România Liberă, iulie 1953 (Anul 11, nr. 2722-2747)
1953-07-22 / nr. 2739
Pag. 2-a ROMÂNIA LIBERĂ Treerişul trebue să stea în centrul atenţiei sfaturilor populare să se pună capăt muncii birocratice SLOBOZIA (de la trimisul nostru). Faţă de celelalte raioane ale regiunii Bucureşti, raionul Slobozia a rămas mult în urmă cu lucrările de treeriş. Dacă există unele realizări, cum ar fi bunăoară terminarea secerişului şi începerea masivă a treerişului în comuna Bucu, terminarea secerişului la gospodăria agricolă colectivă din Căzăneşti, sunt şi comune unde secerişul n’a fost încă terminat şi foarte multe comune unde n’a început încă treerişul cu întreaga capacitate de lucru a batozelor. Această situaţie, care constitue o încălcare a Hotărîrii partidului şi guvernului cu privire la îngrijirea culturilor, pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei, desmiriştitului, treerişului şi colectărilor pe anul 1953, se datoreşte muncii defectuoase a sfaturilor populare din raion. Până nu demult membrii comitetului executiv raional şi ceilalţi activişti care se deplasau pe teren nu se interesau decât de anumite probleme legate de seceriş. Acest stil de muncă l-au imprimat şi comitetelor executive comunale care, în ultimul timp, nu s-au preocupat decât de seceriş, pierzând din vedere treerişul, fapt care le-a făcut să nu se îngrijească de amenajarea ariilor, de planurile de treeriş, de formarea cetelor, de problema combustibilului pentru treeriş, de folosirea deplinei capacităţi de lucru a batozelor. Mentalitatea birocratică ce stăpâneşte pe unii activişti, mentalitate potrivit căreii secerişul şi treerişul sunt două lucrări agricole fără legătură între ele, a avut ca rezultat întârzierea nepermisă a treerişului : până la data de 15 iulie nu începuseră să treere nici 20 la sută dintre batozele din raion. Un exemplu concludent al înţelegerii birocratice a muncilor agricole de vară, ni-i oferă munca din comuna Valea Ciorii. Prin această comună au trecut delegaţi de la sfatul popular raional şi chiar de la cel regional, dar ariile au rămas tot neamenajate şi neînzestrate cu cântare şi posturi de incendiu, n’au fost recrutaţi coşarii, n’a fost rezolvată problema combustibilului pentru tractoare. Deasemeni, nu s’a acordat atenţiacuvenită asigurării sacilor pentru transportarea cotelor, întocmirii planului de treeriş şi formării cetelor. Comitetul executiv al sfatului popular comunal, în loc să formeze cetele din ţăranii care au terminat secerişul, a format cete din oamenii care mai aveau încă de secerat şi nu puteau treera. Activiştii acestui sfat popular, deputaţii săi, n’au fost îndrumaţi să stea de vorbă cu ţăranii muncitori pentru a-i convinge să aducă grâul la arie. Din vina comitetului executiv al sfatului popular al raionului Slobozia situaţia din comuna Valea Ciorii se întâlneşte şi în alte comune din raion. Recolta bogată de păioase din acest an nu poate fi asigurată decât prin succesul deplin al treerişului. Situaţia existentă în raionul Slobozia, precum şi în alte raioane unde organizarea treerişului este deasemenea nesocotită, trebue imediat curmată Fiecare activist al sfatului popular trebue să socoată ca o sarcină de căpetenie a sa, munca organizatorică şi politică pentru terminarea treerişului. In comunele unde treerişul nu e încă organizat, trebue intensificată munca de formare a cetelor, de convingere a ţăranilor muncitori să transporte snopii la arii. O grijă deosebită trebue acordată punerii la punct a ariilor care n’au fost amenajate până în prezent, înzestrării lor cu posturi de incendiu, cântare, adăposturi, etc., şi pornirii treerişului la toate ariile cu întreaga capacitate de lucru a batozelor existente. Ţinând seama că în cadrul muncilor agricole de vară, cea mai importantă este în perioada actuală efectuarea grabnică şi în cele mai bune condiţiuni a treerişului, comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să-şi îndrepte întreaga atenţie în direcţia organizării transporturilor de pe mirişti la arii, în direcţia organizării ariilor, şi a triunci la arii pentru folosirea deplină a întregii capacităţi de lucru a maşinilor agricole. Mai multă preocupare faţă de agitaţia la arii CRAIOVA (dela subredacţiia noastră). Un rol de însemnătate deosebită în buna desfăşurare a campaniei de treeriş îl are munca politică desfăşurată la arii. Oamenii muncii dela sate trebue convinşi, prin articole scrise la gazetele dela arii, prin lectura în colectiv a presei şi a broşurilor, asupra însemnătăţii bunei organizări a treerişului, asupra însemnătăţii îndeplinirii latimp în mod exemplar a planului de colectare. Sunt însă comitete executive ale sfaturilor populare care n'au înţeles nici până acum necesitatea împletirii strânse a muncii organizatorice cu munca politică în campania de recoltare. Ca urmare a acestui fapt se găsesc încă aici unde munca de agitaţie este inexistentă sau necorespunzătoare. In raionul Cujmir din regiunea Cracova, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale nu au luat măsuri pentru a organiza ia ariile de treer, prin căminele culturale, o susţinută muncă culturală, n'au luat măsuri pentru organizarea unei agitaţii vizuale. Ba mai mult, în numeroase comune, cum ar fi bunăoară Salcia, Gruia şi altele, deşi s’au primit la căminele culturale numeroase afişe, fotomontagii, lozinci, etc., din pricina nepăsării comitetelor executive ale sfaturilor populare aceste materiale de agitaţie nu au fost afişate la aici. Deasemeni, comitetele executive ale sfaturilor populare din numeroase comune nu au acordat atenţia cuvenită gazetelor de arii, subapreciind rolul mobilizator al acestora. Pe aria din satul Poiana Ciorii şi pe ariile din comuna Pristol nu există gazete de arii. In alte comune, cum ar fi bunăoară Salcia sau Izvoarele, gazetele de arii există doar formal, deoarece ele sunt în întregimea lor — prin conţinutul articolelor — desprinse de activitatea la arii, desprinse de principalele probleme ale muncilor agricole din perioada actuală. In loc ca la aceste gazete de arii să fie puse articole mobilizatoare, în care să fie evidenţiaţi fruntaşii în muncă, în care să fie criticaţi cei ce nu-şi îndeplinesc sarcinile, sunt articole cu caracter general, cu nişte lozinci puse cap la cap. Articole cum sunt cele intitulate: „Despre desmiriştit“ şi „Despre autoimpunere”, de la gazeta de arie din comuna Salcia, nu pot avea — tocmai din pricina caracterului lor general ■— »nici un efect mobilizator asupra oamenilor muncii din sat. Deasemeni, la nici una din ariile raionului Cujmir nu sunt folosite panouri de onoare pentru popularizarea cetelor fruntașe în munca de treeriș, pentru popularizarea ţăranilor evidenţiaţi din cadrul cetelor. Rolul mobilizator al acestor panouri, care au menirea de a arăta tuturor acelor care luptă pentru pâinea poporului muncitor pe cei ce se situează în frunte, pe cei care dovedesc o înaltă conştiinţă patriotică, a fost subapreciat de către comitetele executive ale sfaturilor populare comunale. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale nu au folosit îndeajuns munca căminelor culturale nici pentru a putea desfăşura o vie activitate culturală la aici, în scopul lămuririi ţăranilor muncitori asupra sarcinilor economice şi politice pe care ei le au de dus la îndeplinire în cadrul campaniei de treeriş şi colectare. La cea mai mare parte a ariilor din raionul Cujmir, căminele culturale nu au organizat biblioteci vocante cu broşuri şi ziare pentru ţărănimea muncitoare, nuau organizat cercuri de citit. In comuna Pristol directorul căminului cultural, tov. Mihai Oprea, s’a mulţumit să aducă la aria nr. 3 doar trei cărţi şi câteva ziare pe care a avut grijă să le încuie într’un cufăr ca... să le pună la păstrare. * Această situaţie, pe care o întâlneşti aproape la toate ariile din raionul Cujmir, se datoreşte în cea mai mare măsură felului în care a apreciat comitetul executiv al sfatului popular raional Cujmir rolul muncii de agitaţie în campania de trdieriş şi colectare. Această atitudine a dus la frânarea campaniei de treeriş şi colectare. In această perioadă, când treerişul este veriga principală a muncilor agricole, comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să-şi îndrepte în mod deosebit atenţia asupra muncii ,la aici. Ele trebue să împletească strâns buna organizare a ariilor cu munca de agitaţie la arii, convinse fiind că în acest fel vor putea asigura succesul campaniei de treeriş şi colect, tare. îndrumare concretă şi nu constatarea greşelilor Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, prin instructorii lor şi prin tehnicieni, au datoria să îndrume îndeaproape în mod concret munca comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale în scopul asigurării măsurilor necesare pentru buna desfășurare a treerișului. Există însă comitete executive ale sfaturilor populare care tolerează o muncă de îndrumare formală și birocratică, limitată doar la constatarea Lipsurilor. Sunt încă comitete executive ale sfaturilor populare raionale care în loc să ceară instructorilor şi tehnicienilor rapoarte precise care să oglindească măsurile luate pentru rezolvarea greutăţilor de pe teren apreciază ca pozitivă activitatea acestora numai atunci când raportează un lung bilanţ de lipsuri constatate pe teren, lipsuri pentru îndreptarea cărora bineînţeles nu au luat nicio măsură. Acceptarea unui astfel de stil birocratic, de muncă de „îndrumare“ nu poate duce decât la permanentizarea lipsurilor. Iată bunăoară situaţia regiunii Timişoara. O mare parte din lipsurile existente în această regiune se datoresc muncii de îndrumare şi control făcută superficial, de unii activişti şi tehnicieni ai sfaturilor populare. Inginerul Gh. Zdrop de la secţiunea agricolă a sfatului popular al raionului Timişoara, de pildă,nu a luat măsuri pentru înlăturarea lipsurilor din comuna GhiroC şi s’a mulţumit să înregistreze doar lipsurile la unele arii de treer. La fel instructorul Gh. Codreanţu dela sfatul popular al raionului Lugoj în deplasările făcute în Topolovăţul Mare s’a mulţumit să se instaleze toată ziua la sediul sfatului popular fără să ajute concret membrii comitetului executiv şi deputaţii sfatului popular să organizeze temeinic treerişul în comuna lor. Acest stil de îndrumare şi control se poate desfăşura în voie atâta timp cât tovarăşul Alexandru Colicue, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raionali Timişoara şi Alexandru Vilac preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al raionului Lugoj,au tolerat o astfel „de îndrumare“, atâta timp cât ei nu au cerut instructorilor, tehnicienilor şiactiviştilor care se deplasează pe teren, să ia măsuri concrete, imediate, pentrulichidarea lipsurilor, nu le-au cerut şi nu au controlat dacăaceştia îndrumă în mod concret munca comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale. Situaţii asemănătoare celei din regiunea Timişoara se întâlnesc şi în alte regiuni. In regiunea Ploeşti bunăoară munca de îndrumare şi control se duce de multe ori în acelaş stil birocratic. Unii tehnicieni ci Simon Pânzaru (raionul Buzău), Vasile Gânlea (raionul Urziceni) lucrează încă birocratic, se limitează doar la sesizarea lipsurilor, la vânarea greşelilor, fără să înţeleagă necesitatea de a îndruma pe teren, în mod concret, munca sfaturilor populare comunale. In actuala perioadă, când sfaturile populare trebue să ducă la bun sfârşit campania de treeriş şi colectare, o atenţie deosebită trebue dată felului în care se desfăşoară munca de îndrumare pe teren. Sfaturile populare raionale trebue să ceară tuturor instructorilor, tehnicienilor şi activiştilor care pleacă pe teren să desfăşoare o intensă muncă de îndrumare la comune, de sprijinire a comunelor în vederea soluţionării problemelor complexe ale campaniei agricole de vară. PREGĂTIRI PENTRU FESTIVAL La un antrenament al Lotului român de fotbal Peste puţin timp, în cadtrul întâlnirilor sportive prieteneşti internaţionale, care se vor disputa cu ocazia celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, vom avea ocazia să urmărim partide de fotbal cum n’au mai fost niciodată în ţara noastră. Vor veni atât de multe echipe din toate colţurile pământului, fiecare cu alt joc, cu alt stil !... Vom putea vedea pe fotbaşii „Bengalului de Est“, campionii şi deţinătorii Canei Federaţiei Indiene de Fotbal, pe campionii din 1951 ai Turciei, jucătorii echipei „Izmir“, pe reprezentanţii fotbalului austriac, echipa de prima Divizie „Grazer Adere Ciub”, alături de tineri fotbalişti ai F.SGT.Franţa şi ai U.I.S.P.-Italia. Vor mai fi oaspeţii noştri în zilele Festivalului fotbaliştii din R.P Albania, din Finlanda, din R. Cehoslovacă, din R.P. Bulgaria, din Liban. Şi desigur că interesul sportiv al turneului creşte mai mult dacă amintim că la întrecerile de fotbal şi-au anunţat participarea şi fotbaliştii maghiari, câştigătorii titlului de campioni la Jocurile Olimpice din anul trecut de la Helsinki... Te şi gândeşti ca pasionat al fotbalului, la clipa când pe gazonul proaspăt, înconjurat de imensul inel de beton al tribunelor, echipele vor intra pe teren chemate de fluorul prelung al arbitrului, închizi ochii şi-ţi imaginezi pe una din jumătăţile terenului pe virtuosul Puskaş, pasând lui Cociş, Hidegkuti, Paiotaş. Im poarta din dreapta îl vezi pe Grostes, veche cunoştinţă... Gândul ţi se mută acum pe cealaltă jumătate de teren. Acolo, îl vezi pe Voinescu, pe Petschovschi... Surâzi!... aceasta ar însemna o reeditare a pasionatului joc de la Turku, de la Oimpiadă... Şi deodată, îţi apar în minte întrebările: ce fac oare fotbaliştii noştri ? Cum se pregătesc ei pentru Festival ?... Răspunsul nu este greu de găsit si nu întârzie decât atât cât ne trebue pentru a merge la... Stadionul Ciuleşti, la unul din antrenamente. „ Intrăm în curtea stadionului. Autobuzele mari, elegante, pe care le găsim la poartă, şi cu care au venit de la Snagov cei aproape 40 de jucători ai lotului, ne risipesc îndoiala că poate am greşit ora: fotbaliştii sunt aici ! încă doi-trei paşi şi iată-ne în incinta stadionului. Fotbaliştii lotului nostru reprezentativ s-au împărţit azi în trei grupe, îmbrăcaţi in tricouri de diferite culori. De fiecare asemenea grupă de 13-14 jucători, se fac echipe care se întâlnesc între ele câte 45 minute. Cunoscutul arbitru Mihai Popa conduce „malehurile“. Pe terenul de joc se află acum faţă în faţă, echipa „albastră“ cu echipa „albă" Să-i recunoaştem pe jucători, începem cu „albaştrii". Joacă o mulţime de tineri pe care nu prea i-am văzut în echipele divizionare A. Portar, de exemplu, este un tânăr arădean Coinstantin Demşoreanu, deia divizionara B. Locomotiva-Arad. Un plonjeon pe care îl face în acest moment ne arată că este deosebit de talentat. Şi fundaşul stâng este din divizia B . Neacşu, deia Metalul- Poiana Câmpina ; la fel, centrul atacant : Olaru de la Dinamo-Bacău ! Iată cum se manifestă politica de întinerire a echipei naţionale. Este o echipă tânără din care fac parte : Dodeanu, Szűcs, Ivănescu, Florescu, Tătaru, Caracaş... la „adversari“ nu-i recunoaştem, de la prima vedere, decât pe Dungu, pe Băcuţ II, pe Macri şi pe Cojereanu. Ceilalţi jucători în tricouri albe sunt mai toţi tineri talentaţi care joacă în divizia secundă : Călbăteşti şi Suciu de la Locomotiva-Cluj, Mesaroş de la Casa Armatei-Cluj, Gram de la Flamura Roşie-Bacău... Dar cine stră, aceşti doi jucători care din când în când se opresc şi explică celor din echipa adversă ce trebuiau să facă în cutare fază, cum trebuiau să paueze sau să ruleze ? ! Sunt doi dintre antrenorii lotului : R. Ghiuriţan şi C. Simionescu, care din teren, din mijlocul echipei pot dirija mai bine jocul, pot interveni mai prompt în corectarea greşelilor. Minutele se scurg şi repriza se termină: 5—2 pentru „albaştri“. După o pauză, „albaştrii“ reintră pe teren, dar de data aceasta au în faţă echipa grupei în tricouri albe cu dunga tricoloră. Aici joacă : Birtaşu, Androvici, Covaci, Karmati, Călinoiu, Băcuţa, Boitoş, Nicuşor, Serfözö, Botescu şi Kiss. Împotriva acestei echipe învingătorii din prima repriză vor juca încă 45 minute. „Tricolorii“, odihniţi marchează de la început câteva goluri. La centru Serfözö se mişcă bine. E în formă. Combină frumos cu Nicuşor. Mijlocaşii de margare, Băcuţ şi Călinoiu, sunt şi ei foarte activi. Masivitatea şi siguranţa în joc a liniei de fund face ca Birtaşu să nu prea aibă mult de lucru. Este acum rândul antrenorilor Gică Popescu şi Ştefan Dobai să „activeze" pe tuşe, corectând greşelile echipei A. Intr’un colţ al terenului, cu un carnet în mamă, antrenorul Stepan, urmăreşte atent fiecare fază. In acest moment, Kiss a fost plasat greşit şi mingea nu l-a găsit. Antrenorul Stepan s-a aplecat asupra carnetului. Notează ceva. Diseară, la şedinţa de analiză a antrenamentului, se discută în colectiv toate greşelile, se vor arăta căile de îndepărtarea lor... Botescu driblează. Ar putea acum să paseze lui Kiss, care este nemarcat şi are o poziţie bună... Ţine totuşi mai departe mingea. Apărătorii adverşi se regrupează şi... degeaba pasează acum Botescu! Kiss a fost marcat, faza s-a pierdut. Acest lucru face necesară intervenţia antrenorului. Jucătorii noştri sunt orientaţi către un joc dinamic, simplu, cu pase rapide din mişcare, în adâncime, care să poată surprinde apărarea adversă. Se termină şi a doua repriză, şi odată cu ea antrenamentul „albaştrilor“, care au jucat în total 90 de minute. „Tricolorii“ rămân pe teren şi vor avea acum ca adversari pe „albii“ care s-au odihnit 45 de minute, după primele 45 de minute jucate. Informaţii se fac modificări. La „tricolori“ intră Ene, Onisie, Birău. La „albi“ joacă Szőke, Vlad, Chirilă... De altfel, toate cele trei echipe sunt alcătuite pe moment. Schimbări de la o echipă la alta se fac de la antrenament la antrenament. Și nu trebue să uităm că azi nu fac antrenament. Voinescu, Zavoda II, Petschovschi... * Peste stadionul Giulești se lasă înserarea. „Albaştrii" s-au strâns într’un grup în jurul antrenorului şi asistă la ultimele minute ale reprizei dintre „albi” şi „tricolori“. Să mergem să stăm puţin de vorbă cu câţiva dintre fotbaliştii noştri care se pregătesc pentru Festival. Un vânt de tinereţe adie în zilele acestea deasupra bătrânei cetăţi a Sucevei. Şi aici, ca şi în toate colţurile ţării, tineretul se pregăteşte pentru marea întâlnire a tineretul lumii din oraşul Festivalului. Din Suceava va veni la Bucureşti ansamblul artistic a căminului cultural „Ciprian Porumbescu“ — mândria sucevenilor. Locuitorii vechii cetăţi moldovene se mândresc cu acest ansamblu pentru că el şi-a făurit o tradiţie în interpretarea şi răspândirea operelor marelui muzician român Ciprian Porumbescu. In condiţii grele, acest ansamblu a luat fiinţă în anul 1903. Ani de-a rândul colectivul a muncit cu elan, însă arta lui a cunoscut o adevărată înflorire abia în anii puterii populare. Astăzi căminul cultural „Cipridin Porumbescu“ din Suceavaare un cor de peste 120 persoane și în repertoriul său sunt cuprinse piesele cele mai variate, de la cel Se discută fireşte despre Festival. Toţi 11 ascultă pe Zavoda , care povesteşte despre Festivalul de la Berlin din 1951, când a făcut parte din echipa noastra reprezentativă. „Atunci — spune Zavoda — am ajuns în bala turneului de fotbal. Ne-am calificat după ce am învins echipa Poloniei cu 6—3 şi o echipă italiană cu 13—0. Irn ultimul joc, în finală, am pierdut în faţa echipei Ungariei. Am trăit la Festivalul de la Berlin clipe de neuitat alături de tinerii din toate colţurile lumii. Deşi ne deosebeam prin limbă, prin culoarea feţei, ne simţeam totuşi puternic uniţi prin dorinţa noastră comună de a ne împrieteni, de a ne apropia şi a ne cunoaşte mai bine, de a lupta pentru pace”. ★ Am mers împreună, ortătorule, la un antrenament al lotului de fotbal care se pregăteşte pentru Festival. Trebue să ştii însă că, deşi am stat la Giuleşti mai bine de două ore, n’am cuprins decât câteva aspecte din pregătirile pe care le fac fotbalştii noştri, pentru întrecerile din cadrul Festvalului. RADU URZICEANU mai mic cântec de massă, până la operete şi chiar opere. Echipa de dansuri reuşeşte să redea cu măestrie bogăţia şi varietatea dansurilor populare din nordul Moldovei. Faima orchestrei şi a tarafului a depăşit hotareleregiunii. Astăzi se pot găsi discuri noi pe care sunt înregistrate minunate cântece din folclorul nostru în interpretarea acestui ansamblu. • Era într’o luni după amiază. Zi de repetiţie generală. Prin ferestrele deschise ale spaţioasei săli de spectacole a căminului cultural se auzeau acordurile orchestrei, ce se pregătea pentru repetiţie. Locuitorii Sucevei s’au obişnuit de mult ca, trecând pe lângă căminul cultural ce se afla în spatele grădinii publice din centrul Sucevei, să audă aceste sunete ce le-au devenit famliare. Directorul căminului, tov. Ion Fărmatu, aranja partiturile muzicale, discutând cu tov. Carpiş, dirijorul trimis special de Comitetul pentru Aşezămintele Culturale. Discuţia celor doi tovarăşi se referea la repertoriul corului. Şi acum, când corul trebue să prezinte opere din folclorul nostru în faţa a mii şi mii de soli aii tineretului lumii, această problemă nu este uşor de rezolvat. Până la urmă s’au decis să introducă în repertoriu un poturiu din opereta „Crai Nou” de Ciprianorumbescu, o sârbă pentru cor şi orchestră de Macovei, valsul „Valurile Dunării", două cântece pentru Festival de Ion Chirescu şi George Klein şi altele... ...Dirijorul a ridicat bagheta. Violoncelul — instrument care a aparţinut lui Ciprian Porumbescu — a început să cânte solo-ul din uvertura operetei „Crai Nou“. Pe rând işi fac intrarea celelalte Instrumente, apoi vocile coriştilor se alătură şi ale Instrumentelor orchestrei. Cât de minunată este muzica acestei lucrări, inspirată din folclorul nostru! ... Solista ansamblului, Macovei, a cântat două arii din aceeaşi operetă, iar corul a reluat finalul viguros allucrării. Asemenea repetiţii au loc mereu şi de fiecare dată cântecele sună tot mai frumos, mai armonios. In acelaş timp, la Câmpulung, echipa de dansuri repetă sub conducerea maestrului Socaciu, venit din partea Casei de Creaţie Populară din Bucureşti. Mulţi dintre membrii echipei de dansuri sunt ţărani din regiune, care cunosc câte 50—60 de dansuri. Venind la Bucureşti, ansamblul căminului cultural „Ciprian Porumbescu“ va prezenta minunatele comori ale tezaurului artei noastre populare. ★ Seana s’a lăsat de mult. Prin ferestrele deschise, din sala de spectacole a căminului cultural străbat încă sunetele melodioase ale instrumentelor. Membrii ansamblului mai repetă. Gândul că vor participa la Festival îi îndeamnă pe toţi la o muncă înzecită Membrii căminului cultural vor să ducă oaspeţilor dragi de peste hotare prin cântecele şi dansurile lor, cuvântul sucevenilor. Iar cântecele şi dansurile pe care le vor interpreta vor spune că poporul nostru iubeşte pacea şi luptă pentru a o apăra. VIOREL COSMA ] Corul căminului cultural „Ciprian Porumbescu” din Suceava Extinderea reţelei de desfacere a produselor alimentare PLOEŞTI( de la trimisul nostru). — Grija pentru o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii constitue o preocupare permanentă a comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc Ploeşti. Paralel cu măsurile pentru intensificarea aprovizionării cu alimente şi mărfuri industriale a pieţelor şi magazinelor, care au contribuit la îmbunătăţirea aprovizionării oraşului, în ultimul timp comitetul execu Miercuri 22 Iulie 1953 — Mr. 2755 Sfaturile populare luptă pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii Partidul şi guvernul nostru pun în centrul preocupărilor lor grija pentru om, pentru îmbunătăţirea continuă a vieţii sale materiale şi culturale. Ca organe locale ale puterii de stat, sfaturilor populare le revine sarcina de a traduce întocmai în viaţă politica partidului şi guvernului nostru. Pentru aceasta sfaturile populare întăresc continuu legătura lor cu massele, stimulează şi folosesc iniţiativa creatoare a masselor populare în scopul ridicării necontenite a nivelului de trai al celor ce muncesc. Ţinând o legătură strânsă şi permanentă cu massete de milioane ale oamenilor muncii şi cu ajutorul acestor masse, sfaturile populare luptă pentru ridicarea nivelului material şi cultural al oamenilor muncii. In acest scop sfaturile populare se preocupă de producerea a tot mai multe şi mai bune produse de larg consum în industria locală, pentru îmbunătăţirea aprovizionării şi lărgirea reţelei de unităţi ale comerţului de stat şi cooperatist, pentru înflorirea satelor şi a oraşelor patriei noastre. Intr’o comună din Alaramureș SIGHET (dela corespondentul nostru). — In urma unui recensământ întocmit în anul 1940, notarul casei comunale din Poienile de sub Munte, a scris într’un registru voluminos o cifră : „99 lasută“... ceeace însemna că în Vremea aceea din cei peste 8.000 locuitori ai comunei numai vreo 80 știau carte. Multe alte lucruri notarul nu te-a înscris atunci în registru. El nu a scris de pildă că in cele 13 cătune ale comunei era un singur local de şcoală, că la şcoala din comună nu putea să pătrundă niciodată vreun fiu de tăietor de pădure. Nici despre multe alte necazuri ale locuitorilor comunei n’a pomenit nimic notarul... De atunci au trecut ani. Din tot ce a fost odată în Poienile de sub Munte, călătorul n’ar mai recunoaşte azi nimic. De mulţi ani locuitorii de aici îşi făuresc o viaţă nouă. Mobilizaţi la nenumăratele acţiuni obşteşti de sfatul popular comunal, oamenii au reuşit în câţiva ani să schimbe înfăţişarea satelor lor. In cele 13 cătune din Poienile de sub Munte s’au clădit şcoli noi. In cătunele Luzana, Luhei şi Craniţa, şcolile au fost durate, prin autoimpunere. In Poienile de sub Munte se construeşte acum un nou incal de şcoală şi un internat pentru 500 copii. Peste 40 de învăţători şi profesori răspândesc aici ştiinţa de carte în limba maternă a locuitorilor ruteni, iar neştiinţa de carte dispare treptat. Numai în anul şcolar 1952—53 au fost alfabetizaţi peste 2.000 locuitori. Şirul realizărilor nu se încheie însă aici. De curând s’a construit nici un spital cu un etaj, pe lângă care funcţionează un dispensar şi un staţionar pentru copii,, un staţionar cu 20 de paturi pentru adulţi, o casă de naşteri, etc. Prin munca harnică a cetăţenilor, mobilizaţi de deputaţii sfatului popular comunal şi cu sprijinul primar din partea statului, comuna a fost electrificată. Acum, pe uliţele comunei şi în numeroase case străluceşte lumina becurilor electrice. In Poienile de sub Munte locuitorii merg acum la cinematograf, iar în ceasurile de odihnă ascultă muzică la aparatul de radio al căminului cultural. La asemenea lucruri nici n-ar fi îndrăsnit să se gândească cu ani în urmă locuitorii din Pentaia, din Craniţa sau din atâtea alte cătune de aici. Astăzi însă toate i se par atât de obişnuite şi fireşti. Ele sunt doar răsplata muncii unor oameni liberi. Şi oamenii din Poienile de sub Munte au învăţat să lupte pentru ca să triumfe neîncetat viaţa lor nouă, să le fie traiul tot mai vesel. Grija faţă de mamă şi de copil RÂMNICU SARAT (de la trimisul nostru). Prin secţiunea de prevederi sociale, comitetul executiv al sfatului popular raional Râmnicu Sărat a întreprins în ultimul timp o largă acţiune pentru îmbunătăţirea distribuirii ajutorului familial de stat. S-au efectuat 160 cercetări pe teren pentru înregistrarea tuturor cetăţenilor care au dreptul la ajutorul familial de stat şi pentru constatarea destinaţiei pe care o iau ajutoarele distribuite. Au fost favorabil rezolvate 42 de noi cereri ale mamelor care — conform legii — au dreptul la ajutor. Această acţiune a avut drept urmare distribuirea unei sume mai mari ca ajutor familial de stat. Faţă de 593 beneficiari care au primit 82.342 lei în primul trimestru al anului, pe cel de al doilea trimestru, 646 beneficiari au primit — prin cele cinci centre din cuprinsul raionului — 88.134 lei. In afară de aceasta, două mame care au dat naştere la al zecelea copiii au primit premii în valoare de 2000 lei. Filme pentru ţărănimea muncitoare CRAIOVA (de la sub redacţia noastră). — Vizionarea filmelor prezentate de cele cinci caravane cinematografice ale sfatului popular regional în faţa ţăranilor muncitori constitue un fapt destul de obişnuit în satele regiunii Craiova. Şi tot atât de obişnuit e că numărul spectatorilor ce vizionează aceste filme să crească mereu. Sosirea caravanelor cinematografice este aşteptată cu tot mai mare dragoste şi interes de ţăranii muncitori. La cele peste 600 spectacole prezentate de caravanele cinematografice în cursul primului semestru al anulUi, ţăranii muncitori au avut ocazia să vizioneze un număr de 30 de filme. Filme ca „In sat la noi“, „Cotitura cea mare“, „Noi luptăm pentru pace“ şi multe altele, au fost vizionate cu mult interes de către ţărână muncitori. Nu demult, la spectacolul prezentat de caravana cinematografică cu filmul „In sat la noi” în comuna Rusăneştii de Sus din raionul Balş, au participat peste 2.000 ţărani muncitori. Deasemeni filmul „Noi luptăm pentru pace” a fost vizionat în comuna Ghioroiu din raionul Oiteţu de un număr de 2500 spectatori. Acest film a fost primit cu multă dragoste şi interes de către ţăranii muncitori. Numai la cele 15 spectacole prezentate în satele raionului Oiteţu, acest film a fost vizionat de aproape 20.000 spectatori. Sunt şi unele sate unde nu sosesc caravanele cinematografice. Aceasta nu înseamnă însă că locuitorii acestor sate nu iau parte la spectacolele cinematografice. Căminele culturale din aceste sate au propriile lor aparate de cinematograf. Și numărul lor se ridică la peste 60 din comune ca Turcineşti, raionul Tg. Jiu, Iancu Jianu, raionul Balş, Gruia, raionul Cujmir şi multe altele, sute de ţărani muncitori vizionează săptămânal câte un film. In ultimul timp ei au avut prilejul să vizioneze filmele „Tânăra Gardă”, „Palatul pionierilor”, „Sub semnul păcii şi al tinereţii” şi altele. In fiecare lună la spectacolele date de cinematografele Căminelor culturale participă peste 40.000 ţărani muncitori. Noi locuinţe muncitoreşti Pentru oamenii muncii din ţara noastră, se preiază condiţii tot mai bune de viaţă şi de muncă. In raionul Caransebeş de pildă, I.P.R.O.I.L. „Balta Sărată“ se construesc în prezent zece noi locuinţe în care vor locui muncitori de la această fabrică. Fiecare locuinţă se compune din două apartamente şi este prevăzută cu tot confortul necesar. Comitetul executiv al sfatului popular raional Caransebeş Ca şi cel din comuna Buchin, sprijină îndeaproape conducerea întreprinderii I.P.R.O.I.L „Balta Sărată" pentru a termina cât mai curând lucrările. Aşa de pildă, comitetul executiv raional şi cel comunal se preocupă de procurarea din resurse localea unor materiale de, construcţii cum ar fi piatră, cărămizi, etc. Până în prezent au fost procurate 70.000 cărămizi, 400 metri cubi de piatră, etc. In afară de aceasta, cele două comitete executive sprijină din punct de vedere tehnic mersul lucrărilor. In prezent lucrările se fac cu rapiditate pentru ca locuinţele să fie date cât mai curând în folosinţă oamenilor muncii. Printre cei care vor locui în aceste locuinţe noi se află şi stahanovişti ca Eduard Kastek, Pavel Varga, Alador Bali şi alţi muncitori fruntaşi. LEON BOHATIR corespondent voluntar tiv orăşenesc Ploeşti, pe baza propunerilor venite de la cetăţeni, a lărgit reţeaua unităţilor de desfacere în special în sectorul alimentar. Astfel, magazinul alimentar din strada Filimon Sârbu, a fost mutat în str. Emil Zola, într-un local mult mai spaţios şi corespunzător. Magazinul alimentar de la Bariera Unirii a fost mărit prin deschiderea unei unităţi pentru mărfuri raţionate. Tot la Bariera Unirii a fost deschisă o bază de desfacere a cărnii care alimentează patru centre, iar un nou centru de carne a fost deschis pe strada 23 August. Datorită faptului că în unele locuri se produceau aglomeraţii la centrele de pâine, comitetul executiv orăşenesc — prin secţiunea sa comercială — a luat măsuri să fie amenajate două noi centre pe străzile Secarei şi Petre Gheorghe. De curând, noile centre au intrat în funcţiune. Datorită acestor măsuri, aprovizionarea oamenilor muncii din oraşul Ploeşti se îmbunătăţeşte continuu, înfloreşte oraşul PITEŞTI (dein trimisul nostru). — Comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc Piteşti a iniţiat şi a înfăptuit cu ajutorul cetăţenilor o serie de lucrări de folos obştesc. încă de anul trecut s’a început în oraşul Piteşti amenajarea unui parc. In interiorul acestui parc s’a construit un stadion cu două tribune care pot să găzduiască peste 3000 spectatori. In aproperea stadionului, s’a amenajat un ștrand. Pe marginea drumului care traversează parcul de la o intrare la alta s-au plantat pomi. Acum în jurul stadionului se înfăptuesc noi lucrări de înfrumuseţare. Cetăţenii oraşului Piteşti au răspuns cu însufleţire chemării comitetului executiv şi participă în număr tot mai mare la amenajarea parcului. In prezent, ei lucrează la amenajarea unui lac, pe care vor fi puse bărci. Aici munca, este împărţită pe sectoare şi fiecare sector caută să termine primul lucrările. Unii nivelează pământul, alţii aranjează brazdele de iarbă pe marginea lacului sau ronduri pentru flori în insula din mijloc. In curând lucrările vor fi terminate. Intr’un loc, la câţiva paşi de intrarea în parc, grupuri de pionieri se adună în faţa unei clădiri care e gata până la acoperiş. Acolo se construeşte „Staţia pionierilor“. De aci, dela staţia pionierilor, va porni trenul lor care va crcula pe o distanţă de 1500 m. Lucrările pentru amenajarea parcului s’au efectuat în cea mai mare parte prin muncă voluntară şi prin folosirea resurselor locale. Se înfăptuesc lucrările din autoimpunere MEDIAȘ (dela trimisul nostru). — Comitetul executiv al sfatului popular raionul Mediaş foloseşte din plin autoimpunerea ca un mijloc eficace pentru atragerea urselor muncitoare de la sate la gospodărirea treburilor obşteşti, pentru înflorirea satelor şi comunelor. Prin secţiunea s.a de gospodărie comunală şi industrie locală, Comitetul executiv raional Mediaş s-a preocupat intens în ultimul timp de aprovizionarea şantierelor de pe întreg cuprinsul ratonului cu materialele necesare. Datorită bunei aprovizionări a şantierelor, locuitorii satelor de pe întregul cuprins al raionului, în frunte cu deputaţii şi antrenaţi de comitetele de cetăţeni i au putut începe construcţia a cinci cămine culturale, două şcoli şi 17 poduri; deasemeni au fost începute lucrările pentru electrificarea a patru comune. Sprijinind aprovizionarea cu materiale de construcţie a lucrărilor ce se înfăptuesc prin autoimpunere, comitetul executiv raional Mediaş contribue din plin la ridicarea economică şi gospodărească a comunelor şi satelor, la creşterea nivelului de trai al ţărănimii muncitoare.