România Liberă, august 1952 (Anul 10, nr. 2437-2463)
1952-08-01 / nr. 2437
Formaţiunea socialistă, baza desvoltării economiei noastre naţionale Este bine cunoscut oricui faptul că centrul de greutate al constituţiilor burgheze cade pe ,,apărarea” dreptului ,,sacru şi inviolabil” al proprietăţii particulare, pe ,,apărarea” dreptului nelimitat al burgheziei şi moşierimii de a exploata şi asupri în modul cel mai sângeros massele de oameni ai muncii. Poporul nostru muncitor a simţit din plin în trecut efectele cestor prevederi constituţionale. La adăpostul ,,maniei legilor” burghezo-moşiereşti imensele bogăţii naturale, libertatea şi independenţa patriei noastre au fost vândute trusturilor imperialiste, iar năzuinţele scumpe ale celor ce muncesc au fost înăbuşite sistematic cu ajutorul maşinii de stat a claselor dominante. Ţară „eminamente agricolă”, cu o economie extrem de înapoiată, cu un procent record de analfabetism, boli sociale şi mortalitate infantilă, aceasta era realitatea pe care o consfinţeau constituţiile regimului burghezomoşieresc, proclamând de formă, demagogie, drepturi şi libertăţi fără nici o garanţie materială. Studiind şi desbătând larg Proiectul de Constituţie a Republicii Populare Române, oamenii muncii de la oraşe şi sate îşi amintesc desigur de toate aceste caracteristici ale constituţiilor din trecut, pentru a aprecia şi mai bine drumul uriaş pe care l-a străbătut ţara noastră în ultimii ani. Proiectul Constituţiei noastre înscrie şi întăreşte din punct de vedere legislativ victoriile , istorice obţinute de poporul muncitor sub conducerea fermă a partidului, în lupta împotriva claselor exploatatoare dinăuntrul ţării şi a sprijinitorilor lor de totdeauna, imperialiştii americani şi englezi. Articolele Proiectului oglindesc cu claritate caracteristicile actualei perioade istorice pe care o străbate victorios ţara noastră, perioada trecerii de la capitalism la socialism. Poporul nostru muncitor desfăşoară cu însufleţire bătălia pentru construirea bazei economice a socialismului. Faţa patriei noastre se schimbă într’un ritm viu, harta economică indică din an în an prefaceri tot mai adânci în toate sectoarele. Suntem întru totul îndreptăţiţi să privim cu încredere viitorul. Socialismul, idealul pentru care a luptat şi luptă omenirea muncitoare, devine tot mai mult şi în ţara noastră o puternică realitate, pe care o înscrie la loc de cinste Proiectul de Constituţie. Proiectul consemnează existenţa în economia naţională a trei formaţiuni socialeconomice: formaţiunea socialistă, mica producţie de mărfuri şi formaţiunea particular-capitalistă. Având la bază proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie, în forma proprietăţii de stat cât şi în cea cooperatistă-colectivistă, sectorul socialist se desvoltă neîncetat. In cadrul acestui sector a fost transformată în realitate dorinţa de veacuri a asupriţilor şi exploataţilor: desfiinţarea exploatării omului de către om. Principiul „de la fiecare după capacitatea lui, fiecăruia după munca lui” este aplicat în viaţă în cadrul întreprinderilor proprietate de stat, la S.M.T., gospodării de stat, cât şi la gospodăriile agricole colective care au la bază proprietatea cooperatistă-colectivistă. După cum proclamă însuşi Proiectul de Constituţie, statul de democraţie populară „întăreşte şi lărgeşte neîncetat formaţiunea socialistă, asigură creşterea neîntreruptă a bunei stări materiale şi a nivelului cultural al oamenilor muncii”. In desvoltarea economiei naţionale a ţării noastre, formaţiunii social-economice socialiste îi aparţine rolul conducător, ea constituind „baza desvoltării ţării pe calea socialismului”. . In articolul 17, Proiectul arată că statul exercită rolul său de principal instrument al construirii socialismului, asigurând întărirea şi desvoltarea forţelor de producţie ale ţării „prin industrializarea ei socialistă, prin lichidarea înapoierii economice, tehnice şi culturale, prin transformarea socialistă treptată a agriculturii pe baza liberului consimţământ al ţăranilor muncitori“. Partidul nostru conduce cu succes opera de construire a socialismului în lumina învăţăturii feninist-staliniste care arată că veriga principală este desvoltarea industriei grele, a industriei mijloacelor de producţie. Industria grea constitue baza de trecere la marea producţie, socialistă a tuturor sectoarelor economiei naţionale şi îndeosebi a agriculturii, baza ridicării necontenite a nivelului material şi cultural al celor ce muncesc. Industrializarea socialistă a ţării noastre a înregistrat succese uriaşe. Cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, clasa noastră muncitoare a reuşit ca în ultimii ani să depăşească de peste două ori nivelul producţiei atins înainte de , război. In ţara noastră au fost desvoltate, reconstruite şi reutilate sute de întreprinderi, au fost construite altelenoi. Printre noile ramuri industriale creiate în condiţiile regimului de democraţie populară, un rol de frunte îl are industria construcţiilor de maşini care se desvoltă rapid. O uriaşă amploare au luat deasemeni lucrările de construcţii care schimbă cu totul faţa regiunilor ţării şi caracterul lor economic. Numai investiţiile pentru construcţiile înscrise în planul cincinal înglobează fonduri care depăşesc 25 de bugete ale României din timpul dominaţiei regimului burghezo moşieresc. Victoriile noastre strălucite în domeniul industrializării socialiste au făcut ca la sfârşitul anului 1951, greutatea specifică a industriei în producţia totală a ţării să reprezinte 60,4 la sută, fapt care arată că a rămas în urmă, ca o amintire urâtă, situaţia de „ţară eminamente agricolă”, caracteristică României burghezo-moşiereşti. Ca urmare a puternicei desvoltări a industriei grele, rod al eforturilor clasei noastre muncitoare, agricultura a primit şi primeşte un ajutor considerabil, constând în maşini, îngrăşăminte chimice, un volum tot mai mare de produse industriale de larg consum. Sprijinul larg acordat de clasa muncitoare ţărănimii muncitoare constitue factorul hotărîtor pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de trai ale oamenilor muncii de la sate, pentru ridicarea nivelului tehnic al agriculturii noastre şi pentru transformarea ei pe calea socialismului. Un rol de prim ordin în transformarea socialistă a agriculturii îl joacă gospodăriile de stat şi colective şi S.M.T.-urile, parte integrantă a formaţiunii socialiste din economia ţării. Sectorului de stat şi gospodăriilor colective înfiinţate până acum, le revine misiunea de a contribui puternic la atragerea ţărănimii muncitoare pe făgaşul construirii socialismului în agricultură. Formaţiunea social-economică socialistă se desvoltă impetuos în ţara noastră. Apariţia şi desvoltarea sa se împletesc strâns cu naşterea unei noi atitudini faţă de muncă în rândurile muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor şi în masa ţăranilor colectivişti. Oamenii muncii consideră apărarea şi întărirea proprietăţii socialiste drept o înaltă datorie patriotică. Această atitudine nouă faţă de muncă şi faţă de proprietatea socialistă obştească îşi găseşte o strălucită expresie în larga desvoltare pe care a luat-o întrecerea socialistă şi forma ei superioară, stahanovismul, în marele număr de inovaţii, raţionalizări şi perfecţionări tehnice, realizate de oamenii muncii. Existenţa sectorului socialist a creiat cele mai prielnice condiţii pentru larga desvoltare a iniţiativei creatoare de masă, pentru manifestarea viguroasă a talentelor şi capacităţilor oamenilor muncii pe care burghezia le înăbuşea cu miile şi cu milioanele. A munci într’un chip nou, a-şi ridica necontenit calificarea profesională, a stăpâni tehnica înaintată şi a o pune în slujba înfloririi patriei şi ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc, iată dorinţa care însufleţeşte mase tot mai largi de oameni ai muncii. Articolul 15 al Proiectului de Constituţie consemnează această prefacere adâncă petrecută în conştiinţa oamenilor muncii, arătând că „In Republica Populară Română munca este o datorie şi o chestiune de onoare pentru fiecare cetăţean capabil de muncă”. înscrierea în Proiectul de Constituţie a acestui principiu izvorăşte din necesitatea arzătoare de a întări şi desvoltă forţele de producţie şi relaţiile de producţie socialiste, de a lărgi necontenit formaţiunea socialistă care stă la baza desvoltării întregii economii naţionale. Formaţiunea socialistă constitue temelia materială pe care se sprijină dreptul la muncă, la învăţătură, la odihnă şi celelalte drepturi pe care le consfinţeşte Proiectul de Constituţie, întărirea şi lărgirea sectorului socialist corespund intereselor celor mai arzătoare ale întregului nostru popor muncitor. Victoria ofensivei socialismului împotriva capitalismului este chezăşia continuei întăriri a independenţei şi suveranităţii patriei noastre. Totodată, lărgirea şi întărirea sectorului socialist înseamnă lărgirea şi consolidarea bazei materiale a politicii de apărare a păcii pe care o duc partidul şi statul nostru de democraţie populară. Situându-se pe o linie antipartinică, deviatorii oportunişti de dreapta au căutat să submineze construirea bazei economice socialismului, să slăbească regimul de democraţie populară, introducând o linie proprie, contra-revoluţionară, de favorizare şi încurajare a elementelor capitaliste de la oraşe şi sate. Devierea de dreapta, ai cărei principali purtători au fost V. Luca, A. Pauker şi T. Georgescu, urmărea încetinirea ritmului de industrializare socialistă a ţării, împiedicarea transformării socialiste a agriculturii, slăbirea schimbului dintre oraş şi sat şi scăderea puterii de cumpărare a salariilor, în scopul frânării desvoltării sectorului socialist al economiei naţionale precum şi în scopul restaurării capitalismului. Sdrobind abaterea de dreapta, partidul nostru a dat o grea lovitură duşmanilor dinăuntrul şi din afara ţării, a înlăturat o mare piedică din calea desvoltării economice, politice şi culturale a ţării şi a ridicării nivelului de viaţă al oamenilor muncii, asigurând aplicarea fermă a politicii leninist-staliniste în opera de construire a socialismului în patria noastră. Participând cu însufleţire la discutarea Proiectului de Constituţie, oamenii muncii de la oraşe şi sate îşi manifestă încă odată cu tărie hotărîrea patriotică de a desvolta fără încetare formaţiunea socialistă din economia naţională, de a construi cu succes baza economică a socialismului în ţara noastră şi a aduce astfel o contribuție tot mai puternică la întărirea forţelor mondiale ale păcii. TELEGRAMĂ Tovarăşului Mao Tze din Preşedintele Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de a 25-a aniversări a întemeierii eroicei, Armate Populare Chineze de Eliberare, apărătoare credincioasă a păcii, Vă exprim in numele Guvernului Republicii Populare Române şi al meu personal, cele mai călduroase felicitări. Gheorghe Gheorghiu-Dej Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române bibsideo* bSSICSAI'A rgQ. $g3Jî£ES Proletari din toate farile, unifi-vel mam liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ TmfH+M+W*WM«4«4M HH» Anul X Nr. 2437 4 pagini 20 bani Vineri I 1 August 1952 ! Politica externă a Republicii Populare Române este o politică de apărare a păcii, de prietenie şi alianţă cu Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice şi cu ţările de democraţie populară, o politică de pace şi prietenie cu toate popoarele iubitoare de pace. (Din Proiectul de Constituţie a Republicii Populare Române) In cinstea Proiectului de Constituţie, în întâmpinarea zilei de 23 August Mai multe şarje rapide BRĂILA (de la corespondentul nostru). Insuşindu-şi iniţiativa stahanovistului Ştefan Meşaroş de la uzinele ,,Phoenix“-Baia Mare, oţelarii de la uzinele metalurgice „Progresul” din oraşul nostru luptă cu însufleţire pentru a da patriei tot mai multe şarje de oţel. In întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea Proiectului de Constituţie şi a zilei de 23 August, echipa de oţelari condusă de Pavel Mustaţă a elaborat in ultima vreme cinci şarje rapide. Aplicând iniţiativa stahanovistului Mesaroş, prim-topitorul Ernest Ciornea a elaborat o şarjă rapidă în trei ore şi 10 minute. Oţelarii de la cuptorul electric au trecut şi ei la aplicarea iniţiativei stahanovistului Mesaroş, sub lozinca „Să predăm fiecare exchimb cu norma îndeplinită şi depăşită”. Astfel, de la începutul lunii colectivul de oţelari de la cuptorul electric a elaborat 48 şarje rapide, depăşind planul cu 22 la sută. Dând tot mai multe şarje rapide, oţelarii de la uzinele „Progresul“ predau fiecare schimb cu norma îndeplinită şi depăşită. Fabrica „Temelia“ a primit Steagul Roşu al Producţiei pe primul semestru al anului 1952 ORAŞUL STALIN (de la subredacţia noastră). — Mare a fost bucuria muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor de la fabrica „Temelia“ din Oraşul Stalin, când datorită deosebitelor succese obţinute în primul semestru al anului 1952, au primit pentru a patra oară Steagul Roşu al Producţiei din partea Uniunii Sindicatelor, din Construcţii-Bucureşti şi a Ministerului Construcţiilor şi Industriei Materialelor de Construcţii. Planul valoric de producţie globală a fost îndeplinit pe această perioadă în proporţie de 108,9 la sută. încă de la data de 16 Iunie, planul pe primul semestru a fost îndeplinit, fabrica lucrând în contul celui de al doilea semestru. In Intervalul de timp 1 Ianuarie—1 Iulie, productivitatea muncii a crescut cu 9,1 la sută pe cap de salariat, iar preţul de cost a fost redus cu 7,42 la sută faţă de 1951 şi cu 2,82 la sută faţă de sarcina planificată. In primul semestru s-au realizat economii în valoare totală de 1.067.066 lei, economii obţinute prin recuperarea diferitelor deşeuri, reducerea consumurilor specifice, prelungirea duratei de funcţionare a cuptoarelor, etc. Indicii tehnico-economici intensivi la cuptorul de klinker au fost atinşi în proporţie de 99 la sută, iar Indicii tehnico-economici extensivi au fost depăşiţi la cuptor cu 16 la sută, iar la morile de ciment cu peste 10 la sută. Aceste realizări se datoresc şi aplicării pe scară largă a diferitelor metode de muncă ale stahanoviştilor sovietici. Pe lângă acest fapt, o deosebită atenţie a fost acordată de conducerea întreprinderii introducerii iniţiativelor patriotice ale stahanoviştilor Simion Faur, Francisc Cranian şi a inginerului Vasile Dicu. In cursul primului semestru al anului a fost introdusă metoda gospodăririi socialiste la 4 secţii. Fondul de rulment a circulat cu 41,2 la sută mai accelerat faţă de cifra planificată. Proiectul de Constituţie în discuţia maselor Se citeşte un capitol al Proiectului Intr’una din serile acestea, încăperea punctului de agitaţie Nr. 9 din raionul 23 August, devenise neîncăpătoare. Veniseră aici mulţi cetăţeni de pe străzile din împrejurime să ia parte la convorbirea organizată cu privire la Capitolul VII al Proiectului de Constituţie. Tineri şi bătrâni, muncitori şi muncitoare, funcţionari, gospodine, meseriaşi, urmăreau cu toată atenţia citirea Proiectului. „Cetăţenilor Republicii Populare Române le este asigurat dreptul la muncă, adică dreptul de a căpăta o muncă garantată şi plătită potrivit cu cantitatea şi calitatea ei...“ Urmărind citirea capitolului VII al Proiectului de Constituţie, cetăţenii îşi însemnează din când în când nelămuririle lor. ■A" — Te-aşi ruga să ne lămureşti tovarăşe, ce înseamnă „dreptul de a căpăta o muncă garantată şi plătită potrivit cu cantitatea şi calitatea ei“, întreabă unul din cetăţeni. Vorbind despre viaţa pe care au cunoscut-o muncitorii noştri în trecut, despre şomajul şi mizeria muncitorilor din ţările capitaliste şi dependente, despre exploatarea sângeroasă a muncii lor, tovarăşul Gh. Gheorghe — responsabilul punctului de agitaţie — răspunde întrebării puse, explicând cum în noua orânduire care se clădeşte azi la noi, fiecare cetăţean al R.P.R. are dreptul la muncă. „Munca desfăşurată după un plan bine chibzuit, realizarea sarcinilor de plan la timp şi în bune condiţiuni, este plătită corespunzător. Munceşti mai mult şi mai bine, câştigi mai mult. Fiecare om al muncii din Patria noastră ştie acest lucru. Munca în acord este una din formele în care se aplică acest principiu“. Apoi, adâncind cele spuse, vorbitorul reaminteşte ascultătorilor realizările care au fost obţinute în ţara noastră prin aplicarea principiului socialist de retribuire a muncii după cantitatea şi calitatea ei. Rând pe rând cetăţenii discută conţinutul capitolului VII. Ei vorbesc despre condiţiile bune ce le-au fost asigurate pentru odihnă, învăţătură, despre asigurarea materială a celor bătrâni şi a celor suferinzi, despre sprijinul pe care îl dă Statul desvoltării ştiinţei, literaturii şi artei, despre drepturile femeii, ale minorităţilor naţionale, despre libertatea de conştiinţă, despre garantarea inviolabilităţii persoanei, precum şi despre datoriile fundamentale ale cetăţenilor. „Cred că e bine, tovarăşi, să vorbim aici şi despre importanţa creării Regiunii Autonome Maghiare, despre ce înseamnă conducerea autonomă şi despre felul cum va fi administrată această regiune. Propunerea este formulată de muncitorul Alexandru Terek. „Această propunere o fac, tovarăşi, spune Terek, fiindcă duşmanul de clasă a început să răspândească svonuri ticăloase cu privire la aceasta. Problema se leagă de articolele 81 şi 82 cu privire la drepturile minorităţilor naţionale“. In convorbirea care se încheagă, tovarăşii Gh. Gheorghe şi Cocioabă explică celor prezenţi în ce constă conducerea autonomă a regiunii maghiare şi despre faptul că în această regiune ca şi în toate celelalte regiuni sunt obligatorii toate legile Republicii Populare Române. Ei vorbesc despre egalitatea deplină în drepturi cu poporul muncitor român a minorităţilor naţionale, despre datoria fiecăruia de a lupta împotriva şovinismului. Pe măsură ce fiecare articol din Constituţie este discutat, figurile celor prezenţi arată tot mai multă mulţumire. ,,E minunat Proiectul nostru tovarăşi. Şi nici nu putea fi altfel. Doar este făcut de noi“ spun cu mândrie în glas cetăţenii care simt că au contribuit şi ei prin munca lor la înscrierea în Proiect a acestor minunate realizări. înfiinţarea punctelor de agitaţie în oraşul Craiova CRAIOVA (de la subredacţia noastră). La Craiova în ultimele zile, consiliul orăşenesc F.D.P. a început organizarea punctelor de agitaţie, în vederea atragerii unui număr cât mai mare de oameni ai muncii la discutarea Proiectului noii Constituţii şi la lămurirea problemelor ridicate de aceştia în legătură cu articolele Proiectului. Astfel, a luat fiinţă punctul de agitaţie nr. 1 la clubul „Locomotiva” C.F.R., punctul nr. 2 la Uniunea Regională a Cooperativelor de Consum, punctul nr. 3 la cooperativa „7 Noembrie.” Alte puncte de agitaţie vor lua fiinţă în cursul acestei săptămâni la căminele culturale „Vasile Roaită“, cartierul Belcineanu, „Olga Bancic“ din cartierul Tabaci şi „Ion Creangă" de pe Calea Bucureşti, precum şi la staţia C. F. R., fabrica de textile „Independenţa", la fabrica metalurgică ,,7 Noembrie”, la fabrica „Electroputere", etc. Punctul de agitaţie nr. 5 care funcţionează în cadrul căminului cultural „Popa Şapcă” din cartierul Bucovăţ, şi-a început activitatea după un program stabilit pe 5 zile. De pildă, în seara zilei de 29 Iulie, agitatorii repartizaţi de comitetul orăşenesc P.M.R. Craiova la acest punct de agitaţie, au adunat un mare număr de oameni ai muncii la audiţia colectivă a emisiunii staţiunii locale de radioficare. In cadrul acestui program echipa artistică a căminului cultural „Olga Bancic“ a interpretat o piesă, iar un conferenţiar delegat din partea comitetului orăşenesc F.D.P. a vorbit despre capitolul introductiv al Proiectului de Constituţie. După conferinţă agitatorii au organizat pe grupuri în fiecare încăpere a punctului de agitaţie, consultaţii, dând răspunsuri la numeroasele întrebări ale oamenilor muncii prezenţi. De asemenea la punctul de agitaţie nr. 2, agitatorii au lămurit problemele ridicate de oamenii muncii adunaţi la festivitatea deschiderii acestui punct.’ Unde se pot trimite propunerile în legătură cu Proiectul de Constituţie Oamenii muncii care au de făcut propuneri în legătură cu Proiectul de Constituţie, le pot trimite Consiliilor regionale, raionale, orăşeneşti F.D.P., comitetelor săteşti F.D.P., Comitetelor Executive ale sfaturilor populare regionale, raionale, orăşeneşti, comunale sau redacţiilor ziarelor centrale şi locale. Deasemeni, propunerile se pot trimite direct Secretariatului Comisiei pentru pregătirea Proiectului de Constituţie (Bucureşti, Aleea Alexandru nr. 39). MII ŞI MII DE NOI INSTITUŢII CULTURALE Neţărmurită este grija statului nostru democrat popular pentru desvoltarea culturii în patria noastră. Cultura în ţara noastră este un bun al întregului popor muncitor, o realitate consfinţită în Proiectul de Constituţie a R.P.R. In toate colţurile ţării se înalţă mii şi mii de Instituţii culturale, bunuri ale oamenilor muncii dela oraşe şi sate. In patria noastră scumpă, in care viaţa devine an de an mai frumoasă, partidul clasei muncitoare asigură ridicarea neîncetată a nivelului cultural al oamenilor muncii dela oraşe şi sate. Fotografia din stânga înfăţişează „Casa oamenilor de ştiinţă“ din piaţa Kuibâşev din Capitală, iar cea din dreapta clubul gospodăriei agricole de stat din Dej. Realizările noastre, mândria noastră ★ Se înfăptueşte măreţul plan de electrificare Prin munca plină de avânt a întregului popor muncitor, măreţul plan de electrificare a ţării iniţiat de Comitetul Central al Partidului nostru în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, se înfăptueşte. Zilele acestea oamenii muncii au sărbătorit o mare realizare obţinută în lupta pentru electrificarea patriei. Constructorii termocentralei de la Doiceşti, — care poartă numele tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej, — au dat în funcţiune primul grup producător de energie electrică. După numai aproape doi ani de la apariţia planului de electrificare a ţării, constructorii celei mai mari uzine electrice din ţară, având ajutorul permanent al Uniunii Sovietice, folosind bogata experienţă sovietică, au putut monta centrala electrică de la Doiceşti. Prin punerea în funcţiune a primului grup producător de energie electrică, mii de kilowaţi sunt furnizaţi uzinelor din Bucureşti şi Oraşul Stalin, schelelor petrolifere de pe valea Prahovei. Deasemeni, tinerii constructori ai termocentralei Ovidiu II au obţinut o serie de succese în lupta pentru construirea uzinei ce va trimite lumină dealungul uriaşului canal ce leagă Dunărea cu Marea Neagră cât şi pe întregul podiş dobrogean. Lucrând cu minunatele maşini ale comunismului, tinerii constructori ai termocentralei Ovidiu II au terminat într’un timp scurt lucrările principale şi cea mai mare parte din cele auxiliare. Apariţia Proiectului noii Constituţii a ţării a prilejuit un nou şi puternic avânt ■în munca tinerilor ce au înălţat uzina electrică de pe şantierele Canalului Dunăre- Marea Neagră. Astfel, intensificând ritmul construcției, peste câteva zile termocentrala Ovidiu II va furniza curent electric. Tot mai multă lumina zi de zi creşte în ţara noastră numărul celor care învaţă carte. In condiţiile regimului nostru de democraţie populară mai bine de trei milioane de analfabeţi au învăţat să cunoască slovele. Numai în anul acesta, în prima serie de iarnă, au fost deschise 18.668 cursuri, cu un număr de 508.266 elevi. La aceste cursuri, pe lângă cei peste 60.000 învăţători şi profesori, au predat şi 6.500 de instructori voluntari. In seria II-a a cursurilor urmează peste 100.000 de oameni. Astfel, în timp ce planul anual al celor ce urmează să fie alfabetizaţi atinge 500.000 oameni, în cele două serii de până acum au fost cuprinşi peste 600.000. Dintre aceştia o parte importantă aparţin minorităţilor naţionale : maghiari, sârbi, germani,■ evrei, etc. Numai în acest an s’au deschis 1.751 şcoli de alfabetizare de ambele grade, în limbile minorităţilor naţionale, cursuri care au fost urmate de peste 23.000 de cetăţeni. In lupta pentru culturalizarea şi alfabetizarea masselor, numeroase comune unde înainte domneau întunericul şi neştiinţa, au lichidat complet analfabetismul. Printre acestea sunt: comuna Bucium raionul Baia Mare, Salpăgelul Nou raionul Caransebeş, Răsieşti raionul Vaslui, Brădăţel, raionul Gura Humorului, Negrea raionul Galaţi şi altele. Unele oraşe sunt fruntaşe în domeniul alfabetizării. De pildă în Oraşul Stalin numărul celor planificaţi pentru a fi alfabetizaţi a fost depăşit cu 82 la sută, iar la Cluj cu 115 la sută. Dreptul la învăţătură, la lumină şi la cultură aparţine astăzi, aşa cum arată Proiectul de Constituţie, întregului nostru popor muncitor.