Romînia Liberă, iunie 1954 (Anul 12, nr. 3004-3029)
1954-06-11 / nr. 3013
'Proletari în toate ţările, uniţi-vă'! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA Controlul executării propriilor hotărâri ale sfaturilor populare Ca organe locale ale puterii de stat in regiuni, raioane, oraşe şi comune, sfaturile populare conduc activitatea focală pe tărâm economic şi cultural. Ele asigură înfăptuirea politicii partidului şi guvernului organizând participarea activă a celor mai largi mase muncitoare la conducerea treburilor de stat şi obşteşti, la opera de construire a socialismului. In etapa actuală, conţinutul principal al activităţii sfaturilor populare îl constituie înfăptuirea sarcinilor trasate de hotărârea plenareilărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953, sarcini menite să dea avânt mersului înainte al ţării noastre pe Calea construirii vieţii noi. Pentru aceasta, sfaturile populare în sesiuni, iar comitetele executive în şedinţe, adoptă hotărâri menite să ducă la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid şi guvern şi la rezolvarea problemelor ridicate de oamenii muncii. Hotărârile adoptate de sfaturile populare sau de comitetele executive trebuie să fie bazate pe o analiză temeinică a problemelor respective, să dea indicaţii concrete în legătură cu rezolvarea acestora. Este necesar ca în aceste hotărâri să se prevadă termene precise şi cine anume răspunde de îndeplinirea fiecărei prevederi a hotărârii respective. Numai în felul acesta hotărârile adoptate vor putea fi urmate de măsuri care asigură traducerea lor în viaţă. Adoptarea unei hotărâri nu este însă totul. Este necesar în primul rând ca hotărîrile să fie transmise celor ce le revin ■sarcini,în legătură cu îndeplinirea lor şisă fie aduse la cunoştinţa oamenilor muncii de pe teritoriul respectiv de activitate, să se asigure participarea maselor la executarea acestor hotărâri. O problemă esenţială pentru comitetele executive ale sfaturilor populare o constituie organizarea controlului executării propriilor hotărâri. Nu poate fi vorba de o organizare şi conducere justă, care să ducă la succese în munca pe care o desfăşoară sfaturile populare, fără ca în prealabil să existe un temeinic control al executării hotărârilor adoptate în sesiuni şi în şedinţele comitetelor executive. Controlul executării propriilor hotărâri poate da rezultatele dorite numai atunci când acesta va fi bine organizat şi va începe imediat după adoptarea hotărârilor. Aşa a procedat de pildă, comitetul executiv al sfatului popular raional Codăeşti, regiunea Iaşi. încă înainte de începerea însăminţărilor de primăvară, comitetul executiv a analizat într-o şedinţă, în lumina Hotărîrii partidului şi guvernului din 3 martie 1954, sarcinile ce-i reveneau pentru asigurarea succesului muncilor agricole de primăvară. In cadrul acestei şedinţe s-a adoptat o hotărâre care prevedea măsuri concrete. Organizarea temeinică a controlului executării acestei hotărâri, prin membrii comitetului executiv raional, prin secţii şi instructorii, a făcut ca raionul Codăeşti să fie fruntaş pe regiune în muncile agricole de primăvară. Organizarea temeinică ,a controlului executării propriilor hotărîri ,nu a fost însă înţeleasă de toate sfaturile populare din țara noastră. Sânt unele sfaturi populare care subapreciază în mod nepermis controlul executării hotărârilor. Un exemplu de acest fel ni-l dă comitetul executiv al sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare. Acest comitet executiv a analizat deseori în şedinţele sale problema aprovizionării oamenilor muncii, a adoptat o serie de hotărâri care nu au fost însă îndeplinite deoarece nu a fost organizat şi controlul executării lor. De atitudini asemănătoare dă dovadă şi comitetul executiv al sfatului popular regional Hunedoara, care uită să urmărească executarea hotărârilor luate în sesiunile sfatului popular şi în şedinţele sale. Nu rare sânt cazurile când acest comitet executiv adoptă hotărâri, întocmeşte circulări şi instrucţiuni, dar uită să se ocupe şi de înfăptuirea lor, de ajutorarea celor chemaţi să se aplice. La fel de dăunătoare este şi practica ce se mai întîlneşte la unele comitete executive de a se considera controlul executării drept o sarcină de campanie apărută odată cu semnalarea lipsurilor şi neajunsurilor unui sector de activitate. A conduce nu înseamnă a sta în birou și a elabora hotărâri. O hotărâre oricât de bună ar fi nu va duce la rezultatele dorite dacă înfăptuirea ei nu va fi asigurată printr-o muncă organizatorică corespunzătoare. Trebuie combătută cu toată tăria înțelegerea birocratică a controlului executării. Superficialitatea și lipsa de răspundere manifestate pe alocuri în efectuarea controlului executării aduc prejudicii serioase muncii sfaturilor populare. Din păcate, sânt încă membri ai comitetelor executive regionale și raionale care, mergînd la comitetele executive subordonate, efectuează un control din goarna maşinii. Un asemenea „control“ se rezumă la o discuţie în grabă cu preşedintele sau secretarul comitetului executiv subordonat. De asemenea, unele comitete executive consideră în mod cu totul nejust că luarea de situaţii telefonice reprezintă o metodă eficace de control a executării hotărârilor. Membrii comitetelor executive şi în primul rând preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii comitetelor executive, nu răspund ■numai de munca lor, ci răspund şi de munca celor aflaţi sub conducerea comitetului executiv din care fac parte. Tocmai de aceea, ei au datoria de a controla permanent executarea hotărârilor adoptate. Pentru aceasta, ei trebuie să meargă pe teren, să ia legătură cu cei ce trebuie să execute hotărârile, cu masele celor ce muncesc. Cunoscând problemele şi năzuinţele maselor, conducătorii comitetelor executive pot contribui la luarea de hotărâri juste, pot antrena masele la îndeplinirea hotărârilor luate. Un rol deosebit în controlul executării hotărârilor revine comisiilor permanente. Acestea, ca organe de studiu şi control, au datoria să urmărească felul cum stat înfăptuite hotărârile sfatului popular respectiv şi să ţină la curent comitetul executiv despre aceasta, să-i seziseze eventualele lipsuri pe care le constată şi să-i prezinte propuneri de îmbunătăţire a muncii. In munca de control a executării a propriilor hotărâri un ajutor însemnat pot şi sunt datori să-l dea instructorii secţiilor organizatorice regionale şi raionale. Aceştia, prin specificul muncii lor, sânt în contact permanent cu comitetele executive subordonate, cunosc starea de lucruri dintr-un domeniu de activitate sau altul. Ei pot să se zisese lipsurile, să le facă cunoscute comitetelor executive respective şi să propună măsuri de lichidare a acestor lipsuri. Comitetele executive ,ale sfaturilor populare regionale, raionale, orăşeneşti şi comunale au datoria să îmbine controlul executării propriilor hotărâri efectuat de activiştii sfatului popular, cu controlul de jos, al maselor. Aceasta va duce în mod nemijlocit la lărgirea bazei de masă a sfatului popular respectiv. Controlul executării propriilor hotărâri este o condiţie indispensabilă pentru ridicarea nivelului muncii de conducere a construcţiei economice şi culturale de către sfaturile populare. Adoptând hotărâri menite să ducă la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid şi guvern şi la rezolvarea cerinţelor maselor, organizând temeinic controlul executării acestor hotărâri, sfaturile populare vor aduce o şi mai mare contribuţie la lupta pentru dezvoltarea economică a ţării şi făurirea bunăstării poporului nostru muncitor. Delegaţia Partidului Muncitoresc Romín la Congresul al X-lea al Partidului Comunist din Cehoslovacia In ziua de 10 iunie a plecat la Praga delegaţia Partidului Muncitoresc Romín la cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia care-şi deschide lucrările la 11 iunie. Din delegaţie fac parte tovarăşii Gh. Apostol, prim secretar al Comitetului Central al P.M.R., şi N. Godbergher, şeful secţiei organelor conducătoare de partid, sindicale şi de U.T.M. a C.C. ,al P.M.R. (Agerpres) Construcţii pentru muncitorii agricoli Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale muncitorilor agricoli, statul nostru democrat popular învesteşte în fiecare an sume importante. Din 1949 şi pînă acum, în gospodăriile agricole de stat, în S.M.T. şi în staţiunile experimentale s-au construit 591 locuinţe colective şi grupuri sociale. In locuinţele construite sunt cazati 29.500 de muncitori agricoli. S-au construit de asemenea 73 băi, 112 localuri noi de cantine şi alte clădiri de interes social-cultural. S-au ridicat de asemenea numeroase locuinţe individuale pentru muncitorii cu familie. Numai anul trecut au fost date în folosinţă 104 clădiri pentru locuinţe individuale, cu câte două apartamente fiecare. Construcţiile altor 738 clădiri pentru locuinţe individuale au fost începute în anul 1953 şi vor fi terminate anul acesta. Vor fi terminate de asemenea şi 138 grupuri sociale, cu o capacitate de 50 de locuri fiecare, pentru muncitorii necăsătoriţi. In anul 1954 se va începe construcţia unui număr de 743 de clădiri pentru locuinţe individuale cu câte două apantameme, 59 locuinţe colective, 10 localuri noi de cantine, precum şi alte construcţii sociale, ca băi, dispensare şi altele. Numeroşi muncitori agricoli îşi construiesc locuinţe proprii cu ajutorul creditelor acordate de stat. Astfel, anul trecut au fost construite 105 locuinţe individuale. Anul aceştia alţi 1199 muncitori agricoli îşi vor construi locuinţe proprii. (Agerpres). Anul XII-Nr. 3013 4 pagini 20 bani Vineri 11 iunie 1954 N NUMĂRUL de azi GH. SANDU : Folosirea deplină a capacității de producție a cuptoarelor Martin (pag. 2-a) — I. STOENESCU : Un vis minunat. (pag. 2-a) — PAUL MARIAN : Foileton — Scump, dar face ! (pag. 2-a) — Lucrările Sf. Sinod al Bisericii ortodoxe române şi ale Adunării naţionale bisecriceşti (pag. 3-a) — Conferinţa de la Geneva a miniştrilor*facerilor externe — Declaraţia făcută i» Clujn-lai (pag. *-■» — Parlamentul francez respinge politica externă a guvernului Laniel (pag. 4-a) — Cel de al Xl-lea Congres al Sindicatelor Sovietice (pag. 4-a) — GH. IOSUB : ...Şi totuși e criză economi-' că in S.U.A. I (pag. 4-a) Din Republica noastră Populară Locuinţe pentru mineri PETROŞANI. In ultimii 3 ani, peste 2.500 de familii de mineri de la exploatările carbonifere ale Văii Jiului s-au mutat în apartamente noi, spaţioase. In primăvara acestui an lucrările de construcţii de locuinţe pentru mineri s-au extins şi mai mult. La numeroase blocuri se efectuează acum ultimele lucrări de finisare. In oraşul nou al minerilor din Uricani au fost recepţionate în cursul săptămînii trecute două blocuri noi cu cite 18 apartamente fiecare, destinate minerilor. Zilele acestea au fost terminate de asemenea lucrările de construcţie a unor noi blocuri la Petrila, Lupeni, Vulcan, Petroşani, Lonea. Pină la sfîrşitul lunii iunie, alte 300 de familii de mineri din Valea Jiului vor primi în folosinţă apartamente în noile blocuri. Gata pentru pescuit GALAŢI. — Peste Delta Dunării bate un vînt călduţ de vară. Virfurile înalte ale stufului se înconvoaie în adierea lui. Pescarii secţiei „Mila 23" şi-au terminat pregătirile pentru pescuitul de vară. Brigăzile de pescuit au fost reorganizate, bărcile au fost cătrănite şi trase la umbră, sculele pentru prinsul scrumbiilor sunt gata pentru a fi puse la lucru. Pentru bunul mers al pescuitului de vară, conducerea secţiei a organizat de curînd o consfătuire de producţie unde pescarii au analizat felul în care s-au desfăşurat lucrările de pregătire a campaniei şi şi-au luat noi angajamente în muncă. Preparatorii secţiei au chemat la întrecere pe cei de la secţiile Matiţa şi Gorgova avînd ca obiectiv buna ambalare a peştelui, folosirea de noi metode de congelare şi altele. (Agerpres) Şcoală pentru propagandiştii cărţii şi presei sovietice De curînd, la organizaţia A.R.L.U.S a Capitalei au început cursurile unei şcoli ai cărei elevi sunt muncitori, funcţionari, medici, ingineri, bibliotecari, membri ai diferitelor cercuri A.R.L.U.S. din Bucureşti. Şcoala, care are drept scop să formeze un activ priceput de propagandişti ai cărţii şi presei sovietice, este sprijinită de o serie de scriitori, profesori universitari, care ţin diferite lecţii pe teme legate de activitatea pe care o vor duce absolvenţii şcolii. Spectacolul artiştilor amatori din Deva DEVA (de la corespondentul nostru). — Colectivul de artişti amatori format din muncitori, tehnicieni şi funcţionari de la diferite întreprinderi şi instituţii din oraşul Deva, desfăşoară o vie activitate culturalăIn cursul acestui an, ansamblul, de artişti amatori a prezentat un bogat program artistic compus din monologuri, scenete şi poezii, la care au participat sute de spectatori. Acum cîteva zile, artiştii amatori din Deva au prezentat pe scena clubului muncitoresc din acest oraş spectacolul de estradă „In pas cu noi". Pe ogoarele patriei Se apropie tot mai mult vremea cînd pe ogoarele patriei va începe marea bătălie a recoltării. Pentru ca roadele ce se vor culege să fie cît mai bogate, pentru ca nici un bob să nu se piardă, fiecare zi trebuie să aducă noi rezultate în pregătirea cit mai grabnică a lucrărilor de recoltare, în respectarea regulilor agrotehnice la îngrijirea culturilor. Oameni ai muncii de pe ogoare, îngrijiţi la timp toate culturile, urmaţi îndemnurile inginerilor şi tehnicienilor, pregătiţi şi reparaţi încă de pe acum uneltele şi maşinile agricole de care veţi avea nevoie peste puţină vreme. Prin muncă temeinică şi făcută la timp, prin folosirea celor mai bune metode de lucru, veţi asigura un belşug de roade, vouă şi întregii ţări. Succesele ţăranilor muncitori din regiunea Oradea ORADEA (de la corespondentul nostru). — Pe întinsul regiunii Oradea ţăranii muncitori cu gospodării individuale şi membrii gospodăriilor agricole colective desfăşoară lupta pentru sporirea producţiei agricole şi respectarea întocmai a regulilor agrotehnice înaintate. In prezent, în centrul preocupării lor se află lupta pentru stîrpirea buruienilor. TIMIŞOARA. Anul acesta, colectiviştii din Otveşti, raionul Timişoara, au semănat aproape întreaga suprafaţă destinată culturii porumbului în cuiburi aşezate în pătrat. Semănat la timp, porumbul a răsărit uniform. Acum colectiviştii din această comună dau CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). Mecanizatorii din staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea Constanţa desfăşoară o muncă intensă pentru repararea şi punerea lapunct a uneltelor şi maşinilor agricole necesare la recoltat, treeriş şi dezmiriştit. Zilele trecute, la staţiunea SUCEAVA (de la corespondentul nostru). — De felul cum vor fi reparate şi pregătite maşinile agricole depinde în mare măsură desfăşurarea campaniei de recoltare şi treeriş. S.M.T. din regiunea Suceava însă au rămas în urmă în această privinţă. S.M.T. Rădăuţi şi Spătăreşti de abia au început reparaţiile, iar cele din Dorohoi şi Salcea nu au realizat nici 30 la sută din planul de reparaCele cîteva zeci de mii de hectare, reprezentînd peste 98 la sută din totalul culturilor păioase ce au fost privite, constituie unul din succesele de seamă pe care le-au dobîndit oamenii muncii de pe ogoarele acestei regiuni. La lucrările de prăşit, în frunte se situiază ţăranii muncitori şi colectiviştii din raioanele Săcuieni şi Marghita unde praşila I-a s-a efectuat în proporţie de peste 80,6% o mare atenţie îngrijirii tuturor semănăturilor de toamnă şi primăvară. Prăşitul este efectuat cu mijloace mecanizate, ceea ce a făcut ca pînă acum mari suprafeţe ocupate cu culturi prăşitoare să fie curăţite de buruieni. Cu un cuplaj de 5 prăşitori acţionate de maşini şi tractoare din Cernavodă ,,Remus Opreanu", raionul Medgidia, s-au format cinci echipe pentru repararea batozelor. Lucrînd cu multă sîrguinţă, muncitorii din aceste echipe au reuşit să termine in scurt timp repararea a patru batoze. In prezent, cele 5 echipe de reparaţii lucrează de zor pentru terminaţii la maşinile agricole pentru campania de vară. In regiune, reparaţiile la S.M.T. s-au făcut în proporţie de sub 25%. Rămînerea în urmă la reparaţii este determinată în primul rînd de lipsa de preocupare dovedită de comitetul executiv al sfatului popular regional şi direcţia agricolă regională pentru munca S.M.T. Comitetul executiv al sfatului popular regional Suceava şi respectiv 75 la sută, întrecerea patriotică pentru titlul de comună fruntaşă în lucrările de întreţinere a culturilor la care s-au alăturat mii de ţărani muncitori continuă să se desfăşoare cu multă însufleţire. Realizări de seamă au dobîndit ţăranii muncitori din comuna Toboliu, raionul Oradea, care au efectuat praşila la la culturile de cartofi, porumb şi altele pe o suprafaţă de peste 400 ha. de un tractor, colectiviştii din Otveşti prăşesc zilnic cîte 12 ha. cultivate cu porumb, cu floarea-soarelui sau cu cartofi. Prăşind cu mijloace mecanizate, ei au reuşit să termine de mult praşila ia la culturile de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, pepeni şi varză de vară, rea reparaţiilor şi la celelalte 12 batoze care au mai rămas. S-au evidenţiat ca fruntaşi în munca depusă pentru buna executare a lucrărilor de reparaţii, muncitorii Niţă I. Pricop, Ion Diiaconu, strungarul Const. Dinu, montatorii Gh. Cutinov şi Gh. Toma, precum şi sudorul C. Mitache, are datoria să analizeze munca desfăşurată de S.M.T., să urmărească îndeaproape şi să sprijine activitatea dusă de acestea pentru pregătirea maşinilor agricole necesare campaniei de vară, iar S.M.T. trebuie să-şi organizeze în aşa fel munca încît să asigure terminarea la timp a reparaţiilor, să asigure o bună şi continuă funcţionare a maşinilor agricole la recoltat, treeriş şi dezmiriştit. Lupta împotrivă buruienilor Muncă intensă pentru repararea utilajului agricol S. M. T. rămase în urmă cu reparaţiile Deschiderea expoziţiei de artă decorativă din sala Dalles In prezenţa reprezentanţilor Ministerului Culturii şi a numeroşi oameni de artă, ieri s-a deschis în sala Dalles expoziţia de artă decorativă. La această expoziţie organizată de Ministerrul Culturii şi Uniunea Artiştilor Plastici din R.P.R. sînt expuse peste 1000 lucrări de artă decorativă. Lucrările din mozaic, ceramică, piele, iernii pictat, sticlă suflată precum şi ţesăturile, imprimeurile, broderiile, tapiţeriile, păpuşile, vi» ■t rouirile, proiectele de mobilier sînt lucrate cu multă măestrie pe motive de artă populară. Temele lucrărilor expuse sînt inspirate dirt trecutul ţării noastre, din viaţa şi munca oamenilor muncii de azi. Lucrările prezentate la această expoziţie sînt semnate de numeroşi artişti din Bucureşti, Oradea, Tg. Mureş, Timişoara, Oraşul Stalin, Sibiu şi elevi ai institutelor de arte plastice din Bucureşti şi Cluj. Caravane sanitare la sate IAŞI. In fiecare duminică, numeroşi medici şi surori de ocrotire din diferite unităţi sanitare din regiunea Iaşi merg la sate pen tru a da consultaţii ţăranilor muncitori. ■ In comuna Războieni din raionul Tg. Frumoşi au venit în ultima duminică 8 medici specialişti de la clinicile spitalului regional „C. I. Perhon" din Iaşi care au dat 236 consultaţii pentru boli interne, chirurgie, nas, gât şi urechi, stomatologie şi altele. In aceeaşi zi, alţi medici specialişti de la spitalul nr. 1 din Iaşi şi de la spitalele raionale din Roman şi Codăeşti au dat 688 consultaţii în comunele Bucium şi Popricani din raionul Iaşi, Secueni, raionul Roman şi Dobrovăţ, raionul Codăeşti. În duminicile viitoare, medicii din regiunea Iaşi vor continua această acţiune menită să îmbunătăţească asistenţa sanitară acordată ţăranilor muncitori. Cadre tehnice în sprijinul campaniei agricole PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). In cadrul filialei A.S.I.T.Ploeşti a luat fiinţă o comisie regională de sprijinire a agriculturii. Tehnicienii din diferite cercuri ori subfiliale A.S.I.T. din regiunea Ploeşti se deplasează la diferite unităţi socialiste din agri* cultură cercetînd condiţiile de muncă, călită* tea lucrărilor efectuate, dînd îndrumări practice de rezolvare a unor probleme tehnice şi ajutîmd direct la repararea şi revizuirea utilajului. Un nou spital pentru copii BRAILA. Peste puţin timp, în oraşul Brăila va fi dat in folosinţă un nou spital policlinică pentru copii. Instalat într-un spaţios bloc cu 3 etaje, spitalul via avea o capacitatede 100 paturi, săli de tratament, laborator de analize, o farmacie, precum şi camere pentru mamele cu copii internați în spital. La uzina „Steagul Roşu” din Oraşul Stalin Zilele trecute un redactor al Agenţiei ,,Agerpres" a vizitat uzina „Steagul Roşu", din Oraşul Stalin. Cu acest prilej a avut o convorbire cu iov. Gh. Rădoi, directorul general al uzinei, despre istoricul întreprinderii şi transformările prin care ea a trecut de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. S-ar părea că un veac desparte fosta ,,Astra-Braşov" de actuala întreprindere „Steagul Roşu" — nu-i aşa ? întreabă tov. Gh. Rădoi, arătind cu un gest larg uzina, În ceea ce priveşte înfăţişarea exterioară lucrurile apar de la început evidente, dar ceea ce este de-a dreptul emoţionant se află in istoria ultimilor 6 ani ai întreprinderii noastre, nu oamenii care muncesc aici, in realizările lor. Actul revoluţionar al naţionalizării principalelor mijloace de producţie a găsit fosta uzină „Astra“ in aceeaşi stare cu celelalte de seama ei: sortimentul de mărfuri redus, atelierele in paragină, producţia prost organizată, muncitorii veşnic in nevoie. Cei mai vechidin uzină îşi amintesc de zilele tumultoase, pline de avint, care au urmat actului naţionalizării, in toate atelierele muncitorii se adunau la sfat şi, împreună cu mulţi dintre ingineri şi tehnicieni, căutau, fără răga, îmbunătăţiri in procesul de producţie, în organizarea locurilor de muncă, in amenajarea clădirii. Aproape in fiecare zi se făceau noi propuneri, tot mai bune. Muncitorii au început să-şi dea seama din ce in ce mai mult ce înseamnă să munceşti pentru poporul tău, pentru tine însuţi. In fruntea tuturor acţiunilor se aflau comuniştii, muncitorii înaintaţi. Astăzi, după 6 ani, dacă priveşti uzina, oamenii, aproape că nu recunoşti nimic. In primul rind producţia, sub toate aspectele, s-a ridicat la un nivel înalt. încă in 1948, anul naţionalizării — se împlinesc acum la 1I iunie 6 ani de atunci — uzina a început să producă rulmenţi de diferite tipuri. Era Începutul unui lung şir de produse cu care astăzi colectivul întreprinderii se mindreşte pe drept cuvint: utilaj petrolifer de felurite tipuri, vagoane-cisterne, utilaj de extracţie minieră, utilaj greu pentru industria chimică, pentru industria cimentului, a hirtiei, pentru transportul feroviar, în fiecare an pe porţile uzinei ies 50—60 de sortimente noi de produse. Valoarea producţiei globale faţă de anul 1949, este astăzi cu aproximativ 50 la sută mai mare. Desigur, fiecare dintre noi este pe deplin conştient că realizările pe care le-am obţinut pină acum in întreprinderea noastră n-ar fi fost posibile fără ajutorul frăţesc, plin de dragoste, pe care l-am prinit din partea oamenilor sovietici. Marca uzinei noastre poate fi azi intilnită in regiunea petroliferă a Văii Prahovei sau in minele din Valea Jiului, la Hunedoara şi Reşiţa sau la termocentrala Singeorgiu de Pădure. Acest lucru ne umple tuturora inimile de bucurie. Vorbeam adineauri despre faptul că oamenii s-au schimbat. Era și firesc să se intimple astfel. Iată-l pe maistrul Alexandru Nistor. In 1948 era muncitor, astăzi este maistru. Asemenea cazuri sunt multe la noi. Dar meritul cel mare al maistrului Nistor constă in faptul că a organizat o secţie care a devenit în scurt timp fruntaşă pe uzină. In această secţie el a crescut, plin de grijă părintească, 85 de muncitori calificaţi dintre care trei au urmat in continuare Institutul Politehnic şi chiar in cursul acestui an vor deveni ingineri. Să luăm o altă pildă: maistrul Alexandru Şipoş, laureat al Premiului de Stat. El este unul dintre cei mulţi, care îşi îngrijesc cu toată dragostea maşinile la care lucrează. Ani şi ani de-a badul strungul lui nu a avut nevoie de nici o reparaţie. Anul trecut, cînd a devenit maistru, a predat maşina in cea mai bună stare de funcţionare fiului său pe care tot el l-a învăţat meseria de strungar. Dealtfel — putem să spunem — nici tînărul nu se lasă mai prejos. Cu toate că uzina noastră a avut de înfrînt greutăţi serioase, in atelierele ei s-au calificat in aceşti din urmă ani circa 8500 de muncitori, dintre care 2250 de femei şi 240 de maiştri. Totodată 208 muncitori urmează secţiile fără frecvenţă ale diferitelor facultăţi: Facultatea Muncitorească sau Institutul Politehnic. In uzină, sunt astăzi mulţi ca Ion Pintea, şeful sectorului turnătorie-oţel, Ion Costin, şeful cabinetului tehnic, Ion Murzea, şeful serviciului de organizare a muncii, sau Gh. Mindrescu, şeful secţiei tinichigerie, care in 1948 erau simpli muncitori şi care ocupă astăzi diferite funcţii de conducere, pe care le îndeplinesc cu cinste. An de an a sporit numărul celor care s-au angajat in întrecerea socialistă. Astăzi, avem in uzină 1193 de fruntaşi ai întrecerii. Mişcarea inovatorilor de asemenea se lărgeşte mereu. In luna mai sumele economisite, de întreprindere, datorită aplicării inovaţiilor şi raţionalizărilor, se ridică la 410.648 lei. Nu este lipsit de interes să arătăm că însăşi viaţa actualului director general al uzinei oglindeşte transformările adinei prin care a trecut poporul nostru muncitor. Ucenic, exploatat la singe într-un atelier de reparaţii auto pină in 1944, apoi voluntar pe frontul antihitlerist, tov. Rădoi a fost după terminarea războiului, muncitor intr-o întreprindere din Capitală. Odată cu naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, tinărul muncitor primeşte diferite funcţii importante pe care le îndeplineşte cu pricepere. A muncit in domeniul selecţionării cadrelor, apoi ca dispecer coordonator pentru marile întreprinderi producătoare de utilaj greu. Trimis timp de doi ani in R.P. Albania, el sprijină prin munca lui dezvoltarea industriei in această ţară. Şi astăzi, la virsta de 28 de ani, iată-l director general al uneia dintre cele mai mari întreprinderi din ţară. Iată, arată tov. Rădoi către grupurile muncitorilor care plecau de la lucru, ţi-e mai mare dragul să stai să priveşti la ei. Au dispărut privirile întunecate, frunţile brăzdate de urmele traiului amar. Mulţi se îndreaptă acum spre locuinţele noi din cele 23 de blocuri construite pentru ei. Timpul liber şi-l petrec la club, unde in bibliotecă au la dispoziţie 52.000 de volume, in sala de spectacole, la sport, la cercul de pictură, etc. De sănătatea muncitorilor şi a familiilor lor se îngrijeşte personalul medical al spitalului unificat care deserveşte uzina. Fără îndoială că se pot spune încă multe lucruri despre harnicii noştri muncitori. Viaţa lor, in uzină şi in afara ei, Vorbeşte cu prisosinţă despre minunatele transformări pe care clasa muncitoare, sub conducerea partidului, le-a înfăptuit de la II iunie 1948 încoace. Iată de ce muncitorii noştri socotesc că ea merită să fie trăită din plin, că munca trebuie dezvoltată încă mai mult in scopul construirii socialismului şi al apărării păcii, al construirii victoriilor măreţe către care păşeşte poporul muncitor din patria noastră. La centrul şcolar profesional metalurgic de pe lingă uzina „Steagul Roşu" se formează noi cadre de muncitori calificaţi