România Liberă, iunie 1952 (Anul 10, nr. 2385-2409)
1952-06-11 / nr. 2393
ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Pe calea industrializării socialiste Astăzi, poporul nostru muncitor sărbătoreşte cu bucurie, cu justifica® mândrie, patru ani de când principalele întreprinderi industriale, de transporturi, credit şi asigurări au fost smulse din mâinile exploatatorilor şi trecute în stăpânirea celor ce muncesc. După eliberarea ţării noastre de către glorioasa Armată Sovietică, oamenii muncii au pornit sub conducerea partidului la lupta pentru cucerirea puterii politice şi economice. La II iunie 1948 a fost făurit actul revoluţionar al naţionalizării principalelor mijloace de producţie, care au devenit proprietate socialistă de stat, ceia ce a permis trecerea la desvoltarea planificată a economiei naţionale. Planurile economice de stat pe anii 1949 şi 1950 au fost nu numai îndeplinite, ci şi depăşite, înlesnindu-se trecerea la înfăptuirea primului nostru plan cincinal, — plan de construire a bazei economice a socialismului — şi a măreţului plan de electrificare, încă din anul 1945, în raportul prezentat la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, iubitul conducător al poporului nostru, a arătat calea industrializării socialiste a ţării. Urmând cu fidelitate învăţătura feniniststalinistă despre industrializare, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat necesitatea creării şi desvoltării unei puternice industrii grele, privatul desvoltării rapide şi multilaterale a celorlalte ramuri ale economiei. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a aplicat creator învăţătura leninist-stalinistă la condiţiile ţării noastre, conducând cu înţelepciune lupta pentru desvoltarea industrială a patriei noastre. Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej ne învaţă că „Progresul ţării noastre este în directă şi nemijlocită legătură cu progresul industrializării ţării şi că de tăria industrială a ţării depinde în mare măsură însăşi independenţa statului nostru“. Călăuzindu-se după această învăţătură, depunând eforturi eroice în producţie, oamenii muncii din ţara noastră au obţinut minunate succese. Clasa noastră muncitoare a dovedit că ştie să conducă fără burghezie, împotriva burgheziei şi mai bine decât burghezia. Reorganizarea fabricilor, crearea de noi uzine, de noi ramuri de producţie care nu existau sub regimul burghezo-moşieresc, făurirea industriei construcţiei de maşini, de utilaj petrolifer, sunt câteva din măreţele realizări obţinute în lupta pentru industrializarea socialistă a ţării. Primul tractor românesc, primul strung, rulmenţii, escavatoarele, screperele şi buldozerele făurite în uzinele noastre au futut să crească mai puternic în inimi mândria, dragostea fierbinte pentru scumpa noastră patrie, pentru Partidul Muncitoresc Român, conducătorul luptei pentru construirea socialismului în ţara noastră. Lucrările de pe şantierul Canalului Dunăre- Marea Neagră, de pe şantierul hidrocentralei,V. I. Lenin“ de la Bicaz, munca clocotitoare de pe alte multe şantiere ale socialismului, desvoltarea regiunilor ţinute în cruntă înapoere de regimul burghezo-moşieresc, dovedesc forţa ţării noastre, capabilă să făurească măreţe construcţii paşnice, dovedesc voinţa dârză a poporului nostru de a-şi construi o viaţă mai bună, mai fericită. Succesele obţinute în opera deindustrializare socialistă a ţării au devenit posibile datorită ajutorului multilateral, frăţesc, acordat de Uniunea Sovietică. Existenţa societăţilor mixte sovieto-române — Sovromurile, citadele ale tehnicii înaintate, pilde de organizare socialistă a muncii — a contribuit şi contribue la industrializarea socialistă a ţării. Materii prime, maşini şi unelte, specialişti, documentaţie şi metode tehnice superioare, iată câteva din nenumăratele forme sub care s’a manifestat şi se manifestă ajutorul sovietic, pârghie hotărîtoare în progresul industriei noastre. Datorită utilajului sovietic noi avem posibilitatea să construim socialismul cu uneltele comunismului. Crearea sectorului socialist în economia naţională reprezintă o armă puternică în lupta pentru desfiinţarea definitivă a exploatării. Naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, desvoltarea permanentă a industriei noastre socialiste, au întărit alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, au creat premizele pentru transformarea socialistă a agriculturii, însufleţiţi de conştiinţa că strădania lor are drept rezultat îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă, înflorirea necontenită a patriei, oamenii muncii au pus iniţiativa lor creatoare în slujba creşterii continue ’ a producţiei şi productivităţii muncii. S’a născut, s’a întărit şi se desvoltă atitudinea socialistă faţă de muncă, faţă de mijloacele de producţie, bunuri comune ale întregului popor muncitor. Expresie minunată a atitudinii socialiste faţă de muncă este desvoltarea întrecerii socialiste şi trecerea la forma superioară, mişcarea stahanovistă. In focul întrecerii s’au călit minunaţii constructori ai socialismului, stahanoviştii. Rapida desvoltare economică a ţării noastre, ca şi a tuturor ţărilor din lagărul socialist, în frunte cu marea Uniune Sovietică, contrastează puternic cu situaţia economiei din ţările capitaliste. Cursa înarmărilor şi militarizarea economiei din aceste ţări duc la scăderea simţitoare a producţiei civile, accentuând şi mai mult mizeria maselor muncitoare. In anul 1951 producţia industriei textile a S.U.A. s’a micşorat cu 17 la sută. In Iugoslavia titoistă producţia textilă — după datele oficiale — va scădea în acest an cu 50 la sută, iar cea alimentară cu 42 la sută. Reforma bănească din anul 1952 — care a avut la bază succesele obţinute de clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare sub conducerea partidului — contribue la industrializarea socialistă a ţării, la întărirea legăturii dintre industrie şi agricultură, la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, la aprovizionarea tot mai bună şi mai ieftină a oamenilor muncii cu cele necesare traiului, la ridicarea salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor şi a veniturilor ţărănimii muncitoare. Succesul reformei băneşti a însemnat totodată începutul înlăturării din economia şi din finanţele ţării a abaterii de dreapta de la linia partidului în politica financiară, de preţuri şi colectări. Plenara C.C. al Partidului Muncitoresc Român din zilele de 26—27 Mai a stabilit că din cauza activităţii antipartinice şi antistatale a lui V. Luca, în sistemul financiarobancar precum şi în organele cooperaţiei s’au strecurat un număr mare de elemente duşmane care s’au grupat în jurul lui V. Luca, ducând o intensă activitate contrarevoluţionară de subminare a regimului de democraţie populară şi de sabotare a operei de construire a bazei economice a socialismului în ţara noastră. La rădăcina liniei oportuniste a lui V. Luca au stat abandonarea teoriei marxistleniniste a luptei de clasă, concepţia antimarxistă că în condiţiile trecerii de la capitalism la socialism lupta de clasă chipurile nu se ascute ci se stinge, că ar avea loc o integrare paşnică a elementelor capitaliste în socialism, iar cheia desvoltării economice a ţării ar fi nu industrializarea socialistă ci îmbogăţirea chiaburimii. In domeniul industrializării socialiste a ţării, linia aceasta net oportunistă s’a exprimat printr’o politică de frânare a investiţiilor mai ales în sectorul industriei grele, căutându-se a se împiedica desvoltarea acestei ramuri cheie a economiei naţionale şi a marilor construcţii ale socialismului ca de pildă, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Casa Scânteii, etc. Rezultatul acestei linii de frânare a desvoltării sectorului socialist al economiei naţionale şi de sprijinire a sectorului capitalist din economie, a elementelor capitaliste de la oraşe şi sate, a fost împiedicarea aprovizionării cu produse alimentare în deosebi a muncitorilor, funcţionarilor, intelectualilor din oraşe şi centre muncitoreşti, a fost împiedicarea creşterii nivelului de trai al clasei muncitoare şi în general al oamenilor muncii din ţara noastră în măsura prevăzută de partid şi guvern. Aceasta a lovit şi în interesele ţărănimii muncitoare, deoarece umflarea preţurilor produselor agricole duce la scumpirea mărfurilor industriale de larg consum şi deci la înrăutăţirea aprovizionării satelor cu produse industriale. In lupta pentru desvoltarea industriei socialiste, ţărănimea muncitoare este vital interesată, deoarece desvoltarea industriei constitue baza întăririi întregii economii naţionale, baza construirii socialismului în ţara noastră, deci şi baza creşterii bunei stări a ţărănimii muncitoare Acţiunea criminală a duşmanilor poporului a fost demascată şi înfrântă datorită luptei active a clasei muncitoare şi a ţărănimii muncitoare sub conducerea partidului nostru şi a Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Alegerea iubitului conducător al poporului nostru, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri înseamnă întărirea regimului nostru, asigură aplicarea cu şi mai mare fermitate a politicii partidului în viaţa de stat, înseamnă chezăşia pentru accelerarea ritmului industrializării socialiste a ţării. In numeroase meetinguri, oamenii muncii au demonstrat nestrămutata lor voinţă, hotărîrea lor dârză de a păşi înainte sub conducerea partidului, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, în lupta pentru construirea socialismului, întregul nostru popor muncitor, strâns unit în jurul partidului şi tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, îşi mobilizează toate forţele pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal şi ale planului de electrificare, chezăşia ridicării nivelului material şi cultural al maselor celor ce muncesc de la oraşe şi sate. In lupta pentru mai mult cărbune PETROŞANI. — In întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cinstea zilei de 23 August, stahanoviştii şi fruntaşii în producţie din exploatările carbonifere ale Văii Jiului aplică cu un deosebit succes metodele sovietice de lucru, atrăgând în acelaş timp, prin exemplul lor personal, masse întregi de mineri în bătălia pentru cât mai mult cărbune. Datorită succeselor deosebite obţinute în muncă, minerii Petru Letean, Ion Demian şi Ştefan Tomoioagă au fost confirmaţi de curând stahanovişti. Prin exemplul lor personal, prin avântul insuflat tovarăşilor lor de muncă, ei au făcut din echipele lor echipe fruntaşe. Echipa stahanovistului Petru Letean a încheiat luna Mai cu o depăşire medie de normă de 95 la sută. Deasemeni, echipa lui Ion Demian a obţinut o depăşire medie de 90 la sută. La Lupeni, în sectorul investiţii, minerii, aplicând metoda stahanovistului sovietic Ivan Golovin, au reuşit să depăşească planul pe luna Mai cu 18 la sută. Succese însemnate au obţinut minerii de la Lupeni şi în primele zile ale lunii Iunie. Stimulaţi de exemplul stahanoviştilor şi fruntaşilor în producţie, minerii din echipele conduse de Nicolae Tura, Simion Căcineanu şi Ion Duli, care lucrează după metoda graficului ciclic, iniţiată de stahanovistul sovietic Golovin, şi-au întrecut normele în medie cu 38 la suta. La exploatarea Petrila, munca plină de avânt a stahanoviştilor constitue un exemplu permanent pentru ceilalţi muncitori. In ultima decadă a lunii Mai, echipa stahanovistului Petru Boxa, folosind metodele sovietice, a realizat o depăşire medie de normă de peste 50 la sută. (Agerpres). Anul XIII* 2393 4 pagini 20 bani Miercuri II Iunie 1952 „Trecerea mijloacelor de producţie industriale în mâinile clasei muncitoare a desfiinţat exploatarea clasei muncitoare de către burghezie în întreprinderile naţionalizate, a înlăturat piedica principală pe care o punea capitalismul în calea creşterii forţelor de producţie şi a descătuşat forţele creatoare ale celor ce muncesc, făcând posibil un ritm de creştere a producţiei şi o ridicare a productivităţii muncii care erau cu neputinţă în condiţiile economiei capitaliste GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ DIN REPUBLICA NOASTRĂ POPULARĂ Dragostea şi recunoştinţa oamenilor muncii pentru tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej Din marile hale şi ateliere, din încăperile liniştite ale laboratoarelor, de pe băncile şcolilor şi facultăţilor, gândul fierbinte de dragoste şi recunoştinţă al oamenilor muncii din patria noastră se îndreaptă către conducătorul iubit al poporului nostru, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. După alegerea sa ca preşedinte al Consiliului de Miniştri, la Comitetul Central al Partidului şi la Consiliul de Miniştri continuă să sosească fără încetare telegrame din toate colţurile ţării, înflăcărate angajamente de luptă şi muncă neobosită pe frontul construcţiei socialiste. In telegramele lor, oamenii muncii îşi exprimă neclintita hotărîre de a urma calea arătată de partid, de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, de a aplica cu fermitate învăţătura partidului, de a întări tot mai mult vigilenţa revoluţionară. In telegrama muncitorilor, tehnicienilor inginerilor şi funcţionarilor de la uzinele „Vasile Roaită“, după ce se arată succesele obţinute în cadrul schimbului de onoare care s-a desfăşurat în cinstea alegerii tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri, se spune: „Vom lupta pentru a vă sprijini munca şi lupta pe care o duceţi împotriva oricăror abateri de la linia justă a partidului, pentru întărirea statului nostru de democraţie populară, pentru înflorirea economică şi culturală a ţării noastre“. In telegrama adresată CC al PMR, ţăranii săraci şi mijlocaşi din comuna Cocu, regiunea Argeş, îşi exprimă bucuria fără margini care i-a cuprins la vestea alegerii tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri. „Ne angajăm ca în cinstea alegerii tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri să muncim cu însufleţire folosind metodele agrotehnicei înaintate pentru obţinerea unei recolte îmbelşugate. Vom valorifica surplusurile noastre prin cooperaţie şi vom preda înainte de termen cotele cuvenite statului, întărind prin aceasta alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare“ — se spune în telegrama lor. „Asigurăm conducerea partidului că vom demasca cu toată tăria elementele exploatatoare de la sate care vor încerca să lovească în acţiunile noastre“ — scriu ţăranii muncitori din comuna Cocu. Cu acelaş entuziasm, cu aceleaşi însufleţite angajamente au salutat alegerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej ca preşedinte al consiliului de miniştri şi ţăranii muncitori din comuna Gliganu, regiunea Argeş, membrii gospodăriei agricole colective „Viaţă Nouă“, din comuna Poiana Mare, regiunea n„i; oi m»Hi oi«, ^w,j v1 „Vă asigurăm, mult iubite tovarăşe „Gh. Gheorghiu-Dej — scriu artiştii, funcţionarii şi muncitorii Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ — că nu vom precupeţi eforturile noastre, pentru a da spectacole de un înalt nivel artistic, folosind metoda realismului socialist. Noi vom învăţa necontenit de la arta sovietică, cea mai înaintată din lume“. După ce îşi exprimă bucuria fără margini pentru alegerea tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej ca prim ministru al ţării noastre, muncitorii sanitari, medicii şi funcţionarii spitalului unificat de femei „Ciuleşti“, scriu în telegrama lor: „Vom îndeplini şi depăşi indicele cantitativ şi calitativ al planului nostru sanitar, folosind metode noi sovietice, pentru ca spitalul nostru să devină exemplu în buna îngrijire a femeilor muncitoare“. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii unităţii nr. 10 a Centrului Poligrafic Nr. 2, întruniţi în meeting fulger pentru a sărbători alegerea tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri, au adresat iubitului conducător al poporului nostru o telegramă prin care îşi iau însufleţite angajamente de a depăşi planul de producţie, de a ridica productivitatea muncii şi de a reduce preţul de cost. „Noi ne luăm angajamentul — scriu activistele secţiei de educaţie şi cultură a CC al UFDR — să ducem cu hotărîre în rândurile femeilor cuvântul partidului, să educăm femeile în spiritul dragostei fierbinţi faţă de patria noastră, al urei faţă de duşmanii poporului nostru“. Salariaţii Comitetului pentru învăţământ Superior îşi iau angajamentul de a munci fără odihnă pentru formarea noii intelectualităţi devotată cu trup şi suflet cauzei măreţe a construirii socialismului în scumpa noastră patrie. „Vom lupta cu toată fermitatea pentru educarea viitorilor constructori ai socialismului în spiritul luminoasei învăţături marxist-leniniste“, se spune în telegrama lor. Asemenea telegrame au mai fost trimise de salariaţii de la întreprinderea „Constantin David“, uzina „Armătura“, întreprinderea „Electrofar“, Institutul Pasteur, studenţii şi corpul didactic al Institutului de Gospodărie Comunală, salariaţii de la fabrica de pâine „Sănătatea“, întreprinderea „Tehnocin", studenţii şi profesorii Institutului de Teatru „I. L. Caragiale“, salariaţii centrului şcolar de fete 2, 10, 13, salariaţii sectorului alimentar al Institutului de Cercetări Alimentare şi Piscicole, ai Direcţiei I-a Regionale Drumuri şi Poduri — Bucureşti, ai spitalului Brâncovenesc, ai magazinului „Spicul“, studenţii şi profesorii Institutului de Construcţii. SE DESVOLTĂ INIŢIATIVELE CREATOARE VENITE DIN RÂNDUL MASSELOR ORAŞUL STALIN (de la subredacţia noastră). — Iniţiativa maistrului stahanovist Francisc Creman, de a forma o şcoală de calificare la locul de muncă, a găsit un larg răsunet în numeroase uzine şi fabrici din Oraşul Stalin. Iniţiativa este însuşită cu unosebit interes mai ales de maiştrii din sectorul de rulmenţi al uzinelor „Steagul Roşu“. In secţia 920 a sectorului de rulmenţi de pildă, primii care şi-au însuşit această iniţiativă au fost maiştrii Grigore Ghiş, Adelino To BOTOŞANI (de la corespondentul nostru). Utemistele Didina Dediu, Viorica Ripiceag, Margareta Zarif, Aspazia Ciornea, Florica Secu, Sanda Chiriac de la sectorul tricotaje al fabricii ,,Republica’’ din Botoșani sunt mai întotdeauna printre primele care vin la fabrică, cu mult înainte ca sirena să vestească începerea lucrului. Sunt fruntaşe în producţie. Alături de toţi oamenii muncii din ţara noastră, sunt hotărîte să întâmpine ziua de 23 August — a opta aniversare a eliberării ţării noastre de către glorioasa Armată Sovietică — cu noi şi însemnate realizări în muncă. De aceea au ascultat cu multă luare aminte acum câteva zile interesanta expunere care le-a arătat în ce constă iniţiativa stahanovistului Nicolae Vasu de la uzinele „Mátyás Rákosi” din Capitală. Tinerele muncitoare au romboli, Ioan Tărtoabă şi Carol Gorgyi. Fiecare dintre ei s’a angajat să califice un număr de muncitori în meseria de strungar, frezor, rabotor, etc. Zi de zi aceşti maiştri s’au ocupat cu dragoste de muncitorii încadraţi în şcoala de calificare la locul de muncă, ajutându-i să-şi însuşească în scurt timp materia predată în orele de curs. Muncind în felul acesta cu muncitorii înscrişi în şcoala de calificare la locul de muncă, maiştrii le-au împărtăşit din experi m , a hotărât cu însufleţire să-şi însuşească această iniţiativă. Ele au format o brigadă pentru mai buna folosire a tehnicii, formată din 10 tovarăşe. Sprijinite de organizaţia de bază P. M. R. comitetul de întreprindere şi colectivul de tehnicieni, brigada complexă LI. T. M. a pornit de îndată la lucru. Pe graficul brigăzii, pe tabla de onoare şi la gazeta de perete, se pot urmări rezultatele obţinute de cele 10 tinere muncitoare, care au pus în aplicare minunata iniţiativă a stahanovistului Nicolae Vasu. Brigada complexă U. T. M. a depăşit zilnic planul de producţie cu 32 la sută iar productivitatea muncii a crescut cu 2 la sută. Tinerele muncitoare Didina Dediu şi Aspazia Ciornea depăşesc cu regularitate cu 60—62 la sută plaenţa lor. Astfel în urma examenului dat, toţi muncitorii din şcoala de calificare au fost declaraţi reuşiţi, atât la examenul teoretic, cât şi la cel practic. Printre aceştia se numără strungarii Virgil Mocanu şi Berta Tetfalvi, calificaţi de maistrul Grigore Ghişei aplică acum metoda de tăere rapidă a metalelor, reuşind să depăşească programul zilnic cu până la 50 la sută. Zilele trecute cei trei maiştri şi-au luat angajamentul de a califica la locul de muncă un nou grup de muncitori, nul, iar altele ca Eugenia Popovici, Ana Ivanov, Margareta Zarif, Florica Secu, etc. între 45—52 la sută. Pentru o cât mai bună însuşire şi aplicare a iniţiativei stahanovistului Nicolae Vasu — de ridicare a calificării tehnice a muncitorilor — brigada ţine scurte şedinţe de analiză a muncii şi de popularizare a celor mai bune metode sovietice de lucru şi îndeosebi ale stahanoviştilor Hrisanova, Corabelnicova, Ciutkih, etc. In această privinţă sunt ajutate de tehnicienii întreprinderii şi ai filialei A.S.I.T. din localitate. In urma rezultatelor obţinute iniţiativa stahanovistului Nicolae Vasu se va extinde şi la alte locuri de muncă. Sunt în curs de formare la fabrica „Republica” încă o brigadă în sectorul tricotaje şi alta în sectorul confecţii. Pentru succesul campaniei de recoltare Pregătirea maşinilor şi uneltelor agricole la gospodăriile de stat Ia gospodăriile agricole de stat din întreaga ţară, lucrările de întreţinere a culturilor şi de pregătire a campaniei de recoltare au fost intensificate. Muncitorii şi tehnicienii din toate gospodăriile de stat desfăşoară cu avânt întrecerea socialistă pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de recenta Hotărîre a guvernului şi partidului cu privire la întreţinerea culturilor, pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei şi executarea planului de colectări pe anul 1952, învăţând din experienţa anilor trecuţi, ei au extins metodele sovietice, reuşind să înregistreze succese însemnate în pregătirea maşinilor şi a uneltelor agricole ce le vor folosi în lucrările de seceriş, treeriş şi desmiriştit. Până la 9 iunie, în toate gospodăriile agricole de stat au fost revizuite, reparate şi puse în stare de funcţionare 93 la sută din numărul greblelor mecanice, 92 la sută din numărul cositoarelor, plugurilor de tractor şi desmiriştitoarelor, 87 la sută din numărul selectoarelor, 79 la sută din cel al tractoarelor şi secerătoarelor simple, 78 la sută din numărul secerătorilor-jegători, 74 la sută din numărul batozelor şi 65 la sută din numărul combainelor. In fruntea muncilor de pregătire a campaniei de recoltare sunt gospodăriile de stat din trusturile Arad, Dolj şi Iaşi. Totodată, pentru executarea la timp şi fără pierderi a strângerii recoltei, pentru folosirea întregii capacităţi de lucru a tractoarelor şi maşinilor agricole, gospodăriile agricole de stat din întreaga ţară au intocimit planuri concrete de muncă. La bazele de recepţionare din regiunea Bârlad BARLAD. (dela corespondentul nostru).— In vederea bunei desfăşurări a colectării şi recepţionării cerealelor provenite ’din recolta anului 1952, la toate bazele de recepţie din cuprinsul regiunii Bârlad se desfăşoară intense pregătiri. Astfel, până in prezent au fost terminate reparaţiile curante la un număr de 15 magazii de la diferite baze de recepţie, iar la alte două magazii de la baza de recepţie Zorleni au fost executate reparaţii capitale. Un număr de 53 magazii au fost complect golite şi curăţate, iar 17 magazii sunt în curs de desinfectare. In cea mai mare parte lucrările de curăţire şi desinfectare a magaziilor sunt executate prin muncă voluntară de personalul care deserveşte bazele de recepţie, realizându-se în acest fel economii ce ating suma de 20.000 lei. Toate bazele de recepţie au fost dotate cu utilajul necesar recepţionării cerealelor, ca laboratoare de analiză, cântare, trioare, vânturători. Deasemeni au fost dotate cu materialele necesare pentru organizarea pichetelor de incendiu. Cu toate aceste succese munca de pregătire a bazelor de recepţie se desfăşoară încă cu încetineală. Aşa, de pildă, dacă a fost acordată toată atenţia reparării magaziilor mari, au fost neglijate în schimb restul de magazii mai mici. Deasemeni nu au fost desinfectate decât 20 la sută din numărul magaziilor golite şi curăţate. Centrul regional de recepţionare a cerealelor trebue să ia toate măsurile pentru urgentarea acestor lucrări, astfel ca toate magaziile să fie terminate până la 15 iunie. Aplicarea agrominimului trebue intensificata CÂMPULUNG MOLDOVENESC (de la corespondentul nostru).— Cât cuprinzi cu ochii, pe ogoarele întinse ale gospodăriei agricole colective „Drum Nou“ din comuna Şcheia Suceava nu vezi fir de buruiană în holde. Au privit cu sârg şi ţăranii muncitori din comunele Rădăşeni, Rotopăneşti, Valea Glodului din raionul Fălticeni şi altele. Multe gospodării au terminat şi prima praşilă a culturilor de porumb, cartofi, sfeclă. Aceste aspecte pozitive sunt însă destul de rare în regiunea Suceava şi le întâlneşti numai acolo unde comitetele executive ale sfaturilor populare au reuşit sălămurească ţărănimea muncitoare asupra importanţei aplicării agrominimului In cele mai multe comune, muncile de întreţinere a culturilor sunt rămase în urmă. Primul privit al suprafeţelor însămânţate cu păioase a fost realizat în proporţie de 76 la sută, iar cel de al doilea în proporţie de 24 la sută. Mai critică este situaţia culturilor prăşitoare. Numai pe 25 la sută din suprafeţele însămânţate s’a făcut prima praşilă, iar cea de a doua praşilă abia a început. In comunele Moara-Suceava şi Capul Câmpului-Gura Humorului, buruienile cresc nestânjenite, înăbuşind culturile. In aceste comune, căminele culturale nu au popularizat agrominimul, iar secţiunile agricole ale sfaturilor populare raionale au neglijat îndrumarea şi controlul muncii de popularizare a agrominimului. Faţă de lipsurile existente în popularizarea agrominimului, lipsuri care se oglindesc în deficienţele grave de îngrijire a culturilor, comitetele executive ale sfaturilor populare din regiunea Suceava trebue să pornească organizat o muncă intensă în unităţile socialiste şi în satele regiunii. Schimb de onoare ORADEA (de la subredacţia noastră). „ In cinstea împlinirii a patru ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, muncitorii de la fabrica „Solidaritatea“ din Oradea au organizat ori un schimb de onoare în cadrul căruia au obţinut importante rezultate, încă din ajun, materialele au fost pregătite la locul de muncă. La ora 7, când s-a dat semnalul de începerea lucrului, muncitorii întreprinderii au pornit cu avânt bătălia pentru a obţine cât mai frumoase rezultate în această zi. Din două în două ore, pe tabla de onoare care se afla în curtea fabricii, se anunţau rezultatele obţinute de fie- care secţie. La ora 12, muncitorii secţiei croit au terminat planul pe ziua respectină. Pe întreaga fabrică, planul zilnic a fost realizat în proporţie de 119 la sută. Fruntaşă este secţia încălţăminte, unde planul a fost depăşit cu 32 la sută. Dintre cele46 brigăzi ale întreprinderii fruntaşă este brigada condusă de tov. Mihai Kiss care a depăşit norma cu 96 la sută. In acest schimb de onoare, muncitorii secţiei de croit au economisit 102 tuse de piele în valoare de 424 lei şi pânză cauciucată în valoare de 323 lei. Secția de ştanțat a economisit 41 kg. de talpă în valoare de 523 lei. Secţia tineretului va lupta să devină secţie stahanovistă In secţia maşinilor a întreprinderii I.C.A.R. lucrează începând din luna Martie prima brigadă stahanovistă din ţara noastră. Membrii acestei brigăzi se străduesc zi de zi pentru a obţine realizări tot mai mari, tot mai însemnate. Ei aplică metodele avansate de lucru sovietice, datorită cărora în fiecare zi săgeata graficului de producţie se urcă cu peste sută la sută peste normă. Sunt frumoase realizările obţinute, dar tinerii stahanovişti nu sunt încă mulţumiţi cu ele. Ei vor ca secţia lor să fie o secţie model pentru toate secţiile întreprinderii. Tot mai des se sfătuesc cu maistrul secţiei tov. Dumitru Toma, căruia îi cer sfatul şi sprijinul. Tinerii stahanovişti au un plan al lor. După multe frământări ei au luat hotărirea de a propune conducerii ca secţia lor să devină secţie a tineretului. Au diadal cu organizaţia de partid, cu conducerea întreprinderii. Propunerea a fost primă cu bucurie. Secţia maşini care este fruntaşe de întreprindere urma să devină secţia tineretului. O zi caldă de iunie. Soarele îşi trimite razele prin ferestrele înalte ale secţiei. Aci muncitorii mânuesc cu pr.cepere strungurile, al căror şpan se încolăcese zglobiu în jurul maşinii. Pe feţele tuturor se citeşte veselia dar totodată şi nerăbdarea. Cei din schimbul II şi III au şi început să vină. Ediţia specială a gazetei de perete a făcut cunoscut evenimentul tuturor muncitorilor. Azi este sărbătoarea secţiei, le vin musafiri de seamă, stahanovişti, maiştri, ingineri. In cadrul adunării care a avut loc, maistrul Dumitru Toma face o scurtă dare de seamă arătând realizările colectivului din secţia maşini în fruntea căruia se găseşte brigada tovarăşului Petrescu, care prin exemplul său in muncă a mobilizat toţi muncitorii. Prin aplicarea metodelor sovietice pe scară tot mai largă şi a iniţiativei stahanovistului Nicolae Vasu, care s’a extins la 39 de muncitori, secţia maşini a realizat o depăşire medie a planului pe luna trecută de 61 la sută şi a îmbunătăţit indicele de utilizare a maşinilor cu 20 la sută. Dintre cele patru brigăzi, trei lucrează în contul anului 1953, iar cea a tov. Virgil Petrescu în contul anului 1954. Numărul mare de stahanovişti, fruntaşi In producţie şi muncitori care lucrează în contul anului viitor a făcut ca întreaga secţiesă dea produse pentru luna Aprilie 1953. Cu ocazia înfiinţării secţiei tineretului, urmând exemplul petroliştilor, tinerii muncitori şi-au luat în cinstea zilei de 23 August angajamentul de a realiza planul anual ,în numai 10 luni. Pornind cu elan sporit în muncă secţia tineretului va lupta cu hotărîre pentru a deveni secţie stahanovistă, pentru a obţine noi vicitorii în lupta pentru plan. Valorificarea „lucrurilor mărunte" IAŞI (de la subredacţia noastră).— „Lucruri de nimic”... aşa erau socotite şuruburile mici ce se găseau aruncate la totpasul la partida „frână automată” de la Atelierele G.F.R. Paşcani, după cum la fel erau socotite şi rămăşiţele de la materialul de sudură folosit de muncitori. Aceasta era situaţia până când şeful de partidă Constantin Raicu a citit în ziare despre iniţiativa stahanovistului Ion Flatz care, valorificând lucrurile mărunte din secţia sa, a obţinut importante economii. Insuşindu-şi iniţiativa stahanovistului de la uzinele „Oţelul Roşu” partida tov. Constantin Raicu a început bătălia pentru valorificarea oricărui şurub socotit neînsemnat înainte, pentru recondiţionarea unor arcuri de frână care erau socotite ca fier vechi şi pentru folosirea cu mai multă chibzuinţă a materialului de sudură. Procedând astfel, echipa tov. Raicu a reuşit ca în luna Mai să realizeze prin valorificarea lucrurilor mărunte o economie de peste 8.600 lei. Exemplul colectivului de muncitori de la partda ,,frână automată” a fost urmat şi de brigăzile tov. Pavel Hriscu, Vasile Niţă şi Ion Voinea care, ducând lupta pentru valorificarea aşa ziselor „lucruri mărunte”, au realizat numai în câteva zile însemnate economii.