Intre luptă şi medicină, visul ei din copilărie, Elena a ales fără şovăire lupta. In 1937­­ arestată împreună cu sora ei Maria. Cei trei ani de închisoare, la care a fost condamnată, şi pe care i-a petre­cut la închisoarea Dumbrăveni, constitue primul examen de luptă pe care mezina învăţătorului Sâr­­bu li dă şi-l ia cu succes. Intrată In închisoare încă o fată timidă şi tăcută. Elena avea să plece de la Dumbrăveni, care s’a transfor­mat tntr’o şcoală a luptătoarelor comuniste, condusă de tov. Ana Paulecti, ca o revoluţionară gărză şi neînfricată ce-şi va dedica toată viaţa casei clasei munci­toare. Aproape 8 ani, Elena a muncit şi luptat in adâncă ilegalitate. In anul 1943, călăii Siguranţei anto­­nesciene care o urmăreau de mult şi care nu iertaseră fostei studente in medicină devotamentul ei pen­tru Partid, pentru popor, o ares­tează din nou. Bătută şi schin­giuită, bolnavă, Elena tace. Este condamnată la 25 ani muncă sil­nică. In iarna anului 1943 vine la închisoarea Văcăreşti. In iunie 1943 e trimisă de ad­ministraţia închisorii la Mislea. Pe drum Insă ,e oprită la închi­soarea din Ploeşti, deoarece la Mis­lea se declarase o epidemie de fe­bră tifoidă. La Ploeşti aşteaptă cu nerăbdare să se ridice carantina. Elena n­’avea să ajunga unsă niciodată la Mislea. La 1 August 1943 se deslănţui la Ploeşti primul bombardament american. închisoarea a ars, mistuind la flăcări trupul neînfricatei luptă­toare. Elena Pavel A rămas Insă vie ura neînduplecată a tovarăşi­lor ei, a oamenilor cinstiţi pentru care ea a luptat, ura împotriva ucigaşilor Elenei Pavel a fasciş­tilor, ura împotriva războiului şi a celor care îl provoacă. Drapelul luptei pe care Elena Pavel l-a ţi­nut sus, a trecut astăzi în alte mâini, în mâinile milioanelor de oameni din popor, pentru care ea şi-a dat Viaţa, cn acest drapel, drapelul păcii şi al socialismului, al luptei împotriva sugrumătorilor libertăţii şi muncii paşnice a po­poarelor, e înălţat astăzi mereu mai sus pe schela măreaţă a edi­ficiului noii societăţi pe care mi­lioane de oameni o construesc, aşa cum a vrut-o Elena Pavel. Mariana Fârvulescu In Bărăgan, vechea împărţire administrativă nu făcea altceva decât să oglindească interesele moşierilor CĂLĂRAŞI- (Prin telefon de la cores­pondentul nostru pentru judeţul Ialo­miţa. Pe un braţ al Dunării, retras la mar­ginea câmpiei Bărăganului, se află ora­şul Călăraşi. Nu este un oraş marte, n’u­a fabrici şi nici o intensă viaţă economică. Este Insă oraşul de reşedinţă al jude­ţului Ialomiţa, judeţ mare şi intim. Aşezat tocmai la extremitatea de Sud a judeţului, până la Călăraşi este de stră­bătut din unele locuri, cale Îndelungată şi grea. Drumurile sunt mai toate. In stare proastă, iar cu trenul, ori de unde s’ar pleca, din Urziceni, Piua Pietru­ Lehliu, sau din Feteşti, tot ce pierd pe drum dintri zile. Depărtarea oraşului Călăraşi de unele plăşi şi comune din Judeţ, prilejueşte mari neajunsuri. Pentru repartizarea pro­duselor de tot felul, pe unităţi coope­rative, de pildă, toate stocurile de marfă erau îndreptate spre Călăraşi, de unde apoi se repartizau la plăşi şi comune. Desigur că ele erau luate cu Întârziere iar alte ori nici nu mai erau ridicate. ★ Marilor exploatatori de pământuri, ca Pană, Cămărăşescu şi alţii, 11 se dato­rează haotica împărţire administrativă a Judeţului Ialomiţa. In alcătuirea plăşilor şi comunelor, nu s'a ţinut seama de condiţiunile geografice, de numărul lo­catorilor, de situaţia economică a co­munelor şî satelor. Un exemplu de disproporţia m­i-l dau plăşile Urziceni, Căzâneşti şi Dragoş Vodă. Plasa Urziceni ara 58.881 locui­tori, pe când In Căzăneşti sunt 28.106, iar In Dragoş Vodă doar 28.046 locui­tori. Aceiaşi situaţie o întâlnim şi la co­­mune. Sunt comune cum e Ciocăneşti cu 6475 locuitori şi altele compuse dintr’un singur sat, ca de pildă Murgeanca din plasa Ţăndărei, care numără 803 locui­tori, ori comuna Zimbru din plasa Că­lăraşi, care are doar 579 locuitori. Pr­ in privinţa orânduirii administrative, tot ce doreau latifundiarii se făcea la iuţeală. A vrut moşieru­l Popescu-Bălojil, fost prefect al lalomiţei, să creeze o plasă pentru soţia sa — moşiereasă In partea locului, a Înfiinţat plasă la Dragoş Vodă, cu tot aparatul de opresiune (jandarmi, pretori, funcţionari de tot felul). Linia ferată Ploeşti—Ţăndărei n’a fost făcută pentru a servi Interesele ţăranilor mun­citori, el pe cele ale moşierilor care aveau pământuri întinse cât puteai ve­dea cu ochii. Silozul proectat la Dâlga, a fost mutat la Ghimpaţi, pentru«­ aşa dictau interesele moşierului localnic Lache Dumitrescu. Toate gările au fost făcute In preajma moşiilor, In plin câmp. Pe Itala Bucu­reşti—Constanţa, intre Ciulnîţa şi Măr­­cu­leşti, de exemplu, NU EXISTA NICI O­­AŞEZARE OMENEASCA. In­tre aceste două gări Insă, se Intind Vastele terenuri ce aiu aparţinut celuil mai imare moşier din ţara noastră, Au­rel Pană. 15 KILOMETRI TREBUIAU SA STRABATA ŢARAN1I DIN COSAM­ BEŞTI, CA SA AJUNGA LA GARA CU ACELAŞ NUME, AŞEZATA IN PLIN CAMP. AICI INSA NU VENEAU DECÂT CA SA ÎNCARCE DIRECT IN VAGOANE CEREALELE MOŞIERU­LUI. Cămărăşescu îşi făcuse gară la Dâlga, iar Ghimpaţii­­era gară In poarta fostei moşii a Orbeştilor. Cu astfel de gări făcute la comanda moşierilor, nu se îmbunătăţeau mijloa-­ cele de transport dintre comunele talo­mitene. DIN 648 KM. DE DRUMURI COMUNALE, 448 KM. ERAU IN STA­RE PROASTA, IMPRACTICABILE. Ni­ meni nu s’a întrebat măcar în timpul regimurilor trecute, de ce Ialomiţa nu are piatră de pavat, in timp ce dincolo, în judeţul Constanţa, la Ostrov, piatra , în cariere, intrecftnd nevoile ra­ul? Iată de ce Hotărlrea C.C. a­ P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri privitoare la ralonarea admini­strativ-economică a R.P.R., este primită cu Itc­redere şi bucurie de locuitorii Bărăganului, care aşteaptă ca ralonarea să pună capăt a­­cestor stări şi lucruri, desvoltând „uni­tăţi administrative armonioase, înteme­iate pe studiul structurii lor sociel-eco­­nomice’’. Pentru a se ajunge­ al ei, populaţia muncitoare a iaromiţei trebue să spri­jine efectiv, pe teren, comisia de raio­­nare, prin propuneri, sugestii, ca și prin demascarea necruțătoare a celor care ar încerca să stingherească opera­țiile de ralonare. Pe şantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră Şantierul 12 H. din sectorul regional Midia a cucerit Di­ipolul Roşu Analizând rezultatele la legătură, cu Îndeplinirea planului In prima Jumătate a anului 1950, Dirfecţîunea Generală a Lucrărilor Canalului Dunăre — Marea Neagră, împreună cu sindicatul construc­ţiilor Canalului a hotărît decernarea Dra­pelului Roşu de producţie şantierului 12 H, din sectorul regional Midia, pen­tru rezultatele obţinute în lupta pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii şi pentru reducerea preţului de cost, precum şî pentru elanul şî discipli­na în muncă de care au dat dovadă mun­citorii, tehnicienii şi funcţionarii acestui şantier. Au fost evidenţiate: şantierul 9 Exca­vaţii-Nazarcea, L.S. 2 CFR Dorobanţu şî întreprinderea 28 Medgidia pentru în­deplinirea şi depăşirea planului pe al doilea trimestru al anului 1950. Cât mai mulţi teilo­­metri de cale ferată Pe şantierele secţiei L. S. 8 CFR Va­lea Neagră, muncitorii se străduesc sub lozinca „Pentru plan, pentru pace şi bună stare", să dea tot mai mulţi ki­lometri de cale ferată. In sectorul Siutghiol s’a lucrat Intens la terminarea staţiei de călători a re­mizei de locomotive şi a triajului. Importante realizări au fost obţinute şi la întinderea pozei pe linia de şan­tier Nr. 13 precum şi pe linia Do­vbăniu — Taşaul, unde au fost executaţi până acum 3175 m. t. poză. In sectorul Cul­me se lucrează la amenajarea staţiei Cogella. Muncitorii de la Culme şi Ta­şaul au realizat in luna Iulie încă 2205 m. I. de pază la linia de şantier Nt 14. CULTURĂ FIZICĂ Şl SPORT LA PREDEAL S’A DESFĂŞURAT PRIMA’ PROBA DE VITEZA DE COASTA DIN CADRUL CAMPIONATULUI R­P­R, DE MOTOtlCLISM Duminică s’a desfăşurat la Predeal, ■ prima probă motociclistă de viteză de coastă din cadrul campionatului RPR. Această probă Împreună cu celelalte două ce se vor disputa în curând la Sinaia şi Feleac (Cluj), vor constitui probele Campionatului motociclist de viteză de coastă. Timpurile Înregistrate la proba de Du­minică 30 Iulie, au fost excelente, parti­cipanţii dând dovadă de o formă din cele mai bune. Iată rezultatele tehnice înregistrate: Auto peste 2 l. 1. Caloianu J­. (Construc.) 1’06”84= 105 089 km. medie orară. 2. Abrudan T. (Vulcan) 1’09”60. 750 cmc. sport. 1. Sărățeanu M. (Dinamo) 1’13’’ = 96,166 km. medie orară. 2. Lăzărescu Al.­­(CCA) 1’13”5. 500 cmc. sport. 1. Sădeanu N. (CCA)' 1’H’29 -98,457 km. medie orară; 2. Buescu N. [(Locomotiva CFR) 1’12”04. 350 cmc. curse. 1. D. Niculici (CF2A) 1’20”24 — NOI RECORDURI NAŢIONALE In cadrul campaniei de popularizare a nataţiei în rândurile pionierilor, Dumi­nică 30 Iulie s’a disputat la ștrandul­ Obor Un concurs demonstrativ de înnot, la care au participat Innotători dela CCA, Flamura Roşie lisa (Timişoara) S.P.C. şi Constructorul (Bucureşti). S-au înregistrat următoarele rezultate tehnice: 100 M. FLUTURE SENIORI: 1. Crişan (CCA) 1'25”. 2. Canga (CCA) 1*31.7/10. 50 M. LIBER SENIOARE: 1. Roşioru V. (CCA) 43”. 100 M. SPATE SENIOARE: 1. Rusu V. (C.C.A.) 1’37”; 2. Căpuşneanu L. (Con­structorul) 1’54”6/10. 4x50 M. FLUTURE JUNIORI: Construc­­torul­ BUcureşti (Cerchez, Wolber, Nicu­­lescu P„ Rădulescu D.) 2’47”, nou record naţional de juniori şi seniori, vechiul record RATA (Tg. Mureş) 2’58”. 50 M. BRASSE COPII: 1. Moisescu (SPC) 47”8/10. ŞTAFETA 3x50 M. MIXT SENIORI: Flamura Roşie I­sa.Timişoara (School, Man, Maxim) 1’46”, nou record naţional, (Vechiul record I­sa.Timişoara 1*47”). 100 M. SPATE SENIORI: 1. Filip (CCA) 1’25”; 2. Ceanu (CCA) 1’27”5/JW. ATLEȚII SOVIETICI AU REALIZAT PERFORMANȚE EXCEP-r«T/rvtetf*T r-t­tv. rvrtTl4 A A UTTAT XTlr»TT ATT CUTrt? TIONALE IN PRIMA ZI TT D c « - -A ÎNTÂLNIRII ATLETICE i tMO. A n X 81,722 km. medie «avi. 500 cmc. curse. 1. Buescu N. (Locomot. CFR) 1’06”9 = 104,932 km. medie orară; 2. Niculici N. (CCA) 1’07"1. 350 cmc. sport. 1. Antonescu M. (CCA)’ 1’23'48 se 84,171 km. medie orară; 2. Mesaroş I. (Reşiţa) 1’37’’06. 125 cmc. sport. 1. Nicu Ştefan (Lecovot, CFR) 1’38’’6 , 71.298 medie orari; 2. Milescu N. (AS Meseriaşul) 1’49”9. Auto sub 2 l. 1. M. Dumitrescu (Metalul Vulcan) 1’10’’13 — 100,142 km. medie orari 1000 m. sport. 1. Sădeanu N. r(CCA) T0T71 *» 100,717 km. medie orara. 350 cmc. sport. 1. D. Niculici (CCA)’ 1’25”94 —87,581 km. roedîe orari. 2. T. Matei (AS Mese­riașul) 1;27”2. Ataș 750 cmc. sport. 1. SpidU—C. Udrescu (CCA)' 1’22’’31 — 85,297 km. medie orară; 2. I. Nicu­lief — C. Udrescu (CCA) 1’32”66. LA CONCURSURILE DE INOT 50 M. BRASSE FETITE: 1. Chin E. (SPC) 57”. 100 M. BRASSE SENIOARE: 1. Badea O. (CCA) 1*45”. 100 M. LIBER SENIORI: 1. Marchiolu (CCA) 1’09”8/10; 2. Firtus (CCA) 1*10”6/10. 100 M. BRASSE SENIORI: Mitrofan 2. (Constructorul) 1’27”3/10; 2. Pal I. (Fla­mura Roşie Usa-Timişoara) 1*28”7/10. 100 M. LIBER SENIOARE: 1. Blissu V. (CCA) 1’36”2/10; 2. Rosianu V. (CCA) 1’41”3/10. SO M. LIBER COPII: 1. Cosman P. (Fla­mura Rosie U­sa,Timişoara) 36*’7/10. 3x100 M. SENIOARE: 1. CCA 5’12”1/10. 4x100 M. LIBER SENIORI: 1. CCA I 5’13”8/10; 2. CCA II 5’16”2/10. In organizarea asociaţiei sportive „Par­tizanul“, Duminică 30 Iulie s-au disputat la Mediaş probele campionatului jude­­ţean de nataţie (faza intercolective). Probele au fost viu disputate, inregis­­trându-se dou­ă recorduri naţionale. Ast­fel la 1000 m. liber juniori, înnotătorul Folbert B. a stabilit un nou record na­­ţional cu timpul de 16’08”2/10 (vechiul record 16*12”), iar la proba de 100 m. flu­ture, junioara Lucas Edith a realizat timpul de 1’46”7/10 (vechiul record vtr­i­ţs. MOSCOVA, TASS transmite: Duminică 31 Iude a Început pe stadio­­nul Dinamo din Moscova Întâlnirea in­­ternaţională de atletism dintre reprezen­tativele U.R.S.R. şi R.P. Ungară. Tribunele marelui stadion, frumos pa­voazat cu drapele sovietice şi maghiare, au fost pline până la refuz da m­iile de spectatori care veniseră să asiste la acea­stă Interesantă întâlnire. înainte de disputarea primei probe, în aplauzele entuziaste ale spectatorilor, un grup de pionieri a înmânat atleţilor celor două ţări prietene, buchete de flori. Rezultatele Înregistrate In prima zi sunt o mărturie vie a măestriei atleţilor so­vietici, care in ultimii ani, ţi-au ridicat necontenit nivelul tehnic sportiv Îmbu­nătăţind numeroase recorduri unionale şi mondiale. Numai In prima zi atleţii so­­vietici au stabilit trei noul recorduri unionale. Deasement oaspeţii maghiari z*au prezentat tn formă excelentă, tcu. find s a câştige trei probe şi să amelioreze două recorduri ale R. p. Ungare, performanţe deosebite au marcat In prima zi, atletele Secenova, Vasilieva, (C. R. S. R.) şi Olga Gyirmaty (R. P. Ungară), Alexandru Kanalit, (U. R. S. S.) care la ciocan, cu o aruncare de 57,35 m. a reușit să dispună de recordmanul mon­dial Imre Nemeth (R. p. Ungară) și Leo­­nid Scerbacov cu 15,66 m. la triplu salt. Iată acum rezultatele Înregistrate la­ prima zi: 100 m. plat femenin. 1. Evghenia Secenova (U.R.S.S.) 12*1/10. 100 m. plat masculin. 1. Vladimir Suharev (U.R.S.S.) 16”6/16. Otto Sebeny (R. P. Ungară) 10”8/10. Ștafeta femenină 4x100 m. plat. 1. U. R. S. S. (Malsina, Duhovici, Cîn­­dina, Secenova) 47”5/10. (Nou record unio­nal). 2. R. P. ungară (Tolnai, Lohas, Egri, MATCHUL DE ŞAH INTRE­RE ALE R. P. RUS. RUSCIUK. Mate­­ul Internaţional de şah dintre reprezentativele de juniori ale R. P. Bulgaria şi R.P.R., desfăşurat Sâm­­bâtă 29 şi Duminică 30 Iulie la Rusciuk a dat următoarele rezultate: Flondor (R.P.R.) — Milev (R. P. Bul­garia), întrerupt;­o—1. Voiculescu (R.P.R.) — Robecov (R. P. Bulgaria) 1—0, întrerupt. Crețulescu (R.P.R.) — Badef (R.p. Bul­garia), întrerupt; 1/,—y2. Soos (R.P.R.) Minev (R.P. Bulgaria) 1—0; 0—1. Nacht (R.P.R.) Andreev (R.P. Bulga. Gyarmaty) «12/16. (Nou record al R. P. Ungare). Ștafeta masculină 4x100 m. plat; 1. U. R. S. S. (Suharev, Konoev, Sana­­dze, Karaculov) 40”9/10­ (Nou record u. jalonal), 1500 m. plat masculin: 1. Sándor Garay (R. P. Ungară) 3’49”8/10. 2. Erich Veetâsme (U. R. S. S.) 3’50”4/10. (Nou record unional), 800 m. plat femenlh: 1. Rvdochia Vasilieva (U. R. S. S.) 2’13'5/10! 2. Anna Baczcal (R. P. Ungă­­ră) 2*ÎS’ 2/10. (Nou record al I­. P. Un­gare). Săritura In lungime feminin: 1. Olga Gyarmaty (R. p. Ungară) 5,64 m. 2. Alexandra Clndina (U. R. S. S.) 5,60 m. Săritura in înălţime masculin: 1. Iuril Iliasov (U. R. S. R.) 1,95 m. Săritura cu prăjina: 1. Thomas Homonay (R. p. Ungară) 4 m. Ciocan: 1. Al. Kanakl (U. R. S. S.) 57,35 m. 2. Imre Németh (R. P. Ungară) 57,32 m. Greutate masculin: 1. Henno Lipp (U. ft. S. S.) 10,05 m. Suliță masculin: 1. Victor Jevlov (U. ft. S. S.) 66,40 m. Triplu salt: 1.Leonid Scerbacov (U. ft. S. S.) 15,66 m. 400 m. Atlat masculin: 1. Piotr Luchianenco (U. K­. S. S.) 48’6”10. 3000 m. obstacole: 1. Anatoli Savencov (U. ft. S. S.) 9*15”. 110 m. garduri masculin: 1. Iutii Lituev (U. ft. S. S.) 15”. Disc femenin: 1. Nina Dumbadze (U. R. S. S.) 45,03 m. La această probă, Rimma Sumscala (U. R. S. S.) a aruncat hors concurs 46 m. In urma disputării acestor probe, selec­ţionata U. R. S. S., a totalizat 126 puncte faţă de cele 73 puncte realizate de selec­­ţionata R. P. Ungară. PREZENTATIVELE DE JUNIORI GARIA ŞI R.P.R. Ciocâltea (R.P.R.) — calcămdjailov (R.P. Bulgaria) 0—1; întrerupt. Iancev (R.P.R.) -- Nedev (R.P. Bulga­ria) Întrerupt; 0—1. Dunăreanu (R.P.R.) — Costacu­lov (R.P. Bulgaria întrerupt; 1—0. Drimer (R. p. R.) — Perdinski (R. P. Bulgaria) întrerupt; 1—0. Maria Albuleț (R.P.R.) — Tedorova (R.P. Bulgaria) întrerupt; întrerupt. Margareta Andreescu (R.P.R.) — Iva­nova (R.P. Bulgaria întrerupt, înainte de disputarea partidelor între­rupte, R.P.R. conduce cu 6tA puncte fa­ill* liA .!■*•*? ***** V Codul Muncii deschide muncitorilor largi posibilități de ridicare a calificării profesionale O­amenii muncii din ţara noastră, sub îndrumarea Partidului, obţin zi de zi, noi succese in lupta pentru o viaţă nouă, pentru pace şi fe­ricire. Codul Muncii reprezintă o ve­rigă deosebit de preţioasă pe acest drum, cuprinzând elementele necesare asigurării unor raporturi socialiste intre conducerea Întreprinderilor şi munci­tori. Analizând prevederile Codului Mun­cii sub aspectul asigurării drepturilor oamenilor muncii, Întâlnim la fiecare capitol grija continuă a Partidului şi a Guvernului pentru îmbunătăţirea nive­lului de trai, şi crearea unor condiții de l­iuncă din ce în ce mai bune. O atenție deosebită se dă, pe această Unde, pregătirii viitoarelor cadre pro­fesionale, necesare industriei noastre socialiste. Grija deosebită pe care o acordă Co­dul Muncii , rezultă clar din art. 79, care prevede obligativitatea Ministere­lor de resort de a Înfiinţa pe lângă în­treprinderi, şcoli de calificare, recali­ficare şi perfecţionare. Această preve­dere a Codului Muncii deschide po­sibilităţi largi muncitorilor noştri In ridicarea calificării lor profesionale, devenind astfel elemente de valoare In construirea socialismului la noi In ţară, In lupta pentru pace. Am putut verifica acest lucru şl In fabrica noastră, unde absolvenţii şcolii de calificare sunt muncitori de frunte al atelierelor. In timp ce la noi, precum şl In ţările de democraţie populară, urmând exem­plul marei Uniuni Sovietice, Statul se preocupă in permanenţă de asigurarea unor Condiţii de trai cât mai bune celor ce muncesc, în ţările imperialiste, pre­cum şi în cele căzute sub dominaţia lor, şomajul, menţinut de interesele marilor afacerişti, aruncă în stradă mi­lioane de braţe de muncă. ’ Iată de ce oamenii muncii din ţara noastră, care simt in permanenţă grija Partidului şi Guvernului, muncesc cu avânt pentru construirea socialismului, pentru apărarea păcii. FRAIMCISC SIMOCA inginer şef al Uzinelor ”stra“ la circumscripţia 18, cetăţenii sunt antrenaţi în diferite acţiuni obşteşti O dată cu apropierea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace, activitatea Comitetelor capătă o intensitate din ce în ce mai mare. Lucrul acesta poate fi uşor observat la Comitetul de luptă pentru pace din circumscripţia 18. Având în faţă real­izări frumoase încă din prima fază a campaniei, membrii Comitetului de luptă pentru pace au înţeles că unul din obiectivele principale care stau m­ărirea lor este acela de a forma din cei 18.147 de semnatari din circumscrip­ţia a 18-a ai Apelului de la Stockholm, luptători activi tot lagărul păcii. Şi astfel, plini de încredere şi cu ho­­tărâre, tovarăşii au început să-şi întoc­mească planul de lucru. După ca şi-au fixat obiectivele, şi au cerut organizaţiilor de masă sprijinul în toate acţiunile de teren pe care le întreprind, Comitetul de luptă pentru pace din circumscripţia li, a trecut la alcătuirea colectivelor care să facă munca de lămurire pe teren, la pregă­tirea lor, la organizarea meetingurilor şi întocmirea panourilor în care să se popularizeze lupta pentr­u apărarea păcii şi demascarea aţâţătorilor la război. Pentru îndeplinirea tuturor a­­cestor obiective, pentru o cât mai bună organizare, fiecăruia dintre membrii Comitetului i s’au trasat sarcini pre­cise. In felul acesta, a parte­rs reaOsări nu au antânist si ce arata. CetăţmU au răspuns imediat la apelul Comi­tetului. Astfel, de la cel mai tânăr până la cel mai vârstnic, ei au hotărît să ţnăă ceased pentru amenajarea unor parcuri de odihnă şi recreaţie şi pentru înfru­museţarea cartierului lor, pentru înfru­museţarea vieţii pe care vor s’o dis­trugă imperialiştii provocatori de război. Prin rotaţie, locuitorii circumscrip­­ţiei au hotărît să presteze mtrică vo­­luntară in aşa fel ca fiecare să con­­tribue cu propriile lui puteri la reali­­zarea planului propus. Din grija Comitetului de luptă pen­tru pace şi in strânsă colaborare cu comitetele de stradă şi organizaţiile de masă, au eşit­ta muncă voluntară câte 20 de cetăţeni in fiecare el, hotă­­rindu-se apoi ca numărul lor şi fie sporit la 30. Ei au luat parte la lucră­rile de triestrare a parcului de odih­nă din strada Omasa Brătăşanu. In acelaşi timp, o altă echipă de 20 de cetăţeni muncesc voluntar la amena­jarea parcului de odihnă a cartieru­lui muncitoresc din str. Maior Coravu. Aceştia au prestat până astăzi 800 ore muncă voluntari. In munca depusă s-au evidenţiat un număr mare de cetăţeni care ducând muncă de lămurire, au antrenat şi pe alţii în luptă. Dintre cei care au ob­ţinut realizările cele mai frumoase, prin dragostea cu care au muncit, prin combativitatea de care au dat dovadă, s-au evidenţiat in mod spe­cial bătrânul Chiraşi Velicu, care în­ţelegând importanţa luptei pentru pace, a antrenat in muncă pe cei trei copii ai lui, împreună cu nepoţii lui, pionieri; Tărşoagă Antoaneta, respon­sabila străzii Barbat Voevod, care a antrenat joi munci 40 de cetăţeni, un loc de SD, cât îi fusese trasat ca sar­cină; Radu Manole, care lucrează zil­­nic pe şantier; Grossu Petre care, deşi suferind, a cerut să fie primit la munca voluntară şi mulţi alţii. Intre timp, Comitetul de luptă pen­­tru pace a întocmit două panouri cu articole şi caricaturi prin care sunt demascate uneltirile aţâţătorilor la un nou război, urmând ca in zilele urmă­toare să mai­­ întocmească încă trei panouri. Au fost organizate meetinguri de protest împotriva aţâţătorilor la un nou război, urmând ca in ziua de 5 August si ei se loc o adunare in cam­arta căreia te vor alege delegaţii *ţn vederea Congresului. In acelaşi sc­op, au fost desemnaţi 73 cetăţeni care să ducă munca de lă­ Piurire pe teren, in vederea unei cât mai bune mobilizări in lupta pentru pace. Până acum, aproape zilnic, echipele compuse fiecare dintriun membru al Comitetului de luptă pentru pace, un membru în comitetul cetăţenesc de stradă său a USD.R.-ului şi un pio­­nier au ieşit pe teren. Duminică, munca aceasta e dusă re­gulat, începând de la 7 dimineaţa. Cu mult interes, locuitorii cartieru­lui au ascultat îndemnul şi sfatul ce­lor care vin să-i lămureasc­ă şi urmând exemplul Comitetului de luptă pentru pace, ei caută prim munca pe care o depun, prin­ concursul pe care şi-l dau în toate ocaziile, să contribue la în­florirea cartierului lor ştiind că in felul acesta contribue la înflorirea Patriei noastre, factor activ al fron­tului mondial al păcii şi democraţiei. Dorina Vasilescu MUNCITORII SÂRBI DIN BANAT LUPTĂ PENTRU PACE, ÎMPOTRIVA IMPERIALIŞTILOR ANGLO-AMERICANI ŞI A DUCII LUI TITO Alături de muncitori de diferite na­ţionalităţi, la întreprinderea I.R.F­. din Timişoara lucrează în 45 muncitori sârbi. Mulţi dintre ei sunt în această fa­brică de ani şi ani de zile, de pe vre­mea când A. Deutsch, fostul proprie­tar, le jefuia munca şi 11 batjocorea în fel şi chip. H. Pera, astăzi maistru la secţia vegetală. Încercase în 1938, îm­preună cu alţi câţiva muncitori, să or­ganizeze o grevă pentru condiţii de muncă mai omenească. El a fost în­temniţat. A fost schingiuit luni de zile, apoi nu a mai putut găsi nicăieri de­­lucru, deoarece A. Deutsch anunţase toţi fabricanţii să nu-l angajeze. La fel a păţit şi Lechim Slavco, pe atunci muncitor în atelierele exploata­­torului Tudorovici Milan, care astăzi ţin tot de întreprinderea I.R.P. Astăzi, viaţa muncitorilor nu mai sea­mănă cu cea din trecut. In întreprinde­rea Ifi care altădată robeau pentru patro­ni, şi abia de aveau o clipă de răgaz să înfulece o ceapă cu o bucată de mămă­ligă, adusă de acasă, există astăzi una din cele mai bune cantine din oraş. Mama este alcătuită zilnic din trei feluri de mâncare, uneori chiar patru. In vila îm­prejmuită cu verdeaţă, în care altădată se lăfăia Deutsch, sunt instalate as­tăzi căminul şi creşa de copii, ame­najate după cele mai moderne principii. Aci funcţionează şi un dispensar anume pentru copil, conndus de un medic spe­cialist, care cerse tot timpul în mijlocul lor. Alt dispensar şi un cabinet dentar bine utilat stau la dispoziţia muncito­rilor. Deasemeni, a luat fiinţă un club cu o bibliotecă, sală de lectură, sală de şah şi sală de tenis de masă. Recunoştinţă muncitorilor sârbi de la I.R.P. faţă de Partid, care le-a asigu­rat deplina egalitate în drepturi. Se vede din elanul cu care ei muncesc pentru îndeplinirea Planului de Stat. Pe zi ce trece, creşte numărul mun­citorilor sârbi, care alături de ceilalţi muncitori fruntaşi din Întreprindere, realizează însemnate depăşiri de nor­mă. Astfel, în ultima lună, Despotovici Rudolf, d­e la secţia ftafsăi, şi-a depă­şit Planul d­e lucru cu 147 la sută, Giuchits Sava, de la secţia opincărie, a depăşit norma cu 91 la sută, Koníert­ Iosif Sl­ilvoin Aurel, cu 85 la sută, iar Stroianov Sima, Giurghiev Gheor­­ghe şi Arman Iova, cu 75 la sută. De­­asemeni, muncitoarele Maria Bagiulov şi Rozalia Stoianov, au­ depăşit pla­nul. In luna trecută, cu 50 la sută. Alături de muncitorii români, ma­ghiari, bulgari şi germani, muncitorii sârbi de la întreprinderea I.R.P. mun­cesc tot mai dârz, conştienţi că fie­care izbândă în lupta pentru îndepli­nirea şi depăşirea Planului de Stat, pentru întărirea Republicii Populare Române este un sprijin dat tuturor po­poarelor ce luptă pentru pace, liber­tate şi un trai mai bun, împotriva im­perialiştilor americani şi englezi şi a lacheilor lor de teapa l­ui Tito. „Fraţii noştri din Iugoslavia o duc greu. Ei mai au de luptat”, spune bă­trânul Moşin Leta, amintindu-şi teroa­rea la care e supus poporul Iugoslav de către călăul Tito. H. Pera, care după 23 August a ple­cat voluntar în armata antifascistă din Iugoslavia, spune cu mânie: „Eu nu am luptat pentru ca Tito să-şi bată joc de popor. Am luptat,ca şi acolo să învin­gă poporul, să se faci socialism. Tito a trădat lupta noastră, a trădat întrea­ga clasă muncitoare. Poporul iugoslav nu-l va ierta. Poporul Iugoslav ştie că alături de el sunt toate popoarele lu­mii, este puternica Uniune Sovietică. Aceasta întăreşte poporul iugoslav şi mai mult. Noi, cel din ţările de demo­craţie populară. Îl sprijinim prim­ mun­ca noastră de fiecare zi. Fraţii noştri din Iugoslavia vor învinge, aşa cum vor învinge oamenii muncii de pre­tutindeni, în lupta pentru pacte şi Un trai mai bun”. (Agerpres) g". ....s=_rr­' ■, ____ Şedinţa lărgită a Consiliului de conducere al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum Zilele trecute a avut loc şedinţa Consiliului de Conducere al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum, la care au participat preşedinţii Uniu­nilor Judeţene, precum şi directorii şi instructorii centrali. Prezentând darea de seamă asupra activităţii Consiliului de­ Conducere pe trimestrul II, tov. N. Alexe, vicepre­şedinte al Centrocoop-ului, a arătat totodată şi sarcinile cooperaţiei pe trimestrul următor. Au urmat discuţii, care au­ subliniat necesitatea îmbunătăţirii muncii orga­­nizatorice şi a unei mai buna planifi­cări pentru îndeplinirea sarcinilor ce stau in faţa unităţilor cooperatiste din Întreaga ţară. Concluziile au fost trase de tov. Ştefan Voitec, preşedintele Centro­­coop-ului.­­ • Tov. 1. Solly­mos, vicepreşedinte al Centrocoop-ului, a prezentat apoi ra­portul asupra situaţiei financiare. In cadrul acestei şedinţe, a luat cu­vântul tov. Vasile Luca, secretar al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, ministrul­ Finan­ţelor, care a arătat sarcinile Coopera­ţia­ pentru asigurarea schimbu­lui nor­mal între oraş şi sat, în strânsă cola­borare cu comerţul de Stat, pentru in­troducerea unei stricte discipline finan­ciare şi pentru lărgirea reţelei secţii­lor de­ producţie şi de prelucrare a produselor agricole. ţAgerpres­.

Next