România Liberă, iunie 1953 (Anul 11, nr. 2696-2720)

1953-06-11 / nr. 2704

ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Festivalul Mondial al Tineretului ~ sărbătoarea tinereţii, păcii şi prieteniei In fiecare zi rupem cu nerăbdare o nouă filă din calendar. Şi fiecare zi care vine vesteşte apropierea marii sărbători a tinereţii, păcii şi prieteniei, Festivalul Mondial al Tineretului. Cu aceeaşi înfri­gurată nerăbdare îşi aţinteşte stăruitor ochii pe filele calendarului tânărul de pe coastele însorite ale Africii sau cel din fiordurile îndepărtate ale Norvegiei, cu aceeaşi tinerească emoţie aşteaptă acea­stă sărbătoare tinerii de pe tot cuprinsul pământului. In zilele lui August, în Bucureşti, Capi­tala patriei noastre libere, se vor întâlni tineri din întreaga lume. Aici, în oraşul, nostru iubit, pe marile stadioane, în sălile de spectacole, în parcurile înflorite, îşi vor strânge frăţeşte mâinile miile de tineri animaţi de aceaşi nobilă şi arzătoare vo­inţă, aceea de a apăra pacea. Tineretul lumii este dornic de pace. El este adânc interesat să-şi apere tinereţea, să trăiască într-o lume ferită de urgia războiului. Ti­neri din toate colţurile lumii, de toate na­ţionalităţile, de diferite convingeri politice şi religioase, îşi vor arăta încă odată cu acest prilej hotărîrea lor neclintită de a strânge şi mai mult rândurile în lupta pentru a apăra bunul cel mai de preţ al omenirii : pacea. De neuitat vor fi aceste zile. Umăr la umăr, vor trece pe străzile învestmântate sărbătoreşte ale Capitalei Republicii­ noastre iubite, sub razele stră­lucitoare ale soarelui de August, cu tine­reţea în priviri şi în inimi, cei veniţi din toate colţurile lumii la marea sărbă­toare a tinereţii. In mintea fiecărui tânăr a rămas încă proaspătă amintirea festivalurilor de la Fraga, Budapesta şi Berlin. In anii care­ au trecut de atunci, forţa tineretului lumii a crescut considerabil, tinerii de pe tot cuprinsul globului şi-au strâns şi mai mult rândurile în lupta pentru apărarea păcii. Iată de ce cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie care se va desfăşura la Bucu­reşti în acest an va constitui şi mai mult o uriaşă demonstraţie a unităţii tineretu­lui lumii, o mare contribuţie a tinerei ge­neraţii la lupta popoarelor pentru pace, pentru independenţă naţională, pentru în­tărirea prieteniei şi înţelegerii reciproce între popoare în lumea întreagă, pentru dezvoltarea acţiunii de apărare a dreptu­rilor şi cucerirea unui viitor mai bun. Manifestaţiile, bogatul program ce se va desfăşura în cadrul Festivalului, re­prezintă o strălucită expresie a dorinţei fierbinţi a tineretului lumii pentru cola­borare şi înţelegere prietenească între toa­te popoarele. In nenumăratele întreceri amicale, artistice şi sportive, se vor cimen­ta puternic legăturile prieteneşti dintre tinerii din toate colţurile pământului, va creşte şi mai mult hotărîrea de nestrămu­tat a tinerei generaţii de a-şi aduce con­tribuţia sa în lupta pentru reglementa­rea paşnică a problemelor internaţionale litigioase, pentru apărarea păcii popoare­lor. Fiecare tânăr, din fiecare ţară, va avea ocazia să-şi manifeste cu acest prilej dragostea şi solidaritatea sa cu tineretul din lumea întreagă, în lupta pentru apă­rarea tinereţii, pentru apărarea vieţii şi a păcii. Gândurile milioanelor de tineri din în­treaga lume se îndreaptă în aceste zile care ne mai despart de Festival, spre ora­şul în care se va desfăşura Festivalul, spre Bucureşti. „In vara aceasta toate drumurile duc la Bucureşti“. Această lozincă o rostesc în cadrul manifestaţiilor care se desfă­şoară în cinstea Festivalului în ţara lor, tinerii de pe îndepărtatele meleaguri ale Libanului. In scrisori adresate redacţiei ziarului „Festival“ tineri din Camerun, Marea Britani© şi Australia se interesea­ză despre viaţa tineretului nostru şi des­pre Bucureşti, Capitala patriei noastre. Cum să nu bată plină de mândrie ini­ma fiecărui tânăr, inima fiecărui om al muncii din ţara noastră, auzind astfel de veşti? Este o mare cinste, o sarcină de o­­noare pentru poporul nostru muncitor, pentru tineretul patriei noastre, de a găz­dui cel de al III-lea Congres Mondial al Tineretului şi cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pen­tru Pace şi Prietenie. Suntem mândri că îi primim pe oaspeţii noştri, în ţara noas­tră liberă. Din toată inima, cu bucurie şi dragoste, poporul nostru se pregăteşte sărbătoreşte pentru primirea oaspeţilor dragi. In întâmpinarea lor întinereşte Ca­pitala noastră, oraşele ţării îşi arată parcă şi mai mândre parcurile şi grădinile cu flori, şalele noastre pulsează mai puternic în clocotul vieţii noi pe care o trăiesc. Nu e colţ, nu e loc, de la un capăt la altul al ţării, unde oamenii patriei noastre să nu se pregătească în întâmpinarea so­lilor tineretului lumii. In toate limbile va fi rostit numele Bucureştiului nostru iubit, în toate ţările va fi cunoscută Capitala Republicii noa­stre Populare. Oaspeţii care ne vor vizita vor avea prilejul să cunoască viaţa noas­tră nouă care înfloreşte sub soarele regi­mului de democraţie populară, vrerea noastră de neclintit de a apăra pacea şi viitorul nostru fericit. Tineri dornici de pace ce vor veni din toate ţările lumii vor avea prilejul sa vadă cu proprii lor ochi ce poate construi un popor liber, într’o ţară cu adevărat li­beră, scăpată pentru vecie de sub jugul exploatării. Cu dragoste şi mândrie le vom arăta oaspeţilor noştri realizările în­făptuite în anii puterii noastre populare, frumuseţile ţării noastre, viaţa nouă, feri­cită, pe care ne-o construim sub condu­cerea înţeleptului nostru partid în scumpa noastră patrie, Republica Populară Ro­mână. Zeci de mii de tineri de peste hotare vor duce cu ei la întoarcere impresiile lor despre viaţa aceasta nouă, plină de fapte minunate, despre bucuria muncii li­bere, despre voinţa neclintită de pace a poporului român. In felul acesta milioa­nele de oameni din toate colţurile lumii vor avea prilejul să cunoască viaţa acea­sta nouă pe care şi-o construieşte un popor liber, hotărîrea sa neclintită de a apăra cu toate puterile nobila cauză a păcii. In aşteptarea acestei mari sărbători a ti­nereţii, păcii şi prieteniei, poporul nostru îşi intensifică pregătirile folosind din plin minunatele condiţii pe care partidul şi guvernul nostru i le pun la dispoziţie. In freamătul muncii creatoare tinerii din patria noastră se avântă cu şi mai mult entuziasm în lupta pentru realiza­rea cincinalului în 4 ani, în lupta pentru o înaltă calitate a produselor, pentru rea­lizarea de economii. Cu acelaş înflăcă­rat avânt luptă şi tinerii de pe ogoare pentru o producţie sporită la hectar, pen­tru o recoltă bogată. Pretutindeni tinerii patriei noastre îşi unesc eforturile pentru a întâmpina cu noi biruinţe minunate de zile din August ale Festivalului. Cu dragoste şi bucurie miile de tineri dau viaţă hotărîrii guvernului nostru de a înzestra Capitala în cursul acestui an cu noi instituţii culturale şi sportive. Pe şantierele tineretului, tânăra generale a patriei ridică noi construcţii, noi sta­dioane şi teatre, noi parcuri­. Zi de zi creşte măreaţa construcţie a parcului de cultură şi sport „23 August“ cu uriaşul său stadion de 80.000 de locuri, înain­tează lucrările de finisare a Teatrului Muzical, se construiesc două teatre în aer liber şi un cinematograf modern şi atâtea alte noi construcţii ce se înalţă cu repe­ziciune sub privirile harnicilor brigadieri. Fiecare tânăr ştie că aceste noi con­strucţii simt făurite pentru tinereţea lor fericită, pentru ca viaţa milioanelor de oa­meni din ţara noastră să fie tot mai fru­moasă, mai plină de bucurii. In fiecare colţ al patriei se fac pregă­tiri acum în pragul Festivalului. Cu da­ruri, cântece şi flori îi aşteaptă poporul nostru pe oaspeţii de peste hotare. Prin sute de fapte oamenii muncii din Repu­blica noastră îşi exprimă dragostea lor pentru sărbătoarea care se apropie, ma­rea sărbătoare a tinereţii, păcii și prie­teniei. Pe drumul dezvoltării continue a activităţii artiştilor amatori O deosebită atenţie acordă regimul nostru de democraţie populară dezvoltării artei şi creaţiei noastre noi populare. Un rol deose­bit de important în stimularea activităţii creatoare a maselor de oameni ai muncii îl are Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. In cursul acestor ani comitetele­ sindi­cale din întreprinderile şi instituţiile din ţara noastră au desfăşurat o rodnică activitate în acest domeniu, fiind sprijinite îndeaproape de conducerile întreprinderilor şi de Consi­liul Central al Sindicatelor. Spre deosebire de primele două concursuri, cel de al III-l­ea concurs pe ţară al echipelor artistice de armatori ale sindicatelor a reuşit să reunească toate genurile de formaţiuni, un mare număr de solişti vocali şi instru­mentali, lărgind mult baza de masă a activi­tăţii echipelor artistice ale sindicatelor. Au participat cu acest prilej şi un important nu­măr de echipe de teatru, orchestre şi solişti, fapt care a contribuit la îmbogăţirea conţi­­nutului concursului. A fost ridicată măestria artistică a formaţiunilor, s’au creat specta­cole la un nivel artistic ridicat pentru oa­menii muncii şi s’a lărgit baza de masă a activităţii­ echipelor artistice. In perioada acestui concurs, au duat parte aproape 1400 formaţiuni corale faţă de­­ IOC care au luat parte la cel de al II-Iea concurs Care a avut loc în 1950 şi faţă de 450 coruri 40 ÎSSĂ fe 1948, cu prilejul primului con­curs pe ţară. Anul acesta au participat la con­curs aproape 1450 echipe de dansuri, cu mult mai multe decât la celelalte concursuri. Numărul participanţilor la cel de al trei­lea concurs s-a ridicat la 150.000. La primul concurs el era de 90.000 iar la cel de al doilea concurs de 120.000. Cu această ocazie s-a putut constata că echipele artistice ama­toare au obţinut frumoase succese şi în ceea ce priveşte îmbogăţirea repertoriului, in­troducând numeroase lucrări ale scriitorilor şi compozitorilor contemporani şi ale compo­zitorilor clasici români şi de peste hotare. Succese asemănătoare au fost obţinute şi în domeniul dansului. Cu prilejul concursu­lui au fost prezentate numeroase dansuri pe teme din viaţa nouă a oamenilor muncii din ţara noastră, ca de pildă cel prezentat de echipa întreprinderii „Flamura Roşie“ din Arad, intitulat „Serbare câmpenească pe muntele Găina“, „Aţica“ prezentat de echipa de dansuri de la F. C. „Gh. Gheorghiu-Dej“, „Dansul oţelarilor“, al echipei Sovromm­etal Reşiţa, etc. In aceste zile echipele artistice se pregă­tesc cu multă sârguinţă în vederea celui p­e al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, fiind dornice să dovedească oaspeţilor bogăţia artei noastre populare şi avântul pe care l-a luat activitatea artistică amatoare în Patria noastră liberă. . Anul XI - Nr. 2704 4 pagini 20 bani Joi 11 Iunie 1953 %­ ­- P. NICHITINI Viaţa de toate zilele a comitetului executiv raional din Samara­g# (pag. 2-a) *— I. BRANEA Tinerii din Valea Jiului sa pregătesc pentru Festival (pag. 2-a) CONSTANŢA TUDORACHE­­ Deputatul in mijlocul alegătorilor săi (pag. 2-a) •— EVA MOLHO: Expoziţia „Afişul în R. D. Germană“ (Pag- 2-a) *­ RITA HOMER: Printre med­­eii unui spital fruntaș (pag. 3-a) C. AZOIȚII: Trebue" fichiiata ăLÎtuÎînea de nepăsare a sfatului popular raional Corabia fată de repararea uneltelor și mașinilor agricole (pag. 3-a) *— Lucrările Congresului Mondial al Fe-' meilor (pag. 3-a) — Tratativele de armistiţiu de la Pan­munjon (pag. 4-a) — Declaraţia lui Churchill cu privire la Coreea (pag. 4-a) IN NUMĂRUL DE AZI Din Republica noastră Populară Un nou tip de vagon pentru congelarea rapidă a produselor alimentare TIMIŞOARA.­­ Muncitorii ceferişti de la Atelierele C.F.R. Pădurea Verde au obţinut de curând o nouă victorie în muncă. Colec­tivul de aici, condus de inginerul Aurel Bă­­iatu, a realizat un nou tip de vagon,pentru congelarea rapidă a produselor alimentare. Noul vagon este compus din trei comparti­mente. Intr’un compartiment este amenajat evaporatorul şi instalaţiile de congelare, iar celelalte două compartmente servesc ca sală a compasoarelor. Un merit deosebit al colec­tivului de ceferişti este că vagonul a fost realizat peste sarcinile de­­plan. La aceste lu­crări au muncit cu multă stăruinţă fierarul Atanasie Bărbosul, care a condus lucrările de la secţia lăcătuşerie, tâmplarul Alexandru Farago, vopsitorul Gheorghe Anghiş, lăcă­tuşul Ion Nicula şi alţii. (Agerpres). Examene de sfârşit de an la cursurile populare de limba rusă SUCEAVA (de la corespondentul nostru). De curând au început în regiunea Suceava examenele de sfârşit de an la cursurile populare de limba rusă. In întreprinderi, instituţii, la gospodăriile agricole colective şi de stat, au funcţionat în acest an şcolar 500 de cursuri populare în ca­drul cărora 8.200 oameni ai muncii s-au stră­duit să-şi însuşească cât mai bine limba rusă. Rezultatele obţin­ute dovedesc pe­ de o parte grija cu care au fost conduse aceste cursuri de către comitetele A.R.L.U.S. şi pe de altă parte dragostea şi interesul cu care cursanţii au studiat. In comuna Dorneşti, raionul Rădăuţi, cursanţii ciclului II de limba rusă s’au pre­zentat bine pregătiţi, în frunte fiind membri ai gospodăriei colective ca Vasile Vifdreanu, Larisa Pâslaru, Ştefan Trifan şi alţii. Tabere de vară pentru elevii din regiunea Oradea ORADEA.­­ Anul trecut, după închiderea şcolilor, au fost trimişi în tabere de vară peste 800 pionieri şi elevi din regiune. Anul acesta, secţiunea de învăţământ a sfatului popular regional şi comitetul regional U.T.M. au luat din timp măsuri pentru înfiinţarea a cât mai multe tabere de vară, în cele mai fru­moase localităţi ale regiunii. Acolo vor fi trimişi peste 900 elevi. Pentru pionierii şi elevii din oraşul Oradea au fost deasemeni amenajate 8 tabere de curte şi 5 cluburi în care îşi vor petrece­ va­canţa peste 1.500 elevi din oraş. (Agerpres). Pentru extinderea inițiativei stahanovistului Vasile Costachell HUNEDOARA.­­ In cursul zilei de, ieri, la­ Combinatul Siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej"* din Hunedoara a avut loc consfătuirea d­e ţară a oţelarilor organizată cu scopul extin­­­derii iniţiativei stahanovistului Vasile Cosa, taclie, de folosire maximală a capacităţii cupa­­torului. Cu acest prilej, stahanovistul Vasile Cosa­tach­e a prezentat practic iniţiativa sa care constă în înălţarea capetelor cuptorului şi u­­tilizarea pragurilor false de dolomită calci-* nată, spre a mări capacitatea băii. Aplicarea iniţiativei sale a dus în luna ianuarie la de­păşirea indicelui de utilizare a cuptorului d­e­ 16 la sută. In acelaş timip el a arătat felul atent în care a studiat metodele oţel­arilor sovietici Macar Maza­ şi Matulineţ prin a-’ pilea­rea cărora, în anul trecut, a dat 600­ tone oţel de bună calitate peste prevederile planului. Realizări prin aplicarea acestei iniţiativă­ a obţinut şi echipa prim topitorului Simion­ Mih­ăilă care şi-a depăşit norma cu 40,18 l4 sută şi a prim topitorului Gheorghe Andruţ* care a dat peste plan cu 31,33­ la sută mai mult oţel de calitate superioară. Din discuţiile la care au participat nume­­roşi oţelari printre care Ştefan Stanciu de la­ Reşiţa, Dumitru Pagu de la „Oţelul Roşu“* Vasile Onişor dela „Industria Sârmei“-­ Câmpia Turzii, şi mulţi alţii, a reeşit dorin­«­ţa acestora de a trece la extinderea acestei importante iniţiative în oţelăriile patriei noastre.­­ S’a încheiat prima etapă a concursului tinerilor solişti Intre 25 Mai şi 5 Iunie s’a desfăşurat la­ întreaga ţară prima etapă a concursului ti­­nerilor solişti, organizat de Comitetul pen­­tru Artă, menit să scoată în evidenţă pe cei mai valoroşi dintre tinerii artişti instrument­­işti, cântăreţi şi dansatori, care vor repre­­zenta ţara noastră la concursurile interna­­ţionale din cadrul Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Concursul s-a bucurat de o mare populari­­tate în rândurile tinerilor solişti din teatrele­ muzicale şi orchestrele simfonice, ca şi în rândurile tinerilor din şcoli şi conservatoare. Prima etapă a concursului — primul de a­­cest fel în ţara noastră — a scos la iveală­ nenumărate talente tinere. Din cei peste 600 de concurenţi care au­ participat la etapa I-a a concursului la Bucu­­reşti şi în cele 3 centre de concurs din pro­­vincie — Cluj, Timişoara şi Iaşi — au fost selecţionaţi peste 200 de tineri pentru etapa II-a finală — care se va desfășura la Bucu­­­rești intre 25 Iunie—1 Iulie 1953. (Agerpres)* A început treeratul rapiţei BOLINTIN-VALE (de la trimisul nostru). — Acum câteva zile In raionul Cre­­vedia, a început recoltarea rapiţei. Patru gospodării colective care însămânţaseră 19 ha. cu rapiţă au cules până Marţi seara recolta de pe întreaga suprafaţă. Ţă­ranii muncitori din întregul raion au terminat până la aceeaşi dată recoltatul a 206 ha. rapiţă din cele 212 ha. cultivate. In fruntea celor ce au recoltat rapiţa s’au situat ţăranii muncitori din comuna Clejani care între 4 şi 8 Iunie au cules în­treaga recoltă de pe cele 36,25 ha. cultivate cu rapiţă. In ziua de 8 Iunie au început să duduie batozele în raionul Crevedia. Se treeră rapiţa. Până în seara zilei de 9 Iunie în comuna Clejani a fost treerată rapiţa strânsă de pe o întindere de 17 hectare. Pentru aplicarea pe scară cât mai largă a iniţiativei cuplării a două cultivatoare la un tractor Ziarul „Scânteia tineretului“ de ieri publică în pagina 1­a un articol în care popularizează preţioasa iniţiativă a cuplării a două cul­tivatoare la un tractor a mecanizatorilor de la gospodăria agricolă de stat din­ Afumaţi, re­giunea Craiova, care a fost aplicată cu bune rezultate şi la gospodăria de stat „Dumitru Marinescu“ din raionul Roşiorii de Vede, re­giunea Bucureşti. Străduinţa utemiştilor Dumitru Simion şi Gheorghe Raicu, îndrumaţi îndeaproape de comunistul Ion Soreaţă, mecanic şef de ma­şini agricole, a dat roade frumoase. Agrega­tul construit dintr’un tractor şi două cultiva­toare a prăşit 22,20 ha. bumbac în 6 ore, ceea ce înseamnă 3,7 ha. pe oră. Contribuind la mecanizarea lucrărilor de întreţinere a culturilor, cuplarea a două cul­tivatoare la un tractor are o serie de avanta­­gii: foloseşte mai complect capacitatea de tracţiune a tractorului, aduce o economie de 80 litri motorină şi 6 litri ulei zilnic şi exe­cută lucrări superioare din punct de vedere agrotehnic. Deosebit de important este însă faptul că acest agregat economiseşte zilnic munca a peste 150 oameni la praşila I-a şi a V-a şi a peste 280 de oameni la praşila 111-a, a IV-a şi a V-a. Această iniţiativă cu care tinerii mecaniza­tori de la gospodăriile de stat din Afumaţi, regiunea Craiova şi „Dumitru Marinescu“ regiunea Bucureşti întâmpină Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor, con­­stitue o contribuţie de seamă în lupta pentru o recoltă sporită la hectar. Ţinând seama de importanţa acestei iniţia­tive comitetele executive ale sfaturilor popu­lare au datoria s-o popularizeze şi să ajute prin tehnicienii secţiunilor agricole la cât mai larga ei aplicare. Sprijinirea extinderii acestei iniţiative va ajuta mult S.M.T., gos­podăriile agricole de stat, gospodăriile co­lective şi întovărăşirile agricole să execute la timp potrivit lucrările de întreţinere a culturilor, creind în acelaş timp condiţii bune pentru recoltarea lor. In contul anilor viitori TURDA.­­ Congresul şi Festivalul Mon­dial al Tineretului care vor avea loc în vara acestui an la Bucureşti sunt întâmpinate cu entuziasm de tinerii de la uzinele „In­dustria Sârmei” din Câmpia Turzii. In cin­stea acestui eveniment important din viaţa tineretului lumii, brigăzile uterpiste de pro­ducţie cuprind în aceste zile tot mai mulţi tineri din cadrul uzinei. Numeroasele brigăzi formate, desfâşurân­­du-şi în mod organizat activitatea de produc­ţie au şi început să producă în contul ulti­mului an al cincinalului. Dintre aceste bri­găzi, la loc de frunte se găsesc brigăzile de strungari conduse de tinerii Ştefan Jucan şi Niculae Tulai, care dau produse în contul anului 1955, precum şi brigăzile de trefilatori conduse de Ion Bândean şi I­lie Tămaş, care şi ele produc în contul anului 1954. Măreaţa sărbătoare a păcii şi prieteniei este întâmpinată cu deosebite succese şi de brigada de oţelari condusă de primtopitorul Vasile Măglaş, care dă oţel în contul lunii iulie ,1953. Deasemeni, utemistul Gheorghe Tritean a realizat un ax pentru înregistrarea kilometrajului la autocamioane, ax care până acum se aducea din import. Cele peste 160 de daruri pregătite până acum de tinerii acestei uzine pentru Festival, vor aminti tinerilor din toate colţurile lumii de munca liberă şi entuziastă a tineretului patriei noastre. (Agerpres). Dezvoltarea procesului de mecanizare a muncilor agricole Necontenit se dezvoltă procesul de mecani­zare a muncilor agricole în gospodăriile a­­gricole de stat. Parcul de maşini şi trac­toare al­ acestor unităţi socialiste se îmbo­găţeşte cu noi maşini moderne, de mare ran­dament, menite să uşureze eforturile oameni­lor muncii de pe ogoare şi să ridice produc­tivitatea muncii şi a producţiei în agricul­tură. Pe întinsele ogoare ale gospodăriilor agri­cole de stat vor lucra în acest an zeci de combaine autopropulsate, secerători-legători, cositori autopropulsate, maşini pentru strân­gerea sfeclei, maşini de recoltat bumbacul, cartofii, etc. In campania de recoltare vor lucra cu 73 la sută mai multe combaine autopropulsate faţă de 1952. Combaina S. 4 autopropulsată, pe care o deservesc numai doi oameni, seceră şi treetă in 10 ore 15 ha. păioase, înlocuind munca a 100 de oameni. Ea asigură tăierea de jos a cerealelor şi recoltarea complexă a boabelor, paielor şi plevei, ceea ce crează po­sibilitatea desmiriştitului şi a executării ară­turilor de toamnă în termenele cerute de a­­grotehnică. Pentru recoltatul mecanic al cartofilor şi sfeclei se vor folosi deasemeni un mare nu­măr de maşini sosite din Uniunea Sovietică. Pentru recoltatul sfeclei, de exemplu, vor fi folosite maşini SREM 3. Cuprinzând dintr’o­­dată trei rânduri, maşina dezgroapă sfecla din pământ şi cu nişte cuţite î­n formă de discuri taie frunzele de sfeclă. Pe câmp, în urma maşinii, la distanţe egale, rămân gră­mezi de sfeclă aşezate în perfectă ordine. Deasemeni, în campania de recoltare vor lucra cu mult succes şi cele 20 cositoare auto­­propulsate, sosite din Uniunea Sovietică. Fie­care cositoare autopropulsată coseşte 40—60 ha. de ierburi pe zi. Cositoarea autopropul­sată care are o lăţime de lucru de 1 m. este deservită de un singur om şi îndeplineşte zil­nic munca a 80—120 de muncitori. Tot în acest an, în campania de recoltare se vor folosi pentru experimentare zeci de maşini autopropulsate SI­HM. 48 pentru cule­sul bumbacului. Maşina autopropulsată SHM. 48 cu axa verticală, îndeplineşte zilnic munca a 40—50 oameni şi reduce astfel simţitor du­rata recoltării bumbacului. (Agerpres). Pregătiri pentru buna organizare a odihnei oamenilor muncii Şi anul acesta, prin grija Consiliului Cen­tral al Sindicatelor, sute de mii de oameni ai muncii vor pleca în minunatele staţiuni bal­­neo-climaterice din ţara noastră. In staţiuni s’au făcut pregătiri intense pentru crearea unor condiţii cât mai bune celor care vin să-şi petreacă concediul de odihnă şi să-şi îngrijească sănătatea. In a­­fară de reparaţiile generale care s-au făcut în staţiunile balneo-climaterice existente, capacitatea lor a fost mărită prin amena­jarea de noi vile şi camere nefolosite până acum. Totodată au fost înfiinţate 4 staţiuni balneo-climaterice noi: Amara — regiunea Bucureşti, Zăbava — Regiunea Autonomă Ma­ghiară, Cărbuneşti — regiunea Craiova şi Li­­pova — regiunea Arad, care au o capacitate de peste 740 locuri. La Vasile Roaită, a fost rezervat un sec­tor în care îşi vor petrece concediile de o­­dihnă mamele cu copii până la 7 ani, iar la Poiana Ţapului, întreaga staţiune va găzdui de acum înainte numai mame cu copii. O grijă deosebită se dă sănătăţii copiilor. In 6 staţiuni balneo-climaterice şi în sanato­riile preventorii ce funcţionează în întreaga ţară au fost organizate tabere pentru copiii oamenilor muncii. In afară de condiţiile bune de cazare, şi hrană create, oamenii muncii care îşi­­vor petrece concediile în aceste staţiuni vor avea posibilitatea să trăiască şi o intensă viaţă culturală şi sportivă. Pentru satis­facerea acestor cerinţe, în staţiunile balneo- climaterice funcţionează 43 cluburi, 43 biblio­­teci, 5 săli de spectacole de vară, 37 terenuri de volei, 13 terenuri de baschet, 6 terenuri de fotbal, precum şi numeroase terenuri de tenis, piste de popice, bazine de înot, piste pentru G.M.A., etc. In aceste condiţii deosebit de favorabil ei îşi vor petrece concediile de odihnă în sta­­ţiunile balneo-climaterice ale Consiliului Central al Sindicatelor oamenii muncii, d­e 33.000 mai mulţi decât­ în anul trecut. In a* fără de cei care îşi vor petrece concediul de­ odihnă în aceste locuri minunate, sute de mii de oameni ai muncii,se vor odihni în casele de odihnă ale întreprinderilor, iar alte sute de mii vor pleca in excursii la munte şi la mare. (Agerpres). GRIJA PENTRU CONDIȚIILE DE VIAȚĂ ALE OAMENILOR MUNCII |--------------■■ —------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ ——............ .......­ Statul nostru democrat-popular crează condiţii de viaţă din ce In ce mai bune pentru cei ce muncesc. In multe din oraşele ţării au apărut cartiere muncitoreşti cu blocuri noi, spaţioase şi moderne, iar numărul lor creşte mereu. In clişeul din stânga . Noi blocuri de locuinţe se construesc neîncetat în frumosul cartier muncitoresc „Steagul Roşu” din Oraşul Stalin. Mijloacele mecanizate folosite de acest şantier reduc simţitor timpul necesar lucrărilor. In clişeul din dreapta : Un aspect parţial al impunătoarelor blocuri muncitoreşti din cartierul Ferentari din București.­­

Next