România Liberă, iulie 1953 (Anul 11, nr. 2722-2747)

1953-07-22 / nr. 2739

Pag. 2-a ROMÂNIA LIBERĂ Treerişul trebue să stea în centrul atenţiei sfaturilor populare să se pună capăt muncii birocratice SLOBOZIA (de la trimisul nostru). Faţă de celelalte raioane ale regiunii Bucu­reşti, raionul Slobozia a rămas mult în urmă cu lucrările de treeriş. Dacă există unele realizări, cum ar fi bunăoară termi­narea secerişului şi începerea masivă a tree­­rişului în comuna Bucu, terminarea secerişu­lui la gospodăria agricolă colectivă din Că­­zăneşti, sunt şi comune unde secerişul n’a fost încă terminat şi foarte multe comune unde n’a început încă treerişul cu întreaga capacitate de lucru a batozelor. Această si­tuaţie, care constitue o încălcare a Hotărîrii partidului şi guvernului cu privire la în­grijirea culturilor, pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei, desmiriştitului, treerişului şi colectărilor pe anul 1953, se da­­toreşte muncii defectuoase a sfaturilor populare din raion. Până nu demult membrii comitetului exe­cutiv raional şi ceilalţi activişti care se de­plasau pe teren nu se interesau decât de anumite probleme legate de seceriş. Acest stil de muncă l-au imprimat şi comitetelor executive comunale care, în ultimul timp, nu s-au preocupat decât de seceriş, pierzând din vedere treerişul, fapt care le-a făcut să nu se îngrijească de amenajarea ariilor, de planurile de treeriş, de formarea cetelor, de problema combustibilului pentru treeriş, de folosirea deplinei capacităţi de lucru a bato­zelor. Mentalitatea birocratică ce stăpâneşte pe unii activişti, mentalitate potrivit căreii secerişul şi treerişul sunt două lucrări agri­cole fără legătură între ele, a avut ca rezul­tat întârzierea nepermisă a treerişului : până la data de 15 iulie nu începuseră să­ treere nici 20 la sută dintre batozele din raion. Un exemplu concludent al înţelegerii birocratice a muncilor agricole de vară, ni-i oferă munca din comuna Valea Ciorii. Prin această comună au trecut delegaţi de la sfatul popular raional şi chiar de la cel regio­nal, dar ariile au rămas tot neamenajate şi neînzestrate cu cântare şi posturi de incen­diu, n’au­ fost recrutaţi coşarii, n’a fost re­zolvată problema combustibilului pentru tractoare. Deasemeni, nu s’a acordat atenţia­­cuvenită asigurării sacilor pentru transpor­tarea cotelor, întocmirii planului de treeriş şi formării cetelor. Comitetul executiv al sfa­tului popular comunal, în loc să formeze cetele din ţăranii care au terminat secerişul, a format cete din oamenii care mai aveau încă de secerat şi nu puteau treera. Activiştii acestui sfat popular, deputaţii săi, n’au fost îndrumaţi să stea de vorbă cu ţăranii mun­citori pentru a-i convinge să aducă grâul la arie. Din vina comitetului executiv al sfatului popular al­ raionului Slobozia situaţia din comuna Valea Ciorii se întâlneşte şi în alte comune din raion. Recolta bogată de păioase din acest an nu poate fi asigurată decât prin succesul deplin al treerişului. Situaţia existentă în raionul Slobozia, precum şi în alte raioane unde or­ganizarea treerişului este deasem­enea neso­cotită, trebue imediat curmată Fiecare acti­vist al sfatului popular trebue să socoată ca o sarcină de căpetenie a sa, munca organiza­torică şi politică pentru terminarea treerişu­lui. In comunele unde treerişul nu e încă or­ganizat, trebue intensificată munca de for­mare a cetelor, de convingere a ţăranilor muncitori să transporte snopii la arii. O grijă deosebită trebue acordată punerii la punct a ariilor care n’au fost amenajate până în pre­zent, înzestrării lor cu posturi de incendiu, cântare, adăposturi, etc., şi pornirii treerişului la toate ariile cu întreaga capacitate de lucru a batozelor existente. Ţinând seama că în cadrul muncilor agri­cole de vară, cea mai importantă este în pe­rioada actuală efectuarea grabnică şi în cele mai bune condiţiuni a treerişului, comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să-şi îndrepte întreaga atenţie în direcţia organi­zării transporturilor de pe mirişti la arii, în direcţia organizării ariilor, şi a triunci la arii pentru folosirea deplină a întregii capa­cităţi de lucru a maşinilor agricole. Mai multă preocupare faţă de agitaţia la arii CRAIOVA (dela subredacţiia noastră). Un rol de însemnătate deosebită în buna desfăşu­rare a campaniei de treeriş îl are munca politică desfăşurată la arii. Oamenii muncii dela sate trebue convinşi, prin articole scrise la gazetele dela arii, prin lectura în colectiv a presei şi a broşurilor, asupra însemnătăţii bunei organizări a tree­rişului, asupra însemnătăţii îndeplinirii la­­timp în mod exemplar a planului de colec­tare. Sunt însă comitete executive ale sfaturilor populare care n'au înţeles nici până acum necesitatea împletirii strânse a muncii orga­nizatorice cu munca politică în campania de recoltare. Ca urmare a a­cestui fapt se găsesc încă aici unde munca de agitaţie este inexis­tentă sau necorespunzătoare. In raionul Cujmir din regiunea Cr­acova, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale nu au luat măsuri pentru a orga­niza ia ariile de treer, prin căminele culturale, o susţinută muncă culturală, n'au luat mă­suri pentru organizarea unei agitaţii vizuale. Ba mai mult, în numeroase comune, cum ar fi bunăoară Salcia, Gruia şi altele, deşi s’au primit la căminele culturale numeroase afişe, fotomontagii, lozinci, etc., din pricina nepă­sării comitetelor executive ale sfaturilor popu­lare aceste materiale de agitaţie nu au fost afişate la aici. Deasemeni, comitetele executive ale sfatu­rilor populare din numeroase comune nu au acordat atenţia cuvenită ga­zetelor de arii, subapreciind rolul mobilizator al acestora. Pe aria din satul Poiana Ciorii şi pe ariile din comuna Pristol nu există gazete­ de arii. In alte comune, cum ar fi bunăoară Salcia sau Izvoarele, gazetele de arii există doar formal, deoarece ele sunt în întregimea lor — prin conţinutul articolelor — desprinse de activitatea la arii, desprinse de principalele probleme ale muncilor agricole din perioada actuală. In loc ca la aceste gazete de arii să fie puse articole mobilizatoare, în care să fie evidenţiaţi fruntaşii în muncă, în care să fie criticaţi cei ce nu-şi îndeplinesc sarci­nile, sunt articole cu caracter general, cu nişte lozinci puse cap la cap. Articole cum sunt cele intitulate­: „Despre desmiriştit“ şi „Despre autoimpunere”, de la gazeta de arie din comuna Salcia, nu pot avea — tocmai din pricina ca­racterul­ui lor general ■— »nici un efect mobilizator asupra oamenilor muncii din sat. Deasemeni, la nici una din ariile raionului Cujmir nu sunt folosite panouri de onoare pentru popularizarea cetelor fruntașe în mun­ca de treeriș, pentru popularizarea ţăranilor evidenţiaţi din cadrul cetelor. Rolul mobiliza­tor al acestor panouri, care au menirea­ de a arăta tuturor acelor care luptă pentru pâinea poporului muncitor pe cei ce se situează în frunte, pe cei care dovedesc o înaltă con­ştiinţă patriotică, a fost subapreciat de către comitetele executive ale sfaturilor popu­lare comunale. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale nu au folosit îndeajuns munca cămi­nelor culturale nici pentru a putea desfăşura o vie activitate culturală la aici, în scopul lămuririi ţăranilor muncitori asupra sarcinilor economice şi politice pe care ei le au de dus la­ îndeplinire în cadrul campaniei de treeriş şi colectare. La cea mai mare parte a ariilor din raionul Cujmir, căminele cul­turale nu au organizat biblioteci vocante cu broşuri şi ziare pentru ţărănimea muncitoare, nu­­au organizat cercuri de citit. In comuna Pristol directorul căminului cultural, tov. Mihai Oprea, s’a mulţumit să aducă la aria nr. 3 doar trei cărţi şi câteva ziare pe care a avut grijă să­ le încuie într’un cufăr ca... să le pună la păstrare. * Această situaţie, pe care o întâlneşti aproa­pe la toate ariile din raionul Cujmir, se dato­­reşte în cea mai mare măsură felului în care a apreciat comitetul executiv al sfatului popular raional Cujmir rolul muncii de agi­taţie în campania de trdieriş şi colectare. Această atitudine a dus la frânarea cam­paniei de treeriş şi colectare. In această pe­rioadă, când treerişul este veriga principală a muncilor agricole, comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să-şi îndrepte în mod deosebit atenţia asupra muncii ,la aici. Ele trebue să împletească strâns buna orga­nizare a ariilor cu munca de agitaţie la arii, convinse fiind că în acest fel vor putea asi­gura succesul campaniei de treeriş şi colect, tare. îndrumare concretă şi nu constatarea greşelilor Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare raionale, prin instructorii lor şi prin tehnicieni, au datoria să îndrume îndeaproa­pe în mod concret munca comitetelor execu­tive ale sfaturilor populare comunale în sco­pul asigurării măsurilor necesare pentru buna desfășurare a treerișului. Există însă comitete executive ale sfatu­rilor populare care tolerează o muncă de în­drumare formală și birocratică, limitată doar la constatarea Lipsurilor. Sunt încă comitete executive ale sfaturilor populare raionale care în loc să ceară instructorilor şi tehni­cienilor rapoarte precise care să oglindească măsurile luate pentru rezolvarea greutăţilor de pe teren apreciază ca pozitivă activitatea acestora numai atunci când raportează un lung bilanţ de lipsuri constatate pe teren, lip­suri pentru îndrept­area cărora bineînţeles nu au luat nicio măsură. Acceptarea unui ast­fel de stil birocratic, de muncă de „îndru­mare“ nu poate duce decât la permanentiza­rea lipsurilor. Iată bunăoară situaţia regiu­nii Timişoara. O mare parte din lipsurile existente în această regiune se datoresc muncii de îndrumare şi control făcută super­ficial, de unii activişti şi tehnicieni ai sfa­turilor populare. Inginerul Gh. Zdrop de la secţiunea agricolă a sfatului popular al ra­ionului Timişoara, de pildă,­­nu a luat măsuri pentru înlăturarea lipsurilor din comuna Ghi­­ro­C şi s’a mulţumit să înregistreze doar lip­surile la unele arii de treer. La fel instruc­torul Gh. Codreanţu dela sfatul popular al raionului Lugoj în deplasările făcute în To­­polovăţul Mare s’a mulţumit să se instaleze toată ziua la sediul sfatului popular fără să ajute concret membrii comitetului executiv şi deputaţii sfatului popular să organizeze temeinic treerişul în comuna lor. Acest stil de îndrumare şi control se poate desfăşura în voie atâta timp cât tova­răşul Alexandru Colicue, preşedintele comi­tetului executiv al­ sfatului popular raionali Timişoara şi Alexandru Vilac preşedintele comitetului executiv al­ sfatului popular al ra­ionului Lugoj,­­au tolerat o astfel „de îndru­mare“, atâta timp cât ei nu au cerut instruc­torilor, tehnicienil­or şi­­activiştilor care se deplasează pe teren, să ia măsuri concrete, imediate, pentru­­lichidarea lipsurilor, nu le-au cerut şi nu au controlat dacă­­aceştia îndrumă în mod concret m­unca comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale. Situaţii asemănătoare celei din regiunea Timişoara se întâlnesc şi în al­te regiuni. In regiunea Ploeşti bunăoară munca de îndrumare şi control se duce de multe ori în acel­aş stil birocratic. U­nii tehnicieni ci Sim­on Pânzaru (raionul Buzău), Va­sile Gânlea (raionul Urziceni) lucrea­ză încă bi­rocratic, se limitează doar la sesizarea lipsu­rilor, la vânarea greşelilor, fără să înţe­leagă necesitatea de a îndruma pe teren, în mod concret, munca sfaturilor populare comunale. In actuala perioadă, când sfaturile popu­lare trebue să ducă la bun sfârşit campa­nia de treeriş şi colectare, o atenţie deo­sebită­ trebue dată felului în care se desfă­şoară munca de îndrumare pe teren. Sfatu­rile populare raionale trebue să ceară tutu­ror instructorilor, tehnicienilor şi activişti­lor care pleacă pe teren să desfăşoare o in­tensă muncă de îndrumare la comune, de sprijinire a comunelor în vederea soluţionă­rii problemelor complexe ale campaniei agri­cole de vară. PREGĂTIRI PENTRU FESTIVAL La un antrenament al Lotului român de fotbal Peste puţin timp, în cadtrul întâlnirilor sportive prieteneşti in­ternaţionale, care se vor disputa cu ocazia celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor pentru Pace şi Prietenie, vom avea ocazia să urmărim partide de fotbal cum n’au mai­­ fost niciodată în ţara noastră. Vor veni atât de multe echipe din toate colţurile pământului, fiecare cu alt joc, cu alt stil !... Vom putea vedea pe fotba­ş­ii „Bengalului de Est“, campionii şi deţinătorii Canei Federaţiei Indiene de Fotbal, pe cam­pionii din 1951 ai Turciei, jucătorii echipei „Izmir“, pe reprezentanţii fotbalului austriac, echipa de prima Divizie „Grazer Ad­ere Ciub­”, alături de tineri fotbalişti ai F.SGT.­­Franţa şi ai U.I.S.P.-Italia. Vor mai fi oaspe­ţii noştri în zilele Festivalului fotbaliştii din R.P Albania, din Finlanda, din R. Cehoslova­că, din R.P. Bulgaria, din Liban. Şi desigur că interesul sportiv al turneului creşte mai mult dacă amintim că la întrecerile de fotbal şi-au anunţat participarea şi fotbaliştii ma­ghiari, câştigătorii titlului de campioni la Jo­curile Olimpice din anul trecut de la Helsinki... Te şi gândeşti ca pasionat al fotbalului, la clipa când pe gazonul proaspăt, încon­jurat de­ imensul inel de beton al tribunelor, echipele vor intra pe teren chemate de fluo­rul prelung al arbitrului, închizi ochii şi-ţi imaginezi pe una din jumătăţile terenului pe virtuosul Puskaş, pasând lui Cociş, Hideg­kuti, Paiotaş. Im poarta din dreapta îl vezi pe Grostes, veche cunoştinţă... Gândul ţi se mută acum pe cealaltă jumătate de teren. Acolo, îl vezi pe Voinescu, pe Petschovschi... Surâzi!... aceasta ar însemna o reeditare a pasionatului joc de la Turku, de la O­­impiadă... Şi deodată, îţi apar în minte întrebările: ce fac oare fotbaliştii noştri ? Cum se pre­gătesc ei pentru Festival ?... Răspunsul nu este greu de găsit si nu întârzie decât atât cât ne trebue pentru a merge la... Stadionul Ciuleşti, la unul din antrenamente. „ Intrăm în curtea stadionului. Autobuzele mari, elegante, pe care le găsim la poartă, şi cu care au venit de la Snagov cei aproape 40 de jucători ai lotului, ne risipesc îndo­iala că poate am greşit ora: fotbaliştii sunt aici ! încă doi-trei paşi şi iată-ne în incinta stadionului. Fotbaliştii lotului nostru reprezentativ s-au împărţit azi în trei grupe, îmbrăcaţi in tri­couri de diferite culori. De fiecare aseme­nea grupă de 13-14 jucători, se fac echipe care se întâlnesc între ele câte 45 minute. Cunos­cutul arbitru Mihai Popa conduce „malehu­­rile“. Pe terenul de joc se află acum faţă în faţă, echipa „­albastră“ cu echipa „albă" Să-i recunoaştem pe jucători, începem cu „albaştrii". Joacă o mulţime de tineri pe care nu prea i-­am văzut în echipele divizio­­nare A. Portar, de exemplu, este un tânăr arădean Coinstantin Demşoreanu, deia divizio­nara B. Locomotiva-Arad. Un plonjeon pe care îl face în acest moment ne arată că este deosebit de talentat. Şi fundaşul stâng este din divizia B . Neacşu, deia Metalul- Poiana Câmpina ; la fel, centrul atacant : Olaru de la Dinamo-Bacău ! Iată cu­m se manifestă politica de întine­rire a echipei naţionale. Este o echipă tânără din care fac parte : Dodeanu, Szűcs, Ivănescu, Florescu, Tăta­ru, Caracaş... la „adversari“ nu-i recunoaştem, de la prima vedere, decât pe Dungu, pe Băcuţ II, pe Macri şi pe Cojereanu. Ceilalţi jucători în tricouri­ albe sunt mai toţi tineri talentaţi care joacă în divizia secundă : Călbăteşti şi Suciu de la Locomotiva-Cluj, Mesaroş de la Casa Armatei-Cluj, Gram de la Flamura Ro­­şie-Bacău... Dar cine stră, aceşti doi jucă­tori care din când în când se opresc şi ex­plică celor din echipa adversă ce trebuiau să facă în cutare fază, cum trebuiau să pa­­ueze sau să ruleze ? ! Sunt doi dintre an­trenorii lotului : R. Ghiuriţan şi C. Simio­­nescu, care din teren, din mijlocul echipei pot dirija mai bine jocul, pot interveni mai prompt în corectarea greşelilor. Minutele se scurg şi repriza se termină: 5—2 pentru „albaştri“. După o pauză, „albaştrii“ reintră pe te­ren, dar de data aceasta au în faţă echipa grupei în tricouri albe cu dunga tricoloră. Aici joacă : Birtaşu, Androvici, Covaci, Kar­mati, Călinoiu, Băcuţ­a, Boitoş, Nicuşor, Serfözö, Botescu şi Kiss. Împotriva acestei echipe învingătorii din prima repriză vor juca încă 45 minute. „Tricolorii“, odihniţi marchează de la în­ceput câteva goluri. La centru Serfözö se mişcă bine. E în formă. Combină frumos cu Nicuşor. Mijlocaşii de margare, Băcuţ şi Că­linoiu, sunt şi ei foarte activi. Masivitatea şi siguranţa în joc a liniei de fund face ca Birtaşu să nu prea aibă mult de lucru. Este acum rândul antrenorilor Gică Po­pesc­u şi Ştefan Dobai să „activeze" pe tuşe, corectând greşelile echipei A. Intr’un colţ al terenului, cu un carnet în mamă, antrenorul Stepan, urmăreşte atent fiecare fază. In a­­cest moment, Kiss a fost plasat greşit şi mingea nu l-a găsit. Antrenorul Stepan s-a aplecat asupra carnetului. Notează ceva. Di­­seară, la şedinţa de analiză a antrenamen­tului, se discută î­n colectiv toate greşelile, se vor arăta căile de îndepărtarea lor... Botescu­ driblează. Ar putea acum să pa­seze lui Kiss, care este nemarcat şi are o poziţie bună... Ţine totuşi mai departe mingea. Apărăto­rii adverşi se regrupează şi... degeaba pa­sează acum Botescu! Kiss a fost marcat, faza s-a pierdut. Acest lucru face necesară intervenţia antrenorului. Jucătorii noştri sunt orientaţi către un joc dinamic, simplu, cu pase rapide din mişcare, în adâncime, care să poată surprinde apărarea adversă. Se termină şi a doua repriză, şi odată cu ea antrenamentul „albaştrilor“, care au ju­cat în total 90 de minute. „Tricolorii“ ră­mân pe teren şi vor avea acum ca adver­sari pe „albii“ care s-au odihnit 45 de mi­nute, după primele 45 de minute jucate. In­formaţii se fac modificări. La „tricolori“ intră Ene, Oni­sie, Birău.­ La „albi“ joacă Szőke, Vlad, Chirilă... De altfel, toate cele trei echipe sunt alcătuite pe moment. Schim­bări de la o echipă la alta se fac de la antre­nament la antrenament. Și nu trebue să uităm că azi nu fac antrenament. Voinescu, Zavoda II, Petschovschi... * Peste stadionul Giulești se lasă înserarea. „Albaştrii" s-au strâns într’un grup în jurul antrenorului şi asistă la ultimele minute ale reprizei dintre „albi” şi „tricolori“. Să mer­gem să stăm puţin de vorbă cu câţiva din­tre fotbaliştii noştri care se pregătesc pen­tru Festival. Un vânt de tinereţe adie în zilele acestea deasupra bătrânei cetăţi a Sucevei. Şi aici, ca şi în toate colţurile ţării, tineretul se pre­găteşte pentru marea întâlnire a tineretul­ lumii din oraşul Festival­­ului. Din Suceava va veni la Bucureşti ansamblul artistic a­­ căminului cultural „Ciprian Porumbescu“ — mândria sucevenilor. Locuitorii vechii cetăţi moldovene se mândresc cu acest ansamblu pentru că el şi-a făurit o tradiţie în interpretarea şi răspân­direa operelor marelui muzician român Ci­prian Porumbescu. In condiţii grele, acest ansamblu a luat fiinţă în anu­­l 1903. Ani de-a­ rândul colec­tivul a muncit cu elan, însă arta lui a cunos­cut o adevărată înflorire abia în anii puterii populare. Astăzi căminul cultural „Cipridin Porumbescu“ din Suceava­­are un cor de peste 120 persoane și în reper­tor­iul său sunt cuprinse piesele cele mai variate, de la cel Se discută fireşte despre Festival. Toţi 11 ascultă pe Zavoda , care povesteşte despre Festivalul de la Berlin din­ 1951, când a făcut parte din echipa noastra reprezentativă. „Atunci — spune Zavoda — am ajuns în b­­­ala turneului de fotbal. Ne-am calificat după ce am învins echipa Poloniei cu 6—3 şi o echipă italiană cu 13—0. Irn ultimul joc, în finală, am pierdut în faţa echipei Un­gariei. Am trăit la Festivalul de la Berlin clipe de neuitat alături de tinerii din toate colţurile lumii. Deşi ne deosebeam prin lim­bă, prin culoarea feţei, ne simţeam totuşi pu­ternic uniţi prin dorinţa noastră comună de a ne împrieteni, de a ne apropia şi a ne cu­noaşte mai bine, de a lupta pentru pace”. ★ Am mers împreună, ortătorule, la un an­trenament al lotului de fotbal care se pre­găteşte pentru Festival. Trebue să ştii în­să că, deşi am stat la Giuleşti mai bine de două ore, n’am cuprins decât câteva aspecte din pregătirile pe care le fac fotbal­ştii noştri, pentru întrecerile din cadrul Festvalului. RADU URZICEANU mai mic cântec de massă, până la operete şi chiar opere. Echipa de dansuri reuşeşte să redea cu măestrie bogăţia şi varietatea dan­surilor populare din nordul Moldovei. Faima orchestrei şi a tarafului a depăşit hotarele­­regiunii. Astăzi se pot găsi discuri noi pe care sunt înregistrate minunate cân­tece din folclorul nostru în interpretarea a­­cestui ansamblu. •­ Era într’o luni după amiază. Zi de repe­tiţie generală. Prin ferestrele deschise ale spa­ţioasei săli de spectacole a căminului cultu­ral se auzeau acordurile orchestrei, ce se pregătea pentru repetiţie. Locuitorii Sucevei s’au obişnuit de mult ca, trecând pe lângă căminul cultural ce se afla în spatele gră­dinii publice din centrul Sucevei, să audă aceste sunete ce le-au­ devenit fam­­li­are. Directorul căminului, tov. Ion Fărmatu, aranja partiturile muzicale, discutând cu tov. Carpiş, dirijorul trimis special de Comitetul pentru Aşezămintele Culturale. Discuţia ce­lor doi tovarăşi se referea la repertoriul co­rului. Şi acum, când corul trebue să prezinte opere din folclorul nostru în faţa a mii şi mii de soli aii tineretului lumii, această pro­blemă nu este uşor de rezolvat. Până la urmă s’au decis să introducă în repertoriu un pot­­uriu din opereta „Crai Nou” de Ciprian­orumbescu, o sârbă pentru cor şi orchestră de Macovei, valsul „Valurile Dunării", două cântece pentru Festival de Ion Chirescu şi George Klein şi altele... ...Dirijorul a ridicat bagheta. Violoncelul — instrument ca­re a aparţinut lui Ciprian Porumbescu — a început să cânte solo-ul din uvertura operetei „Crai Nou“. Pe rând işi fac intrarea celelalte Instrumente, apoi vocile coriştilor se alătură şi ale Instrumen­telor orchestrei. Cât de minunată este muzica acestei lucrări, inspirată din folclorul nos­tru! ... Solista ansamblului, Macovei, a cân­tat două arii din aceeaşi operetă, iar co­rul a reluat finalul viguros al­­lucrării. A­­semenea repetiţii au loc mereu şi de fie­care dată cântecele su­­nă tot mai frumos, mai armonios. In acelaş timp, la Câmpulung, echipa de dansuri repetă sub conducerea­­ maestrului Socaciu, venit din partea Casei de Creaţie Populară din Bucureşti. Mulţi dintre mem­brii echipei de dansuri sunt ţărani din re­giune, care cunosc câte 50—60­ de dansuri. Venind la Bucureşti, ansamblul căminului cultural „Ciprian Porumbescu“ va prezenta minunatele comori ale tezaurului artei noas­tre populare. ★ Seana s’a lăsat de mult. Prin ferestrele deschise, din sala de spectacole a căminului cultural străbat încă sunetele melodioase ale instrumentelor. Membrii ansamblului mai repetă. Gândul că vor participa la Festival îi îndeamnă pe toţi la o muncă înzecită Mem­brii căminului cultural vor să ducă oaspe­ţilor dragi de peste hotare prin cântecele şi dansurile lor, cuvântul sucevenilor. Iar cân­tecele şi­ dansurile pe care le vor interpreta vor spune că poporul nostru iubeşte pacea şi luptă pentru a o apăra. VIOREL COSMA ] Corul căminului cultural „Ciprian Porumbescu” din Suceava Extinderea reţelei de desfacere a produselor alimentare PLOEŞTI( de la trimisul nostru). — Gri­ja pentru o mai bună aprovizionare a oame­nilor muncii constitue o preocupare perma­nentă a comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc Ploeşti. Paralel cu măsurile pentru intensificarea aprovizionării cu alimente şi mărfuri indus­triale a pieţelor şi magazinelor, care au contribuit la îmbunătăţirea aprovizionării oraşului, în ultimul timp comitetul execu­ Miercuri 22 Iulie 1953 — Mr. 2755 Sfaturile populare luptă pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii Partidul şi guvernul nostru pun în centrul preocupărilor lor grija pentru om, pentru îmbunătăţirea continuă a vieţii sale ma­teriale şi culturale. Ca organe locale ale puterii de stat, sfaturilor populare le revine sarcina de a traduce întocmai în viaţă politica partidului şi guvernului nostru. Pentru aceasta sfaturile populare întăresc con­tinuu legătura lor cu massele, stimulează şi folosesc iniţiativa creatoare a masselor populare în scopul ridicării necontenite a ni­velului de trai al celor ce muncesc. Ţinând o legătură strânsă şi permanentă cu massete de mi­lioane ale oamenilor muncii şi cu ajutorul acestor masse, sfatu­rile populare luptă pentru ridicarea nivelului material şi cultural al oamenilor muncii. In acest scop sfaturile populare se preocupă de producerea a tot mai multe şi mai bune produse de larg con­sum în industria locală, pentru îmbunătăţirea aprovizionării şi lărgirea reţelei de unităţi ale comerţului de stat şi cooperatist, pentru înflorirea satelor şi a oraşelor patriei noastre. Intr’o comună din Alaramureș SIGHET (dela­ corespondentul nostru). — In urma unui recensământ întocmit în anul 1940, notarul casei comunale din Poienile de sub Munte, a scris într’un registru voluminos o cifră : „99 la­­sută“... ceeace însemna că în Vreme­a aceea din cei peste 8.000 locuitori ai comunei numai vreo 80 știau carte. Multe alte lucruri notarul nu te-a înscris atunci în registru. El nu a scris de pildă că in cele 13 cătune ale comunei era un singur local de şcoală, că la şcoala din comună nu putea să pătrundă niciodată vreun fiu de tăietor de pădure. Nici despre multe alte necazuri ale locuitorilor comunei n’a­ pomenit nimic no­tarul... De atunci au trecut ani. Din tot ce a fost odată în Poienile de sub Munte, călătorul n’ar mai recunoaşte azi nimic. De mulţi ani locuitorii de aici îşi făuresc o viaţă nouă. Mobilizaţi la nenumăratele acţiuni obşteşti de sfatul popular comunal, oamenii au reuşit în câţiva ani să schimbe înfăţişarea satelor lor. In cele 13 cătune din Poienile de sub Munte s’au clădit şcoli noi. In cătunele Lu­­zana, Luhei şi Craniţa, şcolile au fost du­rate, prin autoimpunere. In Poienile de sub Munte se construeşte acum un nou incal de şcoală şi un internat pentru 500 copii. Peste 40 de învăţători şi profesori răspândesc aici ştiinţa de carte în limba maternă a locuitori­lor ruteni, iar neştiinţa de carte dispare trep­tat. Numai în anul şcolar 1952—53 au fost alfabetizaţi peste 2.000 locuitori. Şirul realizărilor nu se încheie însă aici. De curând s’a construit nici un spital cu un etaj, pe lângă care funcţionează un dispen­sar şi un staţionar pentru copii,, un staţionar cu 20 de paturi pentru adulţi, o casă de naşteri, etc. Prin munca harnică a cetăţeni­lor, mobilizaţi de deputaţii sfatului popular comunal şi cu sprijinul primar din partea statului, comuna a fost electrificată. Acum, pe uliţele comunei şi în numeroase case străluceşte lumina becurilor electrice. In Poienile de sub Munte locuitorii merg acum la cinematograf, iar în ceasurile de odihnă ascultă muzică la aparatul de radio al că­minului cultural. La asemenea lucruri nici n­-ar fi îndrăsnit să se gândească cu ani în urmă locuitorii din Pentai­a, din Craniţa sau din atâtea alte cătune de aici. Astăzi însă toate i­ se par atât de obişnuite şi fireşti. Ele sunt doar răsplata muncii unor oameni liberi. Şi oa­menii din Poienile de sub Munte au învăţat să lupte pentru ca să triumfe neîncetat viaţa lor nouă, să le fie traiul tot mai vesel. Grija faţă de mamă şi de copil RÂMNICU SARAT (de la trimisul nostru). Prin secţiunea­­ de prevederi sociale, comi­tetul executiv al sfatului popular raional Râm­­nicu Sărat a întreprins în ultimul timp o largă acţiune pentru îmbunătăţirea distribuirii ajutorului familial de stat. S-au efectuat 160 cercetări pe teren pentru înregistrarea tuturor cetăţenilor care au drep­tul la ajutorul familial de stat şi pentru cons­tatarea destinaţiei pe care o iau ajutoarele distribuite. Au fost favorabil rezolvate 42 de noi cereri ale mamelor care — conform legii — au dreptul la ajutor. Această acţiune a avut drept urmare distri­­buirea unei sume m­ai mari ca ajutor familial de stat. Faţă de 593 beneficiari care au pri­mit 82.342 lei în primul trimestru al anului, pe cel de al doilea trimestru, 646 beneficiari au primit — prin cele cinci centre din cu­prinsul raionului — 88.134 lei. In­ afară de aceasta, două mame care au dat naştere la al zecelea copiii au primit premii în valoare de 2000 lei. Filme pentru ţărănimea muncitoare CRAIOVA (de la sub­ redacţia noastră). — Vizionarea filmelor prezentate de cele cinci caravane cinematografice ale sfatului popu­lar regional în faţa ţăranilor muncitori con­stitue un fapt destul de obişnuit în satele regiunii Craiova. Şi tot atât de obişnuit e că numărul spectatorilor ce vizionează a­­ceste filme să crească mereu. Sosirea caravanelor cinematografice este aşteptată cu tot mai mare dragoste şi in­teres de ţăranii muncitori. La cele peste 600 spectacole prezentate de caravanele cinema­tografice în cursul primului semestru al a­­nu­l­Ui, ţăranii muncitori au avut ocazia să vizioneze un număr de 30 de filme. Filme ca „In sat la noi“, „Cotitura cea mare“, „Noi luptăm pentru pace“ şi multe altele, au fost vizionate cu mult interes de către ţărână muncitori. Nu demult, la spectacolul prezentat de caravana cinematografică cu filmul „In sat la noi” în comuna Rusăneştii de Sus din raionul Balş, au participat peste 2.000 ţărani muncitori. Deasemeni filmul „Noi luptăm pentru­ pace” a fost vizionat în comuna Gh­ioroiu din raionul Oiteţu de un număr de 2500 spectatori. Acest film a fost primit cu multă dragoste şi interes de către ţăranii muncitori. Numai la cele 15 spectacole pre­zentate în satele raionului Oiteţu, acest film a fost vizionat de aproape 20.000 spectatori. Sunt şi unele sate unde nu sosesc carava­nele cinematografice. Aceasta nu înseamnă însă că locuitorii acestor sate nu iau parte la spectacolele cinematografice. Căminele culturale din aceste sate au propriile lor a­­parate de cinematograf. Și numărul lor se ridică la peste 60 d­in comune ca Turcineşti, raionul Tg. Jiu, Iancu Jianu, raionul Balş, Gruia, raionul Cujmir şi multe altele, sute de ţărani muncitori vizionează săptămânal câte un film. In ultimul timp ei au avut prilejul să vizioneze filmele „Tânăra Gardă”, „Palatul pionierilor”, „Sub semnul păcii şi al tinereţii” şi altele. In fiecare lună la spec­tacolele date de cinematografele Căminelor culturale participă peste 40.000 ţărani mun­citori. Noi locuinţe muncitoreşti Pentru oamenii muncii din ţara noastră, se preiază condiţii tot mai bune de viaţă şi de muncă. In raionul Caransebeş de pildă,­­ I.P.R.O.I.L. „Balta Sărată“ se construesc în prezent zece noi locuinţe în care vor locui muncitori de la această fabrică. Fiecare lo­cuinţă se compune din două apartamente şi este prevăzută cu tot confortul necesar. Comitetul executiv al sfatului popular ra­­ion­al Caransebeş Ca şi cel din comuna Bu­­chin, sprijină îndeaproape conducerea în­treprinderii I.P.R.O.I.L „Balta Sărată" pen­tru a termina cât mai curând lucrările. Aşa de pildă, comitetul executiv raional şi cel co­munal se preocupă de procurarea din resurse locale­­a unor materiale de, construcţii cum ar fi piatră, cărămizi, etc. Până în prezent au fost procurate 70.000 cărămizi, 400 metri cubi de piatră, etc. In afară de aceasta, cele două comitete executive sprijină din punct de vedere tehnic mersul lucrărilor. In prezent lucrările se fac cu rapiditate pentru ca locuinţele să fie date cât mai cu­rând în folosinţă oamenilor muncii. Printre cei care vor locui în aceste locuinţe noi se află şi stahanovişti ca Eduard Kastek­, Pavel­ Varga, Alador Bali şi alţi muncitori fruntaşi. LEON BOH­ATI­R corespondent voluntar tiv orăşenesc Ploeşti, pe baza propunerilor venite de la cetăţeni, a lărgit reţeaua unită­ţilor de desfacere în special în sectorul ali­mentar. Astfel, magazinul alimentar din strada Filimon Sârbu, a fost mutat în str. Emil Zola, într-un local mult mai spaţios şi co­respunzător. Magazinul alimentar de la Ba­riera Unirii a fost mărit prin deschiderea u­­nei unităţi pentru mărfuri raţionate. Tot la Bariera Unirii a fost deschisă o bază de desfacere a cărnii care alimentea­ză patru centre, iar un nou centru de carne a fost deschis pe strada 23 August. Datorită faptului că în unele locuri se produceau aglomeraţii la centrele de pâine, comitetul executiv orăşenesc — prin secţiu­nea sa comercială — a luat măsuri să fie amenajate două noi centre pe străzile Seca­rei şi Petre Gheorghe. De curând, noile cen­tre au intrat în funcţiune. Datorită acestor măsuri, aprovizionarea oamenilor muncii din oraşul Ploeşti se îm­bunătăţeşte continuu, înfloreşte oraşul PITEŞTI (dein trimisul nostru). — Comitetul executiv a­l sfatului popular o­­răşenesc Piteşti a iniţiat şi a înfăptuit cu ajutorul cetăţenilor o serie de lucrări de fo­los obştesc. încă de anul trecut s’a înce­put în oraşul Piteşti amenajarea unui parc. I­n interiorul acestui parc s’a construit un stadion cu două tribune care pot să găzdu­iască peste 3000 spectatori. In aprop­erea stadionului, s’a amenajat un ștrand. Pe mar­ginea drumului care traversează parcul de la o intrare la alta s-au plantat pomi. Acum în jurul stadionului se înfăptuesc noi lucrări de înfrumuseţare. Cetăţenii oraşului Piteşti au răspuns cu însufleţire chemării comitetului executiv şi participă în număr tot mai mare la amena­jarea parcului. In prezent, ei lucrează la amenajarea unui lac, pe care vor fi puse bărci. Aici munca, este împărţită pe sectoare şi fiecare sector caută să termine primul lu­crările. Unii nivelează pământul, alţii aran­jează brazdele de iarbă pe marginea lacu­lui sau ronduri pentru flori în insula din mijloc. In curând lucrările vor fi terminate. Intr’un loc, la câţiva paşi de intrarea în parc, grupuri de pionieri se adună în faţa unei clădiri care e gata până la acoperiş. A­­colo se construeşte „Staţia pionierilor“. De aci, dela staţia pionierilor, va porni trenul lor care va crcula pe o distanţă de 1500 m. Lucrările pentru amenajarea parcului s’au efectuat în cea mai mare parte prin muncă voluntară şi prin folosirea resurselor locale.­ Se înfăptuesc lucrările din autoimpunere MEDIAȘ (dela trimisul nostru). — Comi­tetul executiv al sfatului popular raionul Me­diaş foloseşte din plin autoimpunerea ca un mijloc eficace pentru atragerea urselor mun­citoare de la sate la gospodărirea treburilor obşteşti, pentru înflorirea satelor şi comu­nelor. Prin secţiunea­ s.a de gospodărie comunală şi industrie locală, Comitetul executiv raional Mediaş s-a preocupat intens în ultimul timp de aprovizionarea şantierelor de pe întreg cu­prinsul ra­ton­ului cu materialele necesare. Datorită bunei aprovizionări a şantierelor, locuitorii satelor de pe întregul cuprins al raionului, în frunte cu deputaţii şi antrenaţi de comitetele de cetăţeni i au putut începe construcţia a cinci cămine culturale, două şcoli şi 17 poduri; deasemeni au fost în­cepute lucrările pentru electrificarea a patru comune. Sprijinind aprovizionarea cu materiale de construcţie a lucrărilor ce se înfăptuesc prin autoimpunere, comitetul executiv raional Me­diaş contribue din plin la ridicarea economică şi gospodărească a comunelor şi satelor, la creşterea nivelului de trai al­ ţărănimii mun­citoare.

Next