Romînia Liberă, iunie 1954 (Anul 12, nr. 3004-3029)

1954-06-11 / nr. 3013

'Proletari în toate ţările, uniţi-vă'! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA Controlul executării propriilor hotărâri ale sfaturilor populare Ca organe locale ale puterii de stat in regiuni, raioane, oraşe şi comune, sfatu­rile populare conduc activitatea focală pe tărâm economic şi cultural. Ele asigură înfăptuirea politicii partidului şi guvernu­lui organizând participarea activă a celor mai largi mase muncitoare la conducerea treburilor de stat şi obşteşti, la opera de construire a socialismului. In etapa actuală, conţinutul principal al­ activităţii sfaturilor populare îl consti­tuie înfăptuirea sarcinilor trasate de hotă­rârea plenarei­­lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953, sarcini menite să dea avânt mersului înainte al ţării noastre pe Calea construirii vieţii noi. Pentru aceasta, sfaturile populare în sesiuni, iar comitetele executive în şedin­ţe, adoptă hotărâri menite să ducă la în­făptuirea sarcinilor trasate de partid şi guvern şi la rezolvarea problemelor ridi­cate de oamenii muncii. Hotărârile adoptate de sfaturile popu­lare sau de comitetele executive trebuie să fie bazate pe o analiză temeinică a pro­blemelor respective, să dea indicaţii con­crete în legătură cu rezolvarea acestora. Este necesar ca în aceste hotărâri să se pre­vadă termene precise şi cine anume răs­punde de îndeplinirea fiecărei prevederi a hotărârii respective. Numai în felul acesta hotărârile adoptate vor putea fi urmate de măsuri care asigură traducerea lor în viaţă. Adoptarea unei hotărâri nu este însă to­tul. Este necesar în primul rând ca hotă­­­rîrile să fie transmise celor ce le revin ■sarcini,în legătură cu îndeplinirea lor şi­­să fie aduse la cunoştinţa oamenilor muncii de pe teritoriul respectiv de acti­vitate, să se asigure participarea maselor la executarea acestor hotărâri. O problemă esenţială pentru comitetele executive ale sfaturilor populare o consti­tuie organizarea controlului executării propriilor hotărâri. Nu poate fi vorba de o organizare şi conducere justă, care să ducă la succese în munca pe care o desfăşoară sfaturile populare, fără ca în prealabil să existe un temeinic control al executării hotărârilor adoptate în sesiuni şi în şedin­ţele comitetelor executive. Controlul executării propriilor hotărâri poate da rezultatele dorite numai atunci când acesta va fi bine organizat şi va în­cepe imediat după adoptarea hotărârilor. Aşa a procedat de pildă, comitetul execu­tiv al sfatului popular raional Codăeşti, regiunea Iaşi. încă înainte de începerea însăminţărilor de primăvară, comitetul exe­cutiv a analizat într-o şedinţă, în lumina Hotărîrii partidului şi guvernului din 3 martie 1954, sarcinile ce-i reveneau pentru asigurarea succesului muncilor agricole de primăvară. In cadrul acestei şedinţe s-a adoptat o hotărâre care prevedea măsuri concrete. Organizarea temeinică a contro­lului executării acestei hotărâri, prin mem­brii comitetului executiv raional, prin secţii şi instructorii, a făcut ca raionul Codăeşti să fie fruntaş pe regiune în muncile agri­cole de primăvară. Organizarea temeinică ,a controlului executării propriilor hotărîri ,nu a fost însă înţeleasă de toate sfaturile populare din țara noastră. Sânt unele sfaturi populare care subapreciază în mod nepermis con­trolul executării hotărârilor. Un exemplu de acest fel ni-l dă comitetul executiv al sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare. Acest comitet executiv a anali­zat deseori în şedinţele sale problema a­­provizionării oamenilor muncii, a adoptat o serie de hotărâri care nu au fost însă în­deplinite deoarece nu a fost organizat şi controlul executării lor. De atitudini asemănătoare dă dovadă şi comitetul executiv al sfatului popular re­gional Hunedoara, care uită să urmăreas­că executarea hotărârilor luate în sesiu­nile sfatului popular şi în şedinţele sale. Nu rare sânt cazurile când acest comitet executiv adoptă hotărâri, întocmeşte circu­­lări şi instrucţiuni, dar uită să se ocupe şi de înfăptuirea lor, de ajutorarea celor chemaţi să se aplice. La fel de dăunătoare este şi practica ce se mai întîlneşte la unele comitete exe­cutive de a se considera controlul execu­tării drept o sarcină de campanie apă­rută odată cu semnalarea lipsurilor şi ne­ajunsurilor unui sector de activitate. A conduce nu înseamnă a sta în birou și a elabora hotărâri. O hotărâre ori­cât de bună ar fi nu va duce la rezultatele dorite dacă înfăptuirea ei nu va fi asigurată printr-o muncă organiza­torică corespunzătoare. Trebuie combă­tută cu toată tăria înțelegerea birocratică a controlului executării. Superficialitatea și lipsa de răspundere manifestate pe a­­locuri în efectuarea controlului executării aduc prejudicii serioase muncii sfaturilor populare. Din păcate, sânt încă membri ai comitetelor executive regionale și raionale care, mergînd la comitetele executive subordonate, efectuează un control din goarna maşinii. Un asemenea „control“ se rezumă la o discuţie în grabă cu preşe­dintele sau secretarul comitetului execu­tiv subordonat. De asemenea, unele comi­tete executive consideră în mod cu totul nejust că luarea de situaţii telefonice re­prezintă o metodă eficace de control a executării hotărârilor. Membrii comitetelor executive şi în pri­mul rând preşedinţii, vicepreşedinţii şi se­cretarii comitetelor executive, n­u răspund ■numai de munca lor, ci răspund şi de munca celor aflaţi sub conducerea comi­tetului executiv din care fac parte. Tocmai de aceea, ei au datoria de a controla per­manent executarea hotărârilor adoptate. Pentru aceasta, ei trebuie să meargă pe teren, să ia legătură cu cei ce trebuie să execute hotărârile, cu masele celor ce mun­cesc. Cunoscând problemele şi năzuinţele maselor, conducătorii comitetelor executi­ve pot contribui la luarea de hotărâri jus­te, pot antrena masele la îndeplinirea ho­tărârilor luate. Un rol deosebit în controlul executării hotărârilor revine comisiilor permanente. Acestea, ca organe de studiu şi control, au datoria să urmărească felul cum stat înfăptuite hotărârile sfatului popular res­pectiv şi să ţină la curent comitetul exe­cutiv despre aceasta, să-i seziseze even­tualele lipsuri pe care le constată şi să-i prezinte propuneri de îmbunătăţire a muncii. In munca de control a executării a pro­priilor hotărâri un ajutor însemnat pot şi sunt datori să-l dea instructorii secţiilor organizatorice regionale şi ra­ionale. Aceştia, prin specificul muncii lor, sânt în contact permanent cu comite­tele executive subordonate, cunosc starea de lucruri dintr-un domeniu de activitate sau altul. Ei pot să se zisese lipsurile, să le facă cunoscute comitetelor executive res­pective şi să propună măsuri de lichidare a acestor lipsuri. Comitetele executive ,ale sfaturilor popu­lare regionale, raionale, orăşeneşti şi co­munale au datoria să îmbine controlul executării propriilor hotărâri efectuat de activiştii sfatului popular, cu controlul de jos, al maselor. Aceasta va duce în mod nemijlocit la lărgirea bazei de masă a sfa­tului popular respectiv. Controlul executării propriilor hotărâri este o condiţie indispensabilă pentru ridi­carea nivelului muncii de conducere a construcţiei economice şi culturale de că­tre sfaturile populare. Adoptând hotărâri menite să ducă la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid şi guvern şi la rezolva­rea cerinţelor maselor, organizând temei­nic controlul executării acestor hotărâri, sfaturile populare vor aduce o şi mai mare contribuţie la lupta pentru dezvoltarea economică a ţării şi făurirea bunăstării poporului nostru muncitor. Delegaţia Partidului Muncitoresc Romín la Congresul al X-lea al Partidului Comunist din Cehoslovacia In ziua de 10 iunie a plecat la Praga dele­gaţia Partidului Muncitoresc Romín la cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia care-şi deschide lucrările la 11 iunie. Din delegaţie fac parte tovarăşii Gh. Apos­tol, prim secretar al Comitetului Central al P.M.R., şi N. Go­­dbergher, şeful secţiei organelor conducătoare de partid, sindicale şi de U.T.M. a C.C. ,al P.M.R. (Agerpres) Construcţii pentru muncitorii agricoli Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale muncitorilor agricoli, statul nostru de­­mocrat popular învesteşte în fiecare an sume importante. Din 1949 şi pînă acum, în gospo­dăriile agricole de stat, în S.M.T. şi în staţiunile experimentale s-au construit 591 locuinţe colective şi grupuri sociale. In lo­cuinţele construite sunt cazati 29.500 de mun­­citori agricoli. S-au construit de asemenea 73 băi, 112 localuri noi de cantine şi alte clă­diri de interes social-cultural. S-au ridicat de asemenea numeroase locuinţe individuale pentru muncitorii cu familie. Numai anul trecut au fost date în folosinţă 104 clădiri pentru locuinţe individuale, cu câte două apar­tamente fiecare. Construcţiile altor 738 clădiri pentru locuinţe individuale au fost începute în anul 1953 şi vor fi terminate anul acesta. Vor fi terminate de asemenea şi 138 grupuri so­ciale, cu o capacitate de 50 de locuri fiecare, pentru muncitorii necăsătoriţi. In anu­l 1954 se va începe construcţia unui număr de 743 de clădiri pentru locuinţe indi­viduale cu câte două a­pantamem­e, 59 locuinţe colective, 10­ localuri noi de cantine, precum şi alte construcţii sociale, ca băi, dispensare şi altele. Numeroşi muncitori agricoli îşi construiesc locuinţe proprii cu ajutorul creditelor acordate de stat. Astfel, anul trecut au fost construite 105 locuinţe individuale. Anul aceştia alţi 1199 muncitori agricoli îşi vor construi lo­cuinţe proprii. (Agerpres). Anul XII-Nr. 3013 4 pagini 20 bani Vineri 11 iunie 1954 N NUMĂRUL de azi GH. SANDU : Folosirea deplină a capaci­tății de producție a cuptoarelor Martin (pag. 2-a) — I. STOENESCU : Un vis minunat. (pag. 2-a) — PAUL MARIAN : Foileton — Scump, dar face ! (pag. 2-a) — Lucrările Sf. Sinod al Bisericii ortodoxe române şi ale Adunării naţionale bisecri­ceşti (pag. 3-a) — Conferinţa de la Geneva a miniştrilor­­*­facerilor externe — Declaraţia făcută i» Clu­jn-lai (pag. *-■» — Parlamentul francez respinge politica ex­­ternă a guvernului Laniel (pag. 4-a) — Cel de al Xl-lea Congres al Sindicatelor Sovietice (pag. 4-a) — GH. IOSUB : ...Şi totuși e criză economi-' că in S.U.A. I (pag. 4-a) Din Republica noastră Populară Locuinţe pentru mineri PETROŞANI.­­ In ultimii 3 ani, peste 2.500 de familii de mineri de la exploatările carbonifere ale Văii Jiului s-au mutat în apartamente noi, spaţioase. In primăvara acestui an lucrările de con­strucţii de locuinţe pentru mineri s-au extins şi mai mult. La numeroase blocuri se efec­tuează acum ultimele lucrări de finisare. In oraşul nou al minerilor din Uricani au fost recepţionate în cursul săptămînii trecute două blocuri noi cu cite 18 apartamente fiecare, des­tinate minerilor. Zilele acestea au fost termi­nate de asemenea lucrările de­ construcţie a unor noi blocuri la Petrila, Lupeni, Vulcan, Petroşani, Lonea. Pină la sfîrşitul lunii iunie, alte 300 de fa­milii de mineri din Valea Jiului vor primi în folosinţă apartamente în noile blocuri. Gata pentru pescuit GALAŢI. — Peste Delta Dunării bate un vînt călduţ de vară. Virfurile înalte ale stufului se înconvoaie în adierea lui. Pescarii secţiei „Mila 23" şi-au terminat pregătirile pentru pescuitul de vară. Brigăzile de pescuit au fost reorganizate, bărcile au fost cătrănite şi trase la umbră, sculele pen­tru prinsul scrumbiilor sunt gata pentru a fi puse la lucru. Pentru bunul mers al pescuitului de vară, conducerea secţiei a organizat de curînd o consfătuire de producţie unde pescarii au a­­nalizat felul în care s-au desfăşurat lucrările de pregătire a campaniei şi şi-au luat noi an­gajamente în muncă. Preparatorii secţiei au chemat la întrecere pe cei de la secţiile Matiţa şi Gorgova avînd ca obiectiv buna ambalare a peştelui, folosirea de noi metode de conge­lare şi altele. (Agerpres) Şcoală pentru propagandiştii cărţii şi presei sovietice De curînd, la organizaţia A.R.L.U.S a Capitalei au început cursurile unei şcoli ai cărei elevi sunt muncitori, funcţionari, me­dici, ingineri, bibliotecari, membri ai dife­ritelor cercuri A.R.L.U.S. din Bucureşti. Şcoala, care are drept scop să formeze un activ priceput de propagandişti ai cărţii şi presei sovietice, este sprijinită de o serie de scriitori, profesori universitari, care ţin di­ferite lecţii pe teme legate de activitatea pe care o vor duce absolvenţii şcolii. Spectacolul artiştilor amatori din Deva DEVA (de la corespondentul nostru). — Colectivul de artişti amatori format din mun­citori, tehnicieni şi funcţionari de la diferite întreprinderi şi instituţii din oraşul Deva, desfăşoară o vie activitate culturală­­In cursul acestui an, ansamblul, de artişti amatori a prezentat un bogat program artis­tic compus din monologuri, scenete şi poezii, la care au participat sute de spectatori. Acum cîteva zile, artiştii amatori din Deva au prezentat pe scena clubului muncitoresc din acest oraş spectacolul de estradă „In pas cu noi". Pe ogoarele patriei Se apropie tot mai mult vremea cînd pe ogoarele patriei va începe marea bătă­lie a recoltării. Pentru ca roadele ce se vor culege să fie cît mai bogate, pentru ca nici un bob să nu se piardă, fiecare zi trebuie să aducă noi rezultate în pregătirea cit mai grabnică a lucrărilor de recoltare, în respectarea regulilor agrotehnice la îngrijirea culturilor. Oameni ai muncii de pe ogoare, îngrijiţi la timp toate culturile, urmaţi în­demnurile inginerilor şi tehnicienilor, pregătiţi şi reparaţi încă de pe acum uneltele şi maşinile agricole de care veţi avea nevoie peste puţină vreme. Prin muncă temeinică şi făcută la timp, prin folosirea celor mai bune me­tode de lucru, veţi asigura un belşug de roade, vouă şi întregii ţări. Succesele ţăranilor muncitori din regiunea Oradea ORADEA (de la corespon­dentul nostru). — Pe întinsul regiunii Oradea ţăranii mun­citori cu gospodării individua­le şi membrii gospodăriilor a­­gricole colective desfăşoară lupta pentru sporirea produc­ţiei agricole şi respectarea în­tocmai a regulilor agrotehni­ce înaintate. In prezent, în centrul preocupării lor se află lupta pentru stîrpirea buruie­nilor. TIMIŞOARA.­­ Anul acesta, colectiviştii din Otveşti, raio­nul Timişoara, au semănat a­­proape întreaga suprafaţă de­stinată culturii porumbului în cuiburi aşezate în pătrat. Se­mănat la timp, porumbul a răsărit uniform. Acum colecti­viştii din această comună dau CONSTANŢA­­ (de la co­respondentul nostru).­­ Meca­nizatorii din staţiunile de ma­şini şi tractoare din regiu­nea Constanţa desfăşoară o muncă intensă pentru rep­ara­­rea şi punerea la­­punct a u­­neltelor şi maşinilor agricole necesare la recoltat, treeriş şi dezmiriştit. Zilele trecute, la staţiunea SUCEAVA (de la corespon­dentul nostru). — De felul cum vor fi reparate şi pregă­tite maşinile agricole depinde în mare măsură desfăşurarea campaniei de recoltare şi tre­eriş. S.M.T. din regiunea Su­ceava însă au rămas în urmă în această privinţă. S.M.T. Rădăuţi şi Spătăreşti de abia au început reparaţii­le, iar cele din Dorohoi şi S­alcea nu au realizat nici 30 la sută din planul de repara­Cele cîteva zeci de mii de hectare, reprezentînd peste 98 la sută din totalul culturilor păioase ce au fost privite, con­stituie unul din succesele de seamă pe care le-au dobîndit oamenii muncii de pe ogoare­le acestei regiuni. La lucrările de prăşit, în frunte se situiază ţăranii mun­citori şi colectiviştii din ra­ioanele Săcuieni şi Marghita unde praşila I-a s-a efectuat în proporţie de peste 80,6%­ o mare atenţie îngrijirii tutu­ror semănăturilor de toamnă şi primăvară. Prăşitul este efectuat cu mijloace mecani­zate, ceea ce a făcut ca pînă acum mari suprafeţe ocupate cu culturi prăşitoare să fie cu­răţite de buruieni. Cu un cu­plaj de 5 prăşitori acţionate de maşini şi tractoare din Cer­navodă ,,Remus Opreanu", ra­ionul Medgidia, s-au format cinci echipe pentru repararea batozelor. Lucrînd cu multă sîrguinţă, muncitorii din ace­ste echipe au reuşit să ter­mine in scurt timp repararea a patru batoze. In prezent, cele 5 echipe de reparaţii lu­crează de zor pentru termina­ţii la maşinile agricole pentru campania de vară. In regiune, reparaţiile la S.M.T. s-au fă­cut în proporţie de sub 25%­. Rămînerea în urmă la repa­raţii este determinată în pri­mul rînd de lipsa de preocu­pare dovedită de comitetul executiv al sfatului popular regional şi direcţia agricolă regională pentru munca S.M.T. Comitetul executiv al sfatu­lui popular regional Suceava şi respectiv 75 la sută, între­cerea patriotică pentru titlul de comună fruntaşă în lucrări­le de întreţinere a culturilor la care s-au alăturat mii de ţărani muncitori continuă să se desfăşoare cu multă însu­fleţire. Realizări de seamă au dobîndit ţăranii muncitori din comuna Toboliu, raionul Ora­dea, care au efectuat praşila l­a la culturile de cartofi, po­rumb şi altele pe o suprafaţă de peste 400 ha. de un tractor, colectiviştii din Otveşti prăşesc zilnic cîte 12 ha. cultivate cu porumb, cu floarea-soarelui sau cu cartofi. Prăşind cu mijloace mecaniza­te, ei au reuşit să termine de mult praşila i­a la culturile de floarea-soarelui, sfeclă de za­hăr, cartofi, pepeni şi varză de vară, rea reparaţiilor şi la celelalte 12 batoze care au mai rămas. S-au evidenţiat ca fruntaşi în munca depusă pentru buna executare a lucrărilor de re­paraţii, muncitorii Niţă I. Pricop, Ion Diiaconu, strunga­rul Const. Dinu, montatorii Gh. Cutinov şi Gh. Toma, precum şi sudorul C. Mita­­che, are datoria să analizeze munca desfăşurată de S.M.T., să ur­mărească îndeaproape şi să sprijine activitatea dusă de a­­cestea pentru pregătirea ma­şinilor agricole necesare cam­paniei de vară, iar S.M.T. tre­buie să-şi organizeze în aşa fel munca încît să asigure ter­minarea la timp a reparaţii­lor, să asigure o bună şi con­tinuă funcţionare a maşinilor agricole la recoltat, treeriş şi dezmiriştit. Lup­ta împotrivă buruienilor Muncă intensă pentru repararea utilajului agricol S. M. T. rămase în urmă cu reparaţiile Deschiderea expoziţiei de artă decorativă din sala Dalles In prezenţa reprezentanţilor Ministerului Culturii şi a numeroşi oameni de artă, ieri s-a deschis în sala Dalles expoziţia de artă decorativă. La această expoziţie organizată de Minister­­rul Culturii şi Uniunea Artiştilor Plastici din R.P.R. sînt expuse peste 1000 lucrări de artă deco­rativă. Lucrările din mozaic, ceramică, piele, iernii pictat, sticlă suflată precum şi ţesăturile, im­­primeurile, broderiile, tapiţeriile, păpuşile, vi» ■t rouirile, proiectele de mobilier sînt lucrate cu multă măestrie pe motive de artă populară. Temele lucrărilor expuse sînt inspirate dirt trecutul ţării noastre, din viaţa şi munca oa­­menilor muncii de azi. Lucrările prezentate la această expoziţie sînt­ semnate de numeroşi artişti din Bucureşti, Oradea, Tg. Mureş, Timişoara, Oraşul Stalin, Sibiu şi elevi ai institutelor de arte plastice din Bucureşti şi Cluj. Caravane sanitare la sate IAŞI.­­ In fiecare duminică, numeroşi me­­dici şi surori de ocrotire din diferite unităţi sanitare din regiunea Iaşi merg la sate pen­ tru a da consultaţii ţăranilor muncitori. ■ In comuna Războieni din raionul Tg. Frumoşi au venit în ultima duminică 8 medici speci­­alişti de la clinicile spitalului regional „C. I. Perhon" din Iaşi care au dat 236 consultaţii pentru boli interne, chirurgie, nas, gât şi u­­rechi, stomatologie şi altele. In aceeaşi zi, alţi medici specialişti de la­ spitalul nr. 1 din Iaşi şi de la spitalele ra­ionale din Roman şi Codăeşti au dat 688 consultaţii în comunele Bucium şi Popricani din raionul Iaşi, Secueni, raionul Roman şi Dobrovăţ, raionul Codăeşti. În duminicile viitoare, medicii din regiunea Iaşi vor continua această acţiune menită să îmbunătăţească asistenţa sanitară acordată ţăranilor muncitori. Cadre tehnice în sprijinul campaniei agricole PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). In­ cadrul filialei A.S.I.T.­Ploeşti a luat fiinţă o comisie regională de sprijinire a agricul­­tu­rii. Tehnicienii din diferite cercuri ori subfil­iale A.S.I.T. din regiunea Ploeşti se depla­­sează la diferite unităţi socialiste din agri* cultură cercetînd condiţiile de muncă, călită* tea lucrărilor efectuate, dînd îndrumări prac­­tice de rezolvare a unor probleme tehnice şi ajutîmd direct la repararea şi revizuirea uti­­lajului. Un nou spital pentru copii BRAILA.­­ Peste puţin timp, în oraşul Brăila va fi dat in folosinţă un nou spital policlinică pentru copii. Instalat într-un spa­ţios bloc cu 3 etaje, spitalul via avea o capa­­citate­­de 100 paturi, săli de tratament, labo­rator de analize, o farmacie, precum şi ca­mere pentru mamele cu copii internați în spi­­tal. La uzina „Steagul Roşu” din Oraşul Stalin Zilele trecute un redactor al Agenţiei ,,Agerpres" a vizi­tat uzina „Steagul Roşu", din Oraşul Stalin. Cu acest prilej a avut o convorbire cu iov. Gh. Rădoi, directorul ge­neral al uzinei, despre istoricul întreprinderii şi transfor­mările prin care ea a trecut de la naţionalizarea princi­palelor mijloace de producţie. S-ar părea că un veac desparte fosta ,,Astra-Braşov" de actuala întreprindere „Steagul Roşu" — nu-i aşa ? întreabă tov. Gh­. Rădoi, arătind cu un gest larg uzina, În ceea ce priveşte înfăţişarea exterioară lucrurile apar de la înce­put evidente, dar ceea ce este de-a dreptul emoţionant se află in istoria ultimilor 6 ani ai întreprinderii noastre, nu oamenii care muncesc aici, in realizările lor. Actul revoluţionar al naţionalizării principalelor mijloace de producţie a găsit fosta uzină „Astra“ in aceeaşi stare cu celelalte de seama ei: sortimentul de mărfuri redus, atelierele in paragină, producţia prost organizată, munci­torii veşnic in nevoie. Cei mai vechi­­din uzină îşi amintesc de zilele tumultoase, pline de avint, care au urmat actului naţionalizării, in toate atelierele muncitorii se adunau la sfat şi, împreună cu mulţi dintre ingineri şi tehnicieni, căutau, fără răga, îmbunătăţiri in procesul de producţie, în or­ganizarea locurilor de muncă, in amenajarea clădirii. Aproape in fiecare zi se făceau noi propuneri, tot mai bune. Muncitorii au început să-şi dea seama din ce in ce mai mult ce înseamnă să munceşti pentru poporul tău, pentru tine însuţi. In frun­tea tuturor acţiunilor se aflau comuniştii, muncitorii înaintaţi. Astăzi, după 6 ani, dacă priveşti uzina, oamenii, aproape că nu recu­noşti nimic. In primul rind producţia, sub toate aspec­tele, s-a ridicat la un nivel înalt. încă in 1948, anul naţionalizării — se împlinesc acum la 1I iunie 6 ani de atunci — uzina a început să producă rulmenţi de diferite tipuri. Era Începutul unui lung şir de produse cu care astăzi colectivul întreprinderii se mindreşte pe drept cuvint: utilaj petrolifer de felurite tipuri, vagoane-cisterne, utilaj de extracţie minieră, utilaj greu pentru industria chimică, pentru industria cimentului, a hirtiei, pentru transportul feroviar, în fiecare an pe porţile uzinei ies 50—60 de sortimente noi de pro­duse. Valoarea producţiei globale faţă de anul 1949, este astăzi cu aproximativ 50 la sută mai mare. Desigur, fiecare dintre noi este pe deplin conştient că realizările pe care le-am obţinut pină acum in întreprinderea noastră n-ar fi fost posibile fără ajutorul frăţesc, plin de dra­goste, pe care l-am prinit din partea oame­nilor sovietici. Marca uzinei noastre poate fi azi intilnită in regiunea petroliferă a Văii Prahovei sau in minele din Valea Jiului, la Hunedoara şi Re­şiţa sau la termocentrala Singeorgiu de Pădure. Acest lucru ne umple tuturora ini­mile de bucurie. Vorbeam adineauri despre faptul că oamenii s-au schim­bat. Era și firesc să se intimple astfel. Iată-l pe maistrul Alexandru Nistor. In 1948 era munci­tor, astăzi este maistru. Asemenea cazuri sunt multe la noi. Dar meritul cel mare al maistrului Nistor constă in faptul că a organizat o secţie care a devenit în scurt timp frun­taşă pe uzină. In această secţie el a crescut, plin de grijă părintească, 85 de muncitori calificaţi dintre care trei au urmat in continuare Institutul Politehnic şi chiar in cursul acestui an vor deveni ingineri. Să luăm o altă pildă: maistrul Alexandru Şipoş, lau­reat al Premiului de Stat. El este unul dintre cei mulţi,­ care îşi îngrijesc cu toată dragostea maşinile la care lu­crează. Ani şi ani de-a b­adul strungul lui nu a avut nevoie de nici o reparaţie. Anul trecut, cînd a devenit maistru, a predat maşina in cea mai bună stare de funcţionare fiului său pe care tot el l-a învăţat meseria de strungar. Dealtfel — putem să spunem — nici tînărul nu se lasă mai prejos. Cu toate că uzina noastră a avut de înfrînt greutăţi se­rioase, in atelierele ei s-au calificat in aceşti din urmă ani circa 8500 de muncitori, dintre care 2250 de femei şi 240 de maiştri. Totodată 208 muncitori urmează secţiile fără frec­venţă ale diferitelor facultăţi: Facultatea Muncitorească sau Institutul Politehnic. In uzină, sunt astăzi mulţi ca Ion Pintea, şeful secto­rului turnătorie-oţel, Ion Costin, şeful cabinetului tehnic, Ion Murzea, şeful serviciului de organizare a muncii, sau Gh. Mindrescu, şeful secţiei tinichigerie, care in 1948 erau simpli muncitori şi care ocupă astăzi diferite funcţii de conducere, pe care le îndeplinesc cu cinste. An de an a sporit numărul celor care s-au angajat in întrecerea socialistă. Astăzi, avem in uzină 1193 de frun­taşi ai întrecerii. Mişcarea inovatorilor de asemenea se lărgeşte mereu. In luna mai sumele economisite, de între­prindere, datorită aplicării inovaţiilor şi raţionalizărilor, se ridică la 410.648 lei. Nu este lipsit de interes să arătăm că însăşi viaţa actua­lului director general al uzinei oglindeşte transformările adinei prin care a trecut poporul nostru muncitor. Ucenic, exploatat la singe într-un atelier de reparaţii auto pină in 1944, apoi voluntar pe frontul antihitlerist, tov. Rădoi a fost după terminarea războiului, muncitor intr-o întreprindere din Capitală. Odată cu naţionalizarea principalelor mij­loace de producţie, tinărul muncitor primeşte diferite funcţii importante pe care le îndepli­neşte cu pricepere. A muncit in domeniul se­lecţionării cadrelor, apoi ca dispecer coordo­nator pentru marile întreprinderi producătoa­re de utilaj greu. Trimis timp de doi ani in R.P. Albania, el sprijină prin munca lui dez­voltarea industriei in această ţară. Şi astăzi, la virsta de 28 de ani, iată-l di­rector general al uneia dintre cele mai mari întreprinderi din ţară. Iată, arată tov. Rădoi către grupurile mun­citorilor care plecau de la lucru, ţi-e mai mare dragul să stai să priveşti la ei­. Au dispărut privirile întunecate, frunţile brăzdate de ur­mele traiului amar. Mulţi se îndreaptă acum spre locuinţele noi din cele 23 de blocuri con­struite pentru ei. Timpul liber şi-l petrec la club, unde in bibliotecă au la dispoziţie 52.000 de volume, in sala de spectacole, la sport, la cercul de pictură, etc. De sănătatea muncitorilor şi a familiilor lor se îngrijeşte personalul medical al spitalului unificat care deserveşte uzina. Fără îndoială că se pot spune încă multe lucruri despre harnicii noştri muncitori. Viaţa lor, in uzină şi in afara ei, Vorbeşte cu pri­sosinţă despre minunatele transformări pe care clasa muncitoare, sub conducerea parti­dului, le-a înfăptuit de la II iunie 1948 încoa­ce. Iată de ce muncitorii noştri socotesc că ea merită să fie trăită din plin, că munca trebuie dezvoltată încă mai mult in scopul construirii socialismului şi al apărării păcii, al con­struirii victoriilor măreţe către care păşeşte poporul muncitor din patria noastră. La centrul şcolar profesional meta­lurgic de pe lingă uzina „Steagul Roşu" se formează noi cadre de muncitori calificaţi

Next