România Liberă, iunie 1952 (Anul 10, nr. 2385-2409)

1952-06-11 / nr. 2393

ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Pe calea industrializării socialiste Astăzi, poporul nostru muncitor sărbătoreşte cu bucurie, cu justifica® mândrie, patru ani de când principalele întreprinderi industriale, de transporturi, credit şi asigurări au fost smulse din mâinile exploatatorilor şi trecute în stăpânirea celor ce muncesc. După eliberarea ţării noastre de către glo­rioasa Armată Sovietică, oamenii muncii au pornit sub conducerea partidului la lupta pentru cucerirea puterii politice şi economice. La II iunie 1948 a fost făurit actul revolu­ţionar al naţionalizării principalelor mijloace de producţie, care au devenit proprietate socialistă de stat, ceia ce a permis trecerea la desvoltarea planificată a economiei na­ţionale. Planurile economice de stat pe anii 1949 şi 1950 au fost nu numai îndeplinite, ci şi depăşite, înlesnindu-se trecerea la în­făptuirea primului nostru plan cincinal, — plan de construire a bazei economice a so­cialismului — şi a măreţului plan de elec­trificare, încă din anul 1945, în raportul prezentat la Conferinţa Naţională a Partidului Comu­nist Român,­ tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, iubitul conducător al poporului nostru, a arătat calea industrializării socialiste a ţă­rii. Urmând cu fidelitate învăţătura feninist­­stalinistă despre industrializare, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat necesitatea creării şi desvoltării unei puternice industrii grele, privatul desvoltării rapide şi multilate­rale a celorlalte ramuri ale economiei. Tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a aplicat crea­tor învăţătura leninist-sta­linistă la condiţiile ţării noastre, conducând cu înţelepciune lupta pentru desvoltarea industrială a patriei noas­tre. Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej ne învaţă că „Progresul ţării noastre este în directă şi nemijlocită legătură cu progresul industriali­zării ţării şi că de tăria industrială a ţării depinde în mare măsură însăşi independenţa statului nostru“. Călăuzindu-se după această învăţătură, de­­punând eforturi eroice în producţie, oamenii muncii din ţara noastră au obţinut minunate succese. Clasa noastră muncitoare a dovedit că ştie să conducă fără burghezie, împotriva burgheziei şi mai bine decât burghezia. Re­organizarea­­ fabricilor, crearea de noi uzine, de noi ramuri de producţie care nu existau sub regimul burghezo-moşieresc, făurirea in­dustriei construcţiei de maşini, de utilaj pe­trolifer, sunt câteva din măreţele realizări obţinute în lupta pentru industrializarea so­cialistă a ţării. Primul tractor românesc, pri­mul strung, rulmenţii, escavatoarele, screpe­­rele şi buldozerele făurite în uzinele noastre au futut să crească mai puternic în inimi mândri­a, dragostea fierbinte pentru scumpa noastră patrie, pentru Partidul Muncitoresc Român, conducătorul luptei pentru construi­rea socialismului în ţara noastră. Lucrările de pe şantierul Canalului Dunăre- Marea Neagră, de pe şantierul hidrocentralei­­,V. I. Lenin“ de la Bicaz, munca clocotitoare de pe alte multe şantiere ale socialismului, desvoltarea regiunilor ţinute în cruntă îna­­poere de regimul burghezo-moşieresc, dove­desc forţa ţării noastre, capabilă să făurească măreţe construcţii paşnice, dovedesc voinţa dârză a poporului nostru de a-şi construi o viaţă mai bună, mai fericită. Succesele obţinute în opera de­­industriali­zare socialistă a ţării au devenit posibile da­torită ajutorului multilateral, frăţesc, acordat de Uniunea Sovietică. Existenţa societăţilor mixte sovieto-române — Sovromurile, citadele ale tehnicii înaintate, pilde de organizare so­cialistă a muncii — a contribuit şi contribue la industrializarea socialistă a ţării. Materii prime, maşini şi unelte, specialişti, documen­taţie şi metode tehnice superioare, iată câ­teva din nenumăratele forme sub care s’a manifestat şi se manifestă ajutorul sovietic, pârghie hotărîtoare în progresul industriei noastre. Datorită utilajului sovietic noi avem posibilitatea să construim socialismul cu uneltele comunismului. Crearea sectorului socialist în economia naţională reprezintă o armă puternică în lupta pentru desfiinţarea definitivă a exploa­tării. Naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, desvoltarea permanentă a industriei noastre socialiste, au întărit alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, au creat premizele pentru transformarea socia­listă a agriculturii, însufleţiţi de conştiinţa că strădania lor are drept rezultat îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă, înflorirea necontenită a pa­triei, oamenii muncii au pus iniţiativa lor creatoare în slujba creşterii continue ’ a pro­ducţiei şi productivităţii muncii. S’a născut, s’a întărit şi se desvoltă atitudinea socialistă faţă de muncă, faţă de mijloacele de produc­ţie, bunuri comune ale întregului popor mun­citor. Expresie minunată a atitudinii socialiste faţă de muncă este desvoltarea întrecerii so­cialiste şi trecerea la forma superioară, miş­carea stahanovistă. In focul întrecerii s’au călit minunaţii constructori ai socialismului, stahanoviştii. Rapida desvoltare economică a ţării noas­tre, ca şi a tuturor ţărilor din lagărul socia­list, în frunte cu marea Uniune Sovietică, contrastează puternic cu situaţia economiei din ţările capitaliste. Cursa înarmărilor şi militarizarea economiei din aceste ţări duc la scăderea simţitoare a producţiei civile, accentuând şi mai mult mizeria maselor mun­citoare. In anul 1951 producţia industriei textile a S.U.A. s’a micşorat cu 17 la sută. In Iugoslavia titoistă producţia textilă — după datele oficiale — va scădea în acest an cu 50 la sută, iar cea alimentară cu 42 la sută. Reforma bănească din anul 1952 — care a avut la bază succesele obţinute de clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea munci­toare sub conducerea partidului — contribue la industrializarea socialistă a ţării, la în­tărirea legăturii dintre industrie şi agricul­tură, la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, la aprovizionarea tot mai bună şi mai ieftină a oamenilor mun­cii cu cele necesare traiului, la ridicarea salariului real al muncitorilor şi funcţio­narilor şi a veniturilor ţărănimii muncitoare. Succesul reformei băneşti a însemnat totoda­tă începutul înlăturării din economia şi din finanţele ţării a abaterii de dreapta de la linia partidului în politica financiară, de pre­ţuri şi colectări. Plenara C.C. al Partidului Muncitoresc Ro­mân din zi­lele de 26—27 Mai a stabilit că din cauza activităţii antipartinice şi anti­statale a lui V. Luca, în sistemul financiaro­­bancar precum şi în organele cooperaţiei s’au strecurat un număr mare de elemente duşmane care s’au grupat în jurul lui V. Luca, ducând o intensă activitate contrarevoluţionară de subminare a regimului de democraţie popu­lară şi de sabotare a operei de construire a bazei economice a socialismului în ţara noa­stră. La rădăcina liniei oportuniste a lui V. Luca au stat abandonarea teoriei marxist­­leniniste a luptei de clasă, concepţia anti­­marxistă că în condiţiile trecerii de la capi­talism la socialism lupta de clasă chipurile nu se ascute ci se stinge, că ar avea loc o integrare paşnică a elementelor capitaliste în socialism, iar cheia desvoltării economice a ţării ar fi nu industrializarea socialistă ci îmbogăţirea chiaburimii. In domeniul indus­trializării socialiste a ţării, linia aceasta net oportunistă s’a exprimat printr’o politică de frânare a investiţiilor mai ales în sectorul in­dustriei grele, căutându-se a se împiedica desvoltarea acestei ramuri cheie a economiei naţionale şi a marilor construcţii ale socia­lismului ca de pildă, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Casa Scânteii, etc. Rezultatul acestei linii de frânare a desvol­tării sectorului socialist al economiei naţio­nale şi de sprijinire a sectorului capitalist din economie, a elementelor capitaliste de la oraşe şi sate, a fost împiedicarea aprovizionării cu produse alimentare în deosebi a muncitorilor, funcţionarilor, intelectualilor din oraşe şi centre muncitoreşti, a fost împiedicarea creş­terii nivelului de trai al clasei muncitoare şi în general al oamenilor muncii din ţara noastră în măsura prevăzută de partid şi guvern. Aceasta a lovit şi în interesele ţără­nimii muncitoare, deoarece umflarea preţuri­lor produselor agricole duce la scumpirea mărfurilor industriale de larg consum şi deci la înrăutăţirea aprovizionării satelor cu pro­duse industriale. In lupta pentru desvoltarea industriei so­cialiste, ţărănimea muncitoare este vital in­teresată, deoarece desvoltarea industriei con­­stitue baza întăririi întregii economii naţio­nale, baza construirii socialismului în ţara noastră, deci şi baza creşterii bunei stări a ţărănimii muncitoare Acţiunea criminală a duşmanilor poporului a fost demascată şi înfrântă datorită luptei active a clasei muncitoare şi a ţărănimii mun­citoare sub conducerea partidului nostru şi a Comitetului său Central în frunte cu tovară­şul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Alegerea iubitului conducător al poporului nostru, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri în­seamnă întărirea regimului nostru, asigură aplicarea cu şi mai mare fermitate a politicii partidului în viaţa de stat, înseamnă cheză­şia pentru accelerarea ritmului industria­lizării socialiste a ţării. In numeroase mee­­tinguri, oamenii muncii au demonstrat nestră­mutata lor voinţă, hotărîrea lor dârză de a păşi înainte sub conducerea partidului, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, în lupta pentru construirea socialismului, întregul nostru popor muncitor, strâns unit în jurul partidului şi tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, îşi mobilizează toate forţele pentru îndeplinirea sarcinilor planului cinci­nal şi ale planului de electrificare, chezăşia ridicării nivelului material şi cultural al ma­selor celor ce muncesc de la oraşe şi sate. In lupta pentru mai mult cărbune PETROŞANI. — In întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cinstea zilei de 23 Au­gust, stahanoviştii şi fruntaşii în producţie din exploatările carbonifere ale Văii Jiului aplică cu un deosebit succes metodele sovie­tice de lucru, atrăgând în acelaş timp, prin exemplul lor personal, masse întregi de mi­neri în bătălia pentru cât mai mult căr­bune. Datorită succeselor deosebite obţinute în muncă, minerii Petru Letean, Ion Demian şi Ştefan Tomoioagă au fost confirmaţi de cu­rând stahanovişti. Prin exemplul lor perso­nal, prin avântul insuflat tovarăşilor lor de muncă, ei au făcut din echipele lor echipe fruntaşe. Echipa stahanovistului Petru Le­tean a­ încheiat luna Mai cu o depăşire me­die de normă de 95 la sută. Deasemeni, echipa lui Ion Demian a obţinut o depăşire medie de 90 la sută. La Lupeni, în sectorul investiţii, minerii, aplicând metoda stahanovistului sovietic Ivan Golovin, au reuşit să depăşească planul pe luna Mai cu 18 la sută. Succese însemnate au obţinut minerii de la Lupeni şi în primele zile ale lunii Iunie. Sti­mulaţi de exemplul stahanoviştilor şi frun­taşilor în producţie, minerii din echipele con­duse de Nicolae Tura, Simion Căcineanu şi Ion Duli, care lucrează după metoda gra­ficului ciclic, iniţiată de stahanovistul sovie­tic Golovin, şi-au întrecut normele în medie cu 38 la suta. La exploatarea Petrila, munca plină de avânt a stahanoviştilor constitue un exemplu permanent pentru ceilalţi muncitori. In ul­tima decadă a lunii Mai, echipa stahanovistu­lui Petru Boxa, folosind metodele sovietice, a realizat o depăşire medie de normă de peste 50 la sută. (Agerpres). Anul X­III* 2393 4 pagini 20 bani Miercuri II Iunie 1952 „Trecerea mijloacelor de producţie industriale în mâinile clasei muncitoare a desfiinţat exploatarea clasei muncitoare de către burghezie în întreprinderile naţionalizate, a înlăturat piedica principală pe care o punea capitalismul în calea creşterii forţelor de producţie şi a descătuşat forţele creatoare ale celor ce muncesc, făcând posibil un ritm de creştere a producţiei şi o ridicare a productivităţii muncii care erau cu neputinţă în condiţiile economiei capitaliste GHEORGHE GHEORGH­IU-DEJ DIN REPUBLICA NOASTRĂ POPULARĂ Dragostea şi recunoştinţa oamenilor muncii pentru tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej Din marile hale şi ateliere, din încăperile liniştite ale laboratoarelor, de pe băncile şcolilor şi facultăţilor, gândul fierbinte de dragoste şi recunoştinţă al oamenilor mun­cii din patria noastră se îndreaptă către conducătorul iubit al poporului nostru, to­varăşul Gh. Gheorghiu-Dej. După alegerea sa ca preşedinte al Consiliului de Miniştri, la Comitetul Central al Partidului şi la Con­siliul de Miniştri continuă să sosească fără încetare telegrame din toate colţurile ţării, înflăcărate angajamente de luptă şi muncă neobosită pe frontul construcţiei socialiste. In telegramele lor, oamenii muncii îşi ex­primă neclintita hotărîre de a urma calea arătată de partid, de tovarăşul Gh. Gheor­ghiu-Dej, de a aplica cu fermitate învăţătu­ra partidului, de a întări tot mai mult vi­gilenţa revoluţionară. In telegrama muncitorilor, tehnicienilor inginerilor şi funcţionarilor de la uzinele „Vasile Roaită“, după ce se arată succesele obţinute în cadrul schimbului de onoare care s-a desfăşurat în cinstea alegerii tova­răşului Gh. Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri, se spune: „Vom lupta pentru a vă sprijini munca şi lupta pe care o duceţi împotriva oricăror abateri de la linia justă a partidului, pentru întă­rirea statului nostru de democraţie popu­lară, pentru înflorirea economică şi cultu­rală a ţării noastre“. In telegrama adresată CC al PMR, ţă­ranii săraci şi mijlocaşi din comuna Cocu, regiunea Argeş, îşi exprimă bucuria fără margini care i-a cuprins la vestea alegerii tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri. „Ne angajăm ca în cinstea alegerii tovarăşului Gh. Gheor­ghiu-Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri să muncim cu însufleţire folosind metodele agrotehnicei înaintate pentru obţi­nerea unei recolte îmbelşugate. Vom valori­fica surplusurile noastre prin cooperaţie şi vom preda înainte de termen cotele cuve­nite statului, întărind prin aceasta alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea mun­citoare“ — se spune în telegrama lor. „A­­sigurăm conducerea partidului că vom de­masca cu toată tăria elementele exploata­toare de la sate care vor încerca să lovească în acţiunile noastre“ — scriu ţăranii mun­citori din comuna Cocu. Cu acelaş entuziasm, cu aceleaşi însufle­ţite angajamente au salutat alegerea tova­răşului Gh. Gheorghiu-Dej ca preşedinte al consiliului de miniştri şi ţăranii muncitori din comuna Gliganu, regiunea Argeş, mem­brii gospodăriei agricole colective „Viaţă Nouă“, din comuna Poiana Mare, regiunea n„i; oi m»Hi oi«, ^w,j v1 „Vă asigurăm, mult iubite tovarăşe „Gh. Gheorghiu-Dej — scriu artiştii, funcţionarii şi muncitorii Teatrului Naţional „I. L. Ca­­ragiale“ — că nu vom precupeţi eforturile noastre, pentru a da spectacole de un înalt nivel artistic, folosind metoda realismului socialist. Noi vom învăţa necontenit de la arta sovietică, cea mai înaintată din lume“. După ce îşi exprimă bucuria fără margini pentru alegerea tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej ca prim ministru al ţării noastre, mun­citorii sanitari, medicii şi funcţionarii spita­lului unificat de femei „Ciuleşti“, scriu în telegrama lor: „Vom îndeplini şi depăşi in­dicele cantitativ şi calitativ al planului no­stru sanitar, folosind metode noi sovietice, pentru ca spitalul nostru să devină exemplu în buna îngrijire a femeilor muncitoare“. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii uni­tăţii nr. 10 a Centrului Poligrafic Nr. 2, întruniţi în meeting fulger pentru a sărbă­tori alegerea tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri, au adresat iubitului conducător al poporului nostru o telegramă prin care îşi iau însu­fleţite angajamente de a depăşi planul de producţie, de a ridica productivitatea muncii şi de a reduce preţul de cost. „Noi ne luăm angajamentul — scriu ac­tivistele secţiei de educaţie şi cultură a CC al UFDR — să ducem cu hotărîre în rân­durile femeilor cuvântul partidului, să edu­căm femeile în spiritul dragostei fierbinţi faţă de patria noastră, al urei faţă de duş­manii poporului nostru“­. Salariaţii Comitetului pentru învăţământ Superior îşi iau angajamentul de a munci fără odihnă pentru formarea noii intelectua­lităţi devotată cu trup şi suflet cauzei măreţe a construirii socialismului în scumpa noastră patrie. „Vom lupta cu toată fermi­tatea pentru educarea viitorilor construc­tori ai socialismului în spiritul luminoasei învăţături marxist-leniniste“, se spune în telegrama lor. Asemenea telegrame au mai fost trimise de salariaţii de la întreprinderea „Constantin David“, uzina „Armătura“, întreprinderea „Electrofar“, Institutul Pasteur, studenţii şi corpul didactic al Institutului de Gospo­dărie Comunală, salariaţii de la fabrica de pâine „Sănătatea“, întreprinderea „Tehno­­cin", studenţii­ şi profesorii Institutului de Teatru „I. L. Caragiale“, salariaţii centru­lui şcolar de fete 2, 10, 13, salariaţii sec­torului alimentar al Institutului de Cercetări Alimentare şi Piscicole, ai Direcţiei I-a Re­gionale Drumuri şi Poduri — Bucureşti, ai spitalului Brâncovenesc, ai magazinului „Spicul“, studenţii şi profesorii Institutului de Construcţii. SE DESVOLTĂ INIŢIATIVELE CREATOARE VENITE DIN RÂNDUL MASSELOR ORAŞUL STALIN (de la subredacţia noa­stră). — Iniţiativa maistrului stahanovist Francisc Crem­an, de a forma o şcoală de calificare la locul de muncă, a găsit un larg răsunet în numeroase uzine şi fabrici din Oraşul Stalin. Iniţiativa este însuşită cu un­­osebit in­teres mai ales de maiştrii din sectorul de rulmenţi al uzinelor „Steagul Roşu“. In sec­ţia 920 a sectorului de rulmenţi de pildă, primii care şi-au însuşit această iniţiativă au fost maiştrii Grigore Ghiş, Adelin­o To BOTOŞANI (de la corespondentul nostru). Utemistele Didi­na Dediu, Viorica Ripiceag, Margareta Zarif, Aspazia Ciornea, Florica Secu, Sanda Chiriac de la sectorul tricotaje al fabricii ,,Republica’’ din Botoșani sunt mai întotdeauna printre primele care vin la fabri­că, cu mult înainte ca sirena să vestească în­ceperea lucrului. Sunt fruntaşe în producţie. Alături de toţi oamenii muncii din ţara noa­stră, sunt hotărîte să întâmpine ziua de 23 August — a opta aniversare a eliberării ţării noastre de către glorioasa Armată Sovietică — cu noi şi însemnate realizări în muncă. De aceea au ascultat cu multă luare aminte acum câteva zile interesanta expunere care le-a arătat în ce constă iniţiativa stahanovis­tului Nicolae Vasu de la uzinele „Mátyás Rá­kosi” din Capitală. Tinerele muncitoare au romboli, Ioan Tărtoabă şi Carol Gorgyi. Fie­care dintre ei s’a angajat să califice un nu­măr de muncitori în meseria de strungar, frezor, rabotor, etc. Zi de zi aceşti maiştri s’au ocupat cu dra­goste de muncitorii încadraţi în şcoala de calificare la locul de muncă, ajutându-i să-şi însuşească în scurt timp materia predată în orele de curs. Muncind în felul acesta cu muncitorii în­scrişi în şcoala de calificare la locul de muncă, maiştrii le-au împărtăşit din experi­­ m , a hotărât cu însufleţire să-şi însuşească aceas­tă iniţiativă. Ele au format o brigadă pentru mai buna folosire a tehnicii, formată din 10 to­varăşe. Sprijinite de organizaţia de bază P. M. R. comitetul de întreprindere şi colectivul de tehnicieni, brigada complexă LI. T. M. a pornit de îndată la lucru. Pe graficul brigăzii, pe tabla de onoare şi la gazeta de perete, se pot urmări rezultatele obţinute de cele 10 tinere muncitoare, care au pus în aplicare minunata iniţiativă a sta­hanovistului Nicolae Vasu. Brigada com­plexă U. T. M. a depăşit zilnic planul de producţie cu 32 la sută iar productivitatea muncii a crescut cu 2 la sută. Tinerele mun­citoare Didina Dediu şi Aspazia Ciornea de­păşesc cu regularitate cu 60—62 la sută pla­enţa lor. Astfel în urma examenului dat, toţi muncitorii din şcoala de calificare au fost declaraţi reuşiţi, atât la examenul teoretic, cât şi la cel practic. Printre aceştia se nu­mără strungarii Virgil Mocanu şi Berta Tet­­falvi, calificaţi de maistrul Grigore Ghiş­­ei aplică acum metoda de tăere rapidă a me­talelor, reuşind să depăşească programul zilnic cu până la 50 la sută. Zilele trecute cei trei maiştri şi-au luat angajamentul de a califica la locul de muncă un nou grup de muncitori, nul, iar altele ca Eugenia Popovici, Ana Iva­nov, Margareta Zarif, Florica Secu, etc. între 45—52 la sută. Pentru o cât mai bună însuşire şi aplicare a iniţiativei stahanovistului Nicolae Vasu — de ridicare a calificării tehnice a muncitori­lor — brigada ţine scurte şedinţe de analiză a muncii şi de popularizare a celor mai bune metode sovietice de lucru şi îndeosebi ale stahanoviştilor Hrisanova, Corabelnicova, Ciutkih, etc. In această privinţă sunt ajutate de tehnicienii întreprinderii şi ai filialei A.S.I.T. din localitate. In urma rezultatelor obţinute iniţiativa stahanovistului Nicolae Vasu se va extinde şi la alte locuri de muncă. Sunt în curs de formare la fabrica „Republica” încă o bri­gadă în sectorul tricotaje şi alta în sectorul confecţii. Pentru succesul campaniei de recoltare Pregătirea maşinilor şi uneltelor agricole la gospodăriile de stat Ia gospodăriile agricole de stat din în­treaga ţară, lucrările de întreţinere a cul­turilor şi de pregătire a campaniei de re­coltare au fost intensificate. Muncitorii şi tehnicienii din toate gospodăriile de stat desfăşoară cu avânt întrecerea socialistă pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de re­centa Hotărîre a guvernului şi partidului cu privire la întreţinerea culturilor, pregăti­rea şi executarea la timp a strângerii recol­tei şi executarea planului de colectări pe a­­nul 1952, învăţând din experienţa anilor trecuţi, ei au extins metodele sovietice, reu­şind să înregistreze succese însemnate în pregătirea maşinilor şi a uneltelor agricole ce le vor folosi în lucrările de seceriş, tre­­eriş şi desmiriştit. Până la 9 iunie, în toate gospodăriile a­­gricole de stat au fost revizuite, reparate şi puse în stare de funcţionare 93 la sută din numărul greblelor mecanice, 92 la sută din numărul cositoarelor, plugurilor de tractor şi desmiriştitoarelor, 87 la sută din numă­rul selectoarelor, 79 la sută din cel al trac­toarelor şi secerătoarelor simple, 78 la sută din numărul secerătorilor-jegători, 74 la sută din numărul batozelor şi 65 la sută din numărul combainelor. In fruntea muncilor de pregătire a campaniei de recoltare sunt gospodăriile d­e stat din trusturile Arad, Dolj şi Iaşi. Totodată, pentru executarea la timp şi fără pierderi a strângerii recoltei, pentru folosirea întregii capacităţi de lucru a trac­toarelor şi maşinilor agricole, gospodăriile agricole de stat din întreaga ţară au intoc­­i­mit planuri concrete de muncă. La bazele de recepţionare din regiunea Bârlad BARLAD. (dela corespondentul nostru).— In vederea bunei desfăşurări a colectării şi recepţionării cerealelor provenite ’din recolta anului 1952, la toate bazele de recepţie din­ cuprinsul regiunii Bârlad se desfăşoară in­tense pregătiri. Astfel, până in prezent au fost terminate reparaţiile curante la un număr de 15 maga­zii de la diferite baze de recepţie, iar la alte două magazii de la baza de recepţie Zorleni au fost executate reparaţii capitale. Un nu­măr de 53 magazii au fost complect golite şi curăţate, iar 17 magazii sunt în curs de desinfectare. In cea mai mare parte lucrările de curăţire şi desinfectare a magaziilor sunt executate prin muncă voluntară de personalul care de­serveşte bazele de recepţie, realizându-se în acest fel economii ce ating suma de 20.000 lei. Toate bazele de recepţie au fost dotate cu utilajul necesar recepţionării cerealelor, ca laboratoare de analiză, cântare, trioare, vân­­turători. Deasemeni au fost dotate cu mate­rialele necesare pentru organizarea pichetelor de incendiu. Cu toate aceste succese munca de pregă­tire a bazelor de recepţie se desfăşoară încă cu încetineală. Aşa, de pildă, dacă a fost a­­cordată toată atenţia reparării magaziilor mari, au fost neglijate în schimb restul de magazii mai mici. Deasemeni nu au fost desinfectate decât 20 la sută din numărul magaziilor golite şi cu­răţate. Centrul regional de recepţionare a cerealelor trebue să ia toate măsurile pentru urgentarea acestor lucrări, astfel ca toate magaziile să fie terminate până la 15 iunie. Aplicarea agrominimului trebue intensificata CÂMPULUNG MOLDOVENESC (de la co­respondentul nostru).— Cât cuprinzi cu ochii, pe ogoarele întinse ale gospodăriei agricole colective „Drum Nou“ din comuna Şcheia Su­­­­ceava nu vezi fir de buruiană în holde. Au privit cu sârg şi ţăranii muncitori din comu­nele Rădăşeni, Rotopăneşti, Valea Glodului din raionul Fălticeni şi altele. Multe gospo­dării au terminat şi prima praşilă a culturilor de porumb, cartofi, sfeclă. Aceste aspecte pozitive sunt însă destul de rare în regiunea Suceava şi le întâlneşti numai acolo unde comitetele executive ale sfaturilor populare au reuşit să­­lămurească ţărănimea muncitoare asupra importanţei aplicării agrominimului In cele mai multe comune, muncile de în­treţinere a culturilor sunt rămase în urmă. Primul privit al suprafeţelor însămânţate cu păioase a fost realizat în proporţie de 76 la sută, iar cel de al doilea în proporţie de 24 la sută. Mai critică este situaţia culturilor p­răşi­­toare. Numai pe 25 la sută din suprafeţele însămânţate s’a făcut prima praşilă, iar cea de a doua praşilă abia a început. In comunele Moara-Suceava şi Capul Câm­­pului-Gura Humorului, buruienile cresc ne­stânjenite, înăbuşind culturile. In aceste co­mune, căminele culturale nu au popularizat agrominimul, iar secţiunile agricole ale sfaturilor populare raionale au neglijat în­drumarea şi controlul muncii de popularizare a agrominimului. Faţă de lipsurile existente în popularizarea agrominimului, lipsuri care se oglindesc în deficienţele grave de îngrijire a culturilor, comitetele executive ale sfaturilor populare din regiunea Suceava trebue să pornească or­ganizat o muncă intensă în unităţile socia­liste şi în satele regiunii. Schimb de onoare ORADEA (de la subredacţia noastră). „­ In cinstea împlinirii a patru ani de la na­ţionalizarea principalelor mijloace de pro­ducţie, muncitorii de la fabrica „Solidarita­tea“ din Oradea au organizat ori un schimb­ de onoare în cadrul căruia au obţinut im­portante rezultate, încă din ajun, materialele au fost pregă­tite la locul de muncă. La ora 7, când s-a dat semnalul de începerea lucrului, muncito­rii întreprinderii au pornit cu avânt bătălia pentru a obţine cât mai frumoase rezultate în această zi. Din două în două ore, pe tabla de onoare care se afla în curtea fabri­cii, se anunţau rezultatele obţinute de fie-­ care secţie. La ora 12, muncitorii secţiei croit au terminat planul pe ziua respectină. Pe întreaga fabrică, planul zilnic a fost realizat în proporţie de 119 la sută. Frun­taşă este secţia încălţăminte, unde planul a fost depăşit cu 32 la sută. Dintre cele­­46 brigăzi ale întreprinderii fruntaşă este bri­gada condusă de tov. Mihai Kiss care a de­păşit norma cu 96 la sută. In acest schimb de onoare, muncitorii secţiei de croit au economisit 102 tuse de piele în valoare de 424 lei şi pânză cauciucată în valoare de 323 lei. Secția de ştanțat a economisit 41 kg. de talpă în valoare de 523 lei. Secţia tineretului va lupta să devină secţie stahanovistă In secţia maşinilor a întreprinderii I.C.A.R. lucrează începând din luna Martie prima brigadă stahanovistă din ţara noastră. Membrii acestei brigăzi se străduesc zi de zi pentru a obţine realizări tot mai mari, tot mai însemnate. Ei aplică metodele avansate de lucru sovietice, datorită cărora în fiecare zi săgeata graficului de producţie se urcă cu peste sută la sută peste normă. Sunt frumoase realizările obţinute, dar ti­nerii stahanovişti nu sunt încă mulţumiţi cu ele. Ei vor ca secţia lor să fie o secţie model pentru toate secţiile întreprinderii. Tot mai des se sfătuesc cu maistrul secţiei tov. Dumitru Tom­a, căruia îi cer sfatul şi sprijinul. Tinerii stahanovişti au un plan al lor. După multe frământări ei au luat hotărirea de a propune conducerii ca secţia lor să de­­v­ină secţie a tineretului. Au diadal cu or­­ganizaţia de partid, cu conducerea întreprin­derii. Propunerea a fost prim­ă cu bucurie. Secţia maşini care este fruntaşe de întreprin­dere urma să devină secţia tineretului. O zi caldă de iunie. Soarele îşi trimite ra­zele prin ferestrele înalte ale secţiei. Aci muncitorii mânuesc cu pr.cepere strungurile, al căror şpan se încolăces­e zglobiu în jurul maşinii. Pe feţele tuturor se citeşte veselia dar totodată şi nerăbdarea. Cei din schim­bul II şi III au şi început să vină. Ediţia spe­cială a gazetei de perete a făcut cunoscut evenimentul tuturor muncitorilor. Azi este sărbătoarea secţiei, le vin musafiri de seamă, stahanovişti, maiştri, ingineri. In cadrul adunării care a avut loc, maistrul Dumitru Toma face o scurtă dare de seamă arătând realizările colectivului din secţia maşini în fruntea căruia se găseşte brigada tovarăşului Petrescu, care prin exemplul său in muncă a mobilizat toţi muncitorii. Prin a­­pli­carea metodelor sovietice pe scară tot mai largă şi a iniţiativei stahanovistului Nicolae Vasu, care s’a extins la 39 de muncitori, sec­ţia maşini a realizat o depăşire medie a pla­nului pe luna trecută de 61 la sută şi a îm­bunătăţit indicele de utilizare a maşinilor cu 20 la sută. Dintre cele patru brigăzi, trei lucrează în contul anului 1953, iar cea a tov. Virgil Petrescu în contul anului 1954. Numărul mare de stahanovişti, fruntaşi In producţie şi muncitori care lucrează în con­tul anului viitor a făcut ca întreaga secţie­­să dea produse pentru luna Aprilie 1953. Cu ocazia înfiinţării secţiei tineretului, ur­mând exemplul petroliştilor, tinerii muncitori şi-au luat în cinstea zilei de 23 August anga­jamentul de a realiza planul anual ,în numai 10 luni. Pornind cu elan sporit în muncă secţia ti­neretului va lupta cu hotărîre pentru a deveni secţie stahanovistă, pentru a obţine noi vic­i­torii în lupta pentru plan. Valorificarea „lucrurilor mărunte" IAŞI (de la subredacţia noastră).— „Lucruri de nimic”... aşa erau socotite şuruburile mici ce se găseau aruncate la tot­­pasul la parti­da „frână automată” de la Atelierele G.F.R. Paşcani, după cum la fel erau socotite şi ră­măşiţele de la materialul de sudură folosit de muncitori. Aceasta era situaţia până când şe­ful de partidă Constantin Raicu a citit în ziare despre iniţiativa stahanovistului Ion Flatz care, valorificând lucrurile mărunte din se­cţia sa, a obţinut importante economii. Insuşindu-şi iniţiativa stahanovistului de la uzinele „Oţelul Roşu” partida tov. Constan­tin Raicu a început bătălia pentru valorifi­carea oricărui şurub socotit neînsemnat îna­inte, pentru recondiţionarea unor arcuri de frână care erau socotite ca fier vechi şi pen­tru folosirea cu mai multă chibzuinţă a ma­terialului de sudură. Procedând astfel, echipa tov. Raicu a reuşit ca în luna Mai să reali­zeze prin valorificarea lucrurilor mărunte o economie de peste 8.600 lei. Exemplul colectivului de muncitori de la part­da ,,frână automată” a fost urmat şi de brigăzile tov. Pavel Hriscu, Vasile Niţă şi Ion Voinea care, ducând lupta pentru valori­ficarea aşa ziselor „lucruri mărunte”, au re­alizat numai în câteva zile însemnate econom­­ii.

Next