Romînia Liberă, octombrie 1954 (Anul 12, nr. 3108-3134)
1954-10-14 / nr. 3119
Proletari din toate forile, tmifi-vul aminiamă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Sărbătorim cartea sovietică Ne-am obişnuit ca în fiecare toamnă ordată cu belşugul plinii şi vinului să sărbătorim prietenia romîno-sovietică. De marea familie a popoarelor sovietice ne leagă o prietenie verificată în încercările din trecut şi luminată de ţeluri comune în viitor. Ura şi teama claselor exploatatoare de înfrăţirea maselor populare au căutat să schimbe cursul firesc al relaţiilor prieteneşti dintre cele două ţări^ve- *■ cine Nimic nu mai poate însă azi zăgăzui sentimentele de dragoste şi recunoştinţă ale poporului nostru faţă de aceşti vechi şi statornici prieteni care, la răscruci ale istoriei, au ajutat Lupta noastră dreaptă pentru independenţa naţională şi care în cele din urmă ne-au adus eliberarea. O expresie a acestor sentimente este tradiţionala „Lună a Prieteniei“, consacrată în fiecare an legăturilor ce unesc pe veci poporul nostru de ţara în care popoare multe şi înfrăţite se înalţă spre aurora comunismului. In aceste zile sărbătoreştii la loc de cinste se află cartea sovietică, unul dintre ajutoarele cele mai de preţ pe care le primim din Uniunea Sovietică, în munca de făurire» a lumii noi, a omului nou. Astăzi la noi, omul de ştiinţă şi muncitorul, artistul şi studentul, s-au deprins să-şi facă din cartea sovietică un îndreptar în viaţă şi în muncă. Priviţi copiii care ies la ceasurile prînzului de la şcoală, cu basmaua roşie fluturînd în jurul gîtuîui. Dacă veţi căuta în ghiozdanul lor nou de început de an şcolar, printre manuale şi caiete veţi găsi o carte cu colţurile filelor cam înegrite şi subţiate de degetele multe care au răsfoit-o. Pe coperta ei stă scris : N. Ostrovschi: „Aşa s-a călit oţelul“ sau B. Polevoi: „Povestea unui om adevărat“. Copiii noştri cresc îndrăgind pe Pavel Corciaghin şi pe Meresiev. Priviţi oameni care se întorc după lucru, de la uzină, de jjjbirou, din laboratoare. Fiecare are sub o carte şi cartea aceea cu coperta tare de carton, legată uneori în pînză, este deseori un volum din Lev sau Alexei Tolstoi, din Gorki, Maiacovschi sau Puşkin, din Turgheniev sau Tvardovschi- Clasicii ruşi şi marii scriitori sovietici — tipăriţi în ediţii fastuoase cu hîrtie ca mătasea, sau răspîndiţi în puzderii de ediţii populare cu cochete coperţi roşii sau verzui, în traduceri semnate de Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Mihai Beniuc, Al. Philipide — au devenit astăzi în ţara noastră prietenii omului care după munca zilei vrea să-şi bucure mintea şi inima. In „Săptămîna cărţii sovietice“ priviţi forfota din librării. Afară ploaia şi vîntul mătură frunzele moarte. înăuntru, la căldură, sub lumina becurilor electrice aprinse de timpuriu, cărţile noi strălucesc în rafturi şi în standuri. Spre ele se întind mîinile avide ale cumpărătorilor care la biblioteca personală de acasă vor tresă adauge noi rafturi. Două volume de ere“ ale Lui Puşkin, un volum de „ere alese“ al lui Saltîcov Scedrin, un volum de „Opere“ al lui Cehov, unul al lui Gorki, unul al lui Lev Tolstoi şi unul al lui Alexei Tolstoi, volumul I din povestirile scriitorilor sovietici, a şasea ediţie din „Pămînt desţelenit“—iată numai citeva volume din cele care se vor găsi în librării cu prilejul „Săptămînii cărţii sovietice“ anul acesta. Oamenii de ştiinţă şi tehnicienii vor afla numeroase traduceri din literatura de specialitate care-i interesează. Cartea ştiinţifică şi tehnică sovietică, un ajutor preţios şi permanent în dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii noastre, este reprezentată anul acesta cu prilejul „Săptămînii cărţii sovietice“ prin volume de importanţă deosebită : „Patologia generală a plăgilor“ vol. I, „Bolile inimii“, „Construcţii metalice“ vol. I, „Metode înaintate la întreţinerea căii ferate“, „Proiectarea întreprinderilor industriale“, etc. S-au împlinit de curînd zece ani de la eliberarea patriei noastre. In zece ani poporul nostru, lipsit odinioară şi de abecedare, a citit mai mult decît oamenii veacului trecut intr-un secol. Se citeşte cu pasiune literatură romînă clasică şi contemporană, Literatură clasică rusă şi Literatură sovietică, operele marilor clasici ai lumii, acelea ale scriitorilor din ţările democraţiei populare, acelea ale scriitorilor progresişti din ţările capitaliste. Din literatura rusă şi sovietică în aceşti zece ani s-au tradus aproape şapte mii de titluri într-un tiraj global de şaptezecişicinci milioane de exemplare Cifra este impunătoare şi vînzarea rapidă a ediţiilor semnificativă. Sînt cărţi care în aceşti zece ani au însumat cîte cinci, şi chiar şase ediţii. „Mama“ lui M. Gorki, „Aşa s-a călit oţelul” a lui N. Ostrovschi, „Pămînt desţelenit“ a Lui Şolohov, sînt dintre cele mai iubite, mai cerute şi mereu reeditate cărţi. Minorităţile naţionale din ţara noastră au primit şi ele bogăţia acestei mari Literaturi, fiecare în limba sa, iar operele cele mai reprezentative au apărut, de asemenea, în mai multe ediţii. Editura „Cartea Rusă“ care a luat fiinţă acum zece ani avînd ca sarcină specială editarea şi răspîndirea literaturii clasice ruse şi sovietice a îndeplinit în aceşti ani un rol important în popularizarea marilor realişti ruşi şi a scriitorilor sovietici, atît în limba romînă cit şi in limbile minorităţilor naţionale. Alături de „Cartea Rusă", Editura Tineretului, Editura C.C.S., Editura Academiei R.P.R., Editura pentru Literatura Ştiinţifică, Editura Tehnică, etc. fiecare în direcţia sarcinii sale principale, au tipărit numeroase traduceri în romîneşte şi în limbile minorităţilor naţionale, stimulînd interesul şi dragostea cititorului nostru pentru cartea sovietică. Literatura beletristică sovietică a ajutat şi ajută omul muncii din ţara noastră să-şi înfăptuiască munca şi să-şi plămădească viaţa în spiritul moralei noi, comuniste. Ea a servit şi serveşte o pildă înaintată creatorilor noştri pe tărîm literar, învăţîndu-i să-şi slujească poporul, să Lupte pentru cauza mare şi nobilă a revoluţiei, călăuzindu-i spre metoda realismului socialist şi astfel spre culmile cele mai înalte ale artei. Literatura ştiinţifică şi tehnică a oferit şi oferă pilde de îndrăzneală creatoare în toate domeniile ştiinţei şi tehnicii datorită concepţiei materialistdialectice care călăuzeşte pe savanţii şi tehnicienii sovietici. Cartea sovietică, sub toate aspectele ei, literară, ştiinţifică, tehnică — reprezintă de aceea pentru oamenii muncii din ţara noastră un prieten preţuit, unsfătuitor înţelept, primit cu drag şi aşezat la loc de cinste ca un oaspete de seamă. Cu prilejul „Săptămînii cărţii sovietice“ numeroase edituri şi foruri de cultură din ţara noastră organizează întruniri festive şi consfătuiri cu cititorii, în Capitală şi provincie, în vederea unei cit mai largi răspîndiri a cărţii sovietice. Astăzi are loc deschiderea festivă a Bazarului cărţii sovietice : în zilele următoare, „Casa Prieteniei“ va găzdui manifestarea festivă organizată în cinstea celor zece ani de activitate a Editurii „Cartea Rusă“, vor avea loc consfătuiri despre operele lui Puşkin editate la noi, despre romanul lui Zlobin, „Stepan Razin“, despre „Pav- 11c Morozov“ al lui Scipaciov, etc. vor fi organizate de asemenea seri literare şi serbări ale cărţii, dintre care una din cele mai aşteptate este fără îndoială cea de la Palatul Pionierilor unde micii actori vor reprezenta basme populare ruseşti scenarizate. Toate acestea vădesc atmosfera festivă în care se vor petrece zilele închinate cărţii sovietice, dragostea cu care poporul nostru se pregăteşte să cinstească sărbătoarea cărţii sovietice. întreg poporul nostru muncitor participă la această mare sărbătoare culturală, devenită o tradiţie scumpă şi un prilej de desfătare intelectuală. t Deschiderea Bazarului cărţii sovietice Astăzi, la orele 18, la librăria „Cartea Ruminii cărţii sovietice“ va avea loc deschiderea să“ din calea Victoriei, în cadrul „Săptămîn I Bazarului cărţii sovietice Cîntece închinate Congresului partidului şi Lunii prieteniei romîno-sovietice Compozitorii şi scriitorii noştri au pregătit în ultima vreme o serie de lucrări muzicale închinate Congresului partidului şi Lunii prieteniei romîno-sovietice, lucrări care vor fi cîntate cu prilejul sărbătoririi acestor evenimente. Astfel, în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice vom auzi „Salut Moscovei“ de Matei Socol pe versuri de Eugen Jebeleanu, „înfrăţire, floare scumpă“ de George Klein, pe versuri de I. Socol, „Cîntecul marii prietenii“, de Radu Drăgan pe versuri de Vasile Iosif, „Cîntecul prieteniei“ de Ion Vasilescu pe versuri de Eugen Mirea, „Valsul bucuriei“ de Radu Drăgan. Printre numeroasele cîntece închinate Congresului partidului sînt: „Slavă partidului, slavă sovietelor“, de Mauriciu Vescan pe versuri de Eugen Frunză, „Slavă partidului cînt“ de George Klein pe versuri de Mihu Dragomir, „Cîntec tovărăşesc“ de E. Dron pe versuri de A. Toma şi „Eroul comunist“ de Claudiu Negulescu pe versuri de L. Bratoloveanu. Compozitorii Vasile Popovici, Dragoş Alexandrescu, Hilda Jerea, Viorel Doboş şi alţii, lucrează în momentul de faţă la definitivarea compoziţiilor lor. Uzinele „Flamura Roşie“ din Arad vor purta denumirea de Uzinele „Gheorghi Dimitrov“ Printr-un Decret al Prezidiului Marii Adu- I nări Naţionale a Republicii Populare Române I-a atribuit Uzinelor „Flamuri Roşii“ Arad denumirea de Uzinele de vagoane „Gheorghi Dimitrov". (Afterpre.) In întîmpinarea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie Nici o zi pierdută in campania agricolă de toamnă ! Au terminat însăminţările de toamnă In cinstea Congresului al II-lea al partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, muncitorii şi tehnicienii din cele 17 gospodării agricole de stat ale Trustului G.A.S. pentru aprovizionarea Capitalei au terminat în întregime însămînţările de toamnă. Pe 55 la sută din suprafaţa totală însămînţată în toamna aceasta de cele 17 unităţi ale Trustului muncitorii au făcut semănături în rînduri dese şi în rînduri încrucişate. Muncitorii gospodăriei agricole de stat Popeşti-Leordeni au însămînţat după aceste metode agrotehnice avansate întreaga suprafaţă planificată. De asemenea, 80 la sută din însămînţările de toamnă, executate de muncitorii gospodăriei de stat Budeşti şi 77 la sută din cele executate de muncitorii gospodăriei de stat Joiţa, au fost efectuate în rînduri dese şi încrucişate. Luptînd pentru a da viaţă angajamentelor luate în întrecerea ce se desfăşoară în cinstea Congresului al II-Iea al partidului şî a zilei de 7 Noiembrie, muncitorii celor 17 gospodării agricole de stat au executat, odată cu însămînţărire, pe aproape 50 la sută din suprafaţa planificată, alături adinei pentru culturile de primăvară. (Agerpres). Soarele a apus de mult. E o seară minunată, senină. Aici In cimp, aproape de ogoarele colectiviştilor de la gospodăria „6 Martie", pe care o deserveşte, şi-a mutat pentru un timp domiciliul o brigadă de tractoare a S.M.T.-ului Bited. Lingă vagonul de campanie, tractoarele prăfuite stau aliniate unul lingă altul. Parcela colectivei a fost arată. Un zgomot de tractor se mai aude încă în depărtare. Din cind in cind, lumina unui far pătrunde un vagon, luminînd pereţii proaspăt văruiţi şi fetele arse de soare ale tractoriştilor Şeful brigăzii, un tînăr plin de voie bună şi sănătate, îşi îndreaptă privirea atentă spre locul de unde vine zgomotul: — Ce o mai face Şerbănescu la ora asta? Doar a terminat de mult. — Nu prea inteleg nici eu, tovarăşe brigadier, se miră și tractoristul Marin Schavet. In partea aceea nu mai este de atat nimic. Terenul gospodăriei se termină in maginea bălţii. Dar poate, continuă el zimbind, Şerbănescu o fi declarat război... broaştelor. Tractoriştii au început să ridă cu hohote. Brigadierul Nicolae Jacobi se înveseli şi el. Totuşi purtarea nedisciplinată a tractoristului o punea pe ginduri. Căută să pătrundă cu privirea timpul de lucru al tractorului. Nu, nu e pe ogoarele contractate cu colectiva. Dar atunci unde ? Deodată înţelese totul... tractoristul era pe parcela înţelenită pe care colectiviştii, in urma dezbaterii proiectului de Directive ale partidului, au hotărît s-o desţelenească. Brigada mea — îşi aminteşte Nicolae Iacobi — şi-a luat angajamentul să le sprijine iniţiativa. Nicolae Iacobi se depărtă de vagon şi ducindu-şi palmele plnie la gură, începu să strige: — Şerbănescule... Şerbănescule ! Depărtarea şi zgomotul tractorului îi zădărniceau efortul, încercă altfel. Din cele două degete arătătoare ale miinilor îşi făcu fluier şi cu buzeleuguiate, suflă cu nădejde Deodată motorul tractorului începu să bată mai încet. Şerbănescu auzise semnalul. N-a trecut mult timp şi tractorul răsleţit a ajuns alături de celelalte. Şerbănescu, cu faţa transpirată şi unsă de ulei, se apropie de grupul celorlalţi tractorişti. Toţi aşteptau cu încordare să-l audă pe Iacobi dojenindu-l. Dar acesta se apropie de Şerbănescu şi-l imbrăţişă cu căldură. — Tovarăşi, anunţă el băieţii din brigadă. Şerbănescu a tras primele brazde pe pămînt infelenit. Miine li vom urma exemplul. Alături de celelalte 53 procente realizate din planul nostru pe cele două decade, în cinstea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, vom putea trece şi desţelenirea păminturilor nefolosite pînă acum. întocmirea planului operativ al brigăzii lui Nicolae Iacobi pentru a doua zi, n-a durat mult. Apoi un vagon se făcu liniște. ...Luna mai era încă pe cer, cind farurile tractoarelor începură să arunce pe cîmp fîșiile lor de lumină iar în urma tractoarelor se înmulțeau brazdele ogoarelor noi Nerăbdători să-și îndeplinească cit mai curind angajamentul, tractoriştii brigăzii lui Iacobi nu mai aşteptaseră ivirea zorilor.: GH. HIRŞOVA OGOARE NO I . In cîteva ore, tractoristul Gh. Şerbănescu a desţelenit mai mult de două hectare, iar lucrarea e de bună calitate. Este o veste care-l bucură şi pe brigadier. Cu deputaţii în frunte ROMAN (de la corespondentul nostru). — Hotărîţi să-şi realizeze cu cinste angajamentele luate în întîmpinarea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, oamenii muncii de pe ogoarele raionului Roman nu precupeţesc nici o clipă pentru realizarea la timp şi în condiţii bune a lucrărilor agricole de toamnă. Drept urmare, zilele trecute în întregul raion s-a terminat recoltarea floarei-soarelui, iar porumbul a fost recoltat în proporţie de peste 50 la sută. In comunele Săbăoani, Porceşti şi Pildeşti a început şi recoltatul cartofilor. Ţăranii muncitori din toate comunele raionului Roman au început şi însămînţările de toamnă. Frumoase succese la Insămînţări au fost obţinute pînă în prezent de către ţăranii muncitori din Pildeşti, Bîra, Boţeşti, Sagna, Bozienîi de Sus, unde pregătirile au fost terminate din vreme, iar însămînţările au pornit în masă. Deputaţii Gal Benedic şi Petre Cojocaru din Pildeşti au ieşit primii la însămînţări, mobilizînd prin exemplul lor şi pe ceilalţi ţărani muncitori. Angajamente depăşite Colectiviştii din comuna Tupilaţi, raionul Piatra Neamţ, şi-au depăşit angajamentele luate în cinstea Congresului şi a zilei de 7 Noiembrie. Ei au terminat zilele acestea recoltarea porumbului şi au îmsămîniţat întreaga suprafaţă cu grîu de toamnă. Sprijiniţi de brigada 5-a de tractorişti de la S.M.T. Ştefan cel Mare, colectiviştii au semănat din suprafaţa planificată peste 40 ha. cu grîu în rînduri încrucişate. (Agerpres) 4 pagini 20 bani Joi 14 octombrie 1954 lui Mao Tze-dun (pag. 4-a) — Delegaţia guvernamentală sovietică a părăsit Berlinul (pag. 4-a) IN NUMĂRUL DE A 1 Pe marginea proiectului tre Directive cu privire la dezvoltarea agriculturii In următorii 2—3 ani — In discuţia maselor (pag. 2-a) D. TARNAUCEANU: Bun! gospodar! (pag. 2-a) F. ENESCU : Note — Un director „norocos“ — Revenire fără efect (pag. 2-a) EUGEN VLADIMIR : Festivalul filmului sovietic — „Examen de maturitate“ (pag. 2-a) Primul concert al Capellei emerite de stat de banduriști din R.S.S. Ucraineană (pag. 3-a) — Lucrările Comitetului Politic ai O.N.U. Cuvîntarea rostită de A. I. Vîşinski la problema reducerii armamentelor (pag. 8-a) Puternicul ecou al tratativelor sovietochineze în opinia publică mondială (pag. 8-a) Darul poporului sovietic oferit poporului chinez • Scrisoarea delegaţiei guvernamentale sovietice • Scrisoarea de răspuns a preşedinta» Să grăbim recoltarea cartofilor în majoritatea regiunilor ţării. In acest an este o recoltă bogată de cartofi. Producţia medie la hectar va depăşi producţiile realizate in ultimii ani. Cultivatorii grăbesc acum lucrările de recoltat pentru ca In cel mai scurt timp întreaga recoltă să fie strînsă şi depozitată în bune condiţii. In regiunile Timişoara şi Oradea s-au recoltat peste 88 la sută din suprafeţele cultivate cu cartofi. In regiunile Suceava, Regiunea Autonomă Maghiară şi regiunea Stalin Insă, lucrările de recoltare a cartofului se desfăşoară Intr-un ritm neingăduit de încet. In aceste regiuni, In care cultura cartofilor ocupă 1/3 din Întreaga suprafaţă cultivată cu cartofi In ţara noastră, trebuie luate măsuri imediate pentru intensificarea lucrărilor de recoltare, mai ales că timpul se poate schimba de la o zi la alta, periclitind calitatea producţiei. De asemenea, lucrările de recoltare trebuie intensificate şi în regiunile Baia Mare, Cluj şi Hunedoara, unde recoltatul s-a făcut pînă acum numai în proporţie de 45—55 la sută. Orice oră bună de lucru trebuie folosită de producători din plin pentru recoltarea la timp a cartofilor. (Agerpres) Cu ajutorul metodei graficului orar PITEŞTI (de la corespondentul nostru). — Antrenaţi în întrecerea socialistă, mecanizatorii de la S.M.T. Costeşti luptă cu avânt pentru terminarea muncilor agricole de toamnă în cele mai bune condiţiuni. De exemplu, brigada de tractoare nr. 3 condusă de mecanizatorul Alexandru Dolofan şi-a realizat planul lucrărilor agricole de toamnă în proporţie de peste 60 la sută. Realizări însemnate au obţinut şi mecanizatorii din brigada de tractoare, in scopul scurtării timpului de executare a muncilor agricole de toamnă, mecanizatorii din cele trei brigăzi de tractoare folosesc cu succes metoda graficului orar iniţiată de tractoristul sovietic Ivan Buncev. In urma aplicării acestei metode avansate de lucru, brigăzile de tractoare, care au executat lucrări de calitate superioară pe tarlalele gospodăriilor agricole colective din comunele Mozăceni şi Fîlfani, au scurtat cu o treime timpul pentru efectuarea arăturilor şi însămînţărilor de toamnă. Printre mecanizatorii care s-au evidenţiat în mod deosebit în executarea lucrărilor agricole de toamnă, situîndu-se în fruntea întrecerii, se află tractoristul Ion Constantin care şi-a realizat 80 la sută din sarcinile de plan ce îi reveneau în întreaga campanie. Exemplul lui a fost urmat îndeaproape de Gheorghe Constantin şi Florea Cîrstea care şi-au îndeplinit sarcinile de plan în proporţie de 75 la sută şi respectiv 65 la sută. LUNA PRIETENIEI ROMÎNO-SOVIETICE Deschiderea Expoziţiei „Prietenia romîno-sovietică în arta populară din R. P. R." „Decada cîntecului şi dansului“ Miercuri la amiază în sala din Piaţa Operei nr. 3, a avut loc festivitatea de deschidere a Expoziţiei „Prietenia romînosovietică în arta populară din R.P.R.“, organizată de Comitetul Naţional pentru sărbătorirea Lunii prieteniei romîno-sovietice. La deschiderea expoziţiei au fost de faţă tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, I. Ghişinevschi, Chivu Stoica, Al. Moghioroş, M. Darea, L. Răutu, Constanţa Crăciun, acad. I. Murgulescu, C. Popescu, M. Macavei, T. Rudenco, N. Teşa, Sanda Rangheţ, E Rodan, reprezentanţi ai vieţii culturale şi ai organizaţiilor de masă, reprezentanţi ai presei române şi străine. Au participat L. G. Melnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, membrii delegaţiei sovietice care participă la sărbătorirea Lunii prieteniei romîno-sovietice în frunte cu P. A. Baranov, conducătorul delegaţiei, Alexandr Minkovski, maestru emerit al artei din R.S.S. Ucraineană, conducătorul artistic şi dirijor principal al Capeliei emerite de stat de bandurişti din RSS. Ucraineană, precum şi E. N. Tihonov, reprezentantul permanent al U.O.R.S.-ului în R.P.R. Cuvintul de deschidere a fost rostit de tov. C. Prisnea, prim locţiitor al ministrului Culturii. „Una din manifestările din cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice — a spus vorbitorul — este şi organizarea expoziţiei „Prietenia romîno-sovietică în arta populară din R.P.R.“, pe care o deschidem astăzi. Cele peste 2000 de lucrări de artă populară prezentate în expoziţie reprezintă ceea ce s-a creat mai bun în cadrul concursului pe ţară care s-a desfăşurat în cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre şi în cinstea Lunii prieteniei romîno-sovietice. Concursul de Creaţie populară pe tema „Prietenia romîno-sovietică“, organizat sub auspiciile A.R.L.U.S.-ului, Ministerului Culturii şi Consiliului Centralei Sindicatelor s-a bucurat de participarea unui mare număr de creatori populari. La concurs au participat 36.000 de creatori. Concursul a avut un răsunet larg nu numai în rîndurile creatorilor populari, dar și în rîndurile maselor largi de oameni ai muncii care au urmărit cu interes desfăşurarea concursului. Numărul celor care au vizitat numeroase expoziţii organizate în sute de cercuri, în peste 120 de centre raionale, precum şi cele 18 expoziţii din oraşele reşedinţă de regiune, se ridică la sute de mii. Faptele acestea dovedesc că în cadrul desfăşurării sale, concursul a căpătat caracterul unei acţiuni de masă, la care participanţii şi-au exprimat prin lucrări artistice dragostea, recunoştinţa şi prietenia faţă de Uniunea Sovietică. Pentru poporul nostru, care sub conducerea Partidului Atuncitoresc Român luptă pentru socialism şi pace — a spus în încheiere vorbitorul — marea Uniune Sovietică este un exemplu viu. Privirile oamenilor muncii din ţara noastră se îndreaptă pline de încredere spre Uniunea Sovietică, măreţul bastion al păcii, care sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice luptă in avangarda popoarelor lumii pentru pace şi libertatea omenirii“. . Asistenţa a vizitat apoi expoziţia. In standurile expoziţiei este prezentată o mare varietate de obiecte din creaţia populară a diferitelor regiuni ale ţării. Sunt expuse minunate cusături, broderii şi ţesături, lucrări în piele, sculpturi în lemn, cizelări în metale, picturi şi desene pe diferite materiale, obiecte de ceramică şi alte obiecte de artă populară care oglindesc prietenia romîno-sovietică. Numeroase obiecte vorbesc despre actul istoric al eliberării ţării noastre de către Uniunea Sovietică, altele înfăţişează aspecte ale ajutorului pe care Uniunea Sovietică ni-l dă pentru construirea socialismului. Multe obiecte au ca temă avîntul în muncă al poporului nostru, hotărîrea fermă da a lupta pentru apărarea păcii. (Agerpres) In cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, vineri 15 octombrie, la orele 18, în sala C.C.S., se va deschide „Decada cîntecului şi dansului“. Cu acest prilej, ansamblurile C.C.S., M.F.A., şi M.A.I vor da un concert festiv, iar orchestra Filarmonicii de Stat din Bucureşti un concert de muzică romînească şi sovietică. In cadrul „Decadei cîntecului şi dansului“ vor avea loc numeroase manifestări muzicale. Astfel orchestra populară radio şi orchestra de instrumente populare ruseşti a Teatrului Muncitoresc C.F.R. (Ciuleşti) vor da, în ziua de 19 octombrie, un concert în sala „Filimon Sîrbu“, iar orchestra simfonică Radio va da, în ziua de 21 octombrie, un concert de muzică sovietică în sala „Patria“. Ansamblurile artistice ale M.F.A., M.A.I. C.C.S. şi U.T.M. vor da concerte în faţa muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor de la Uzinele „23 August“, „Republica“ şi Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“ din Capitală. Direcţia Generală Radio va organiza emisiuni speciale în care se va transmite muzică sovietică şi romînească. In şcoli, în cadrul „Decadei cîntecului şi dansului“ se vor organiza zile pentru învăţarea unui cîntec sovietic, iar pe ecranele unor cinematografe din Capitală vor rula filme speciale închinate cîntecului şi dansului, ca de pildă „Maeştrii baletului rus“, „Marele concert“ etc., precedate de scurte prezentări. Concert dirijat de compozitorul sovietic R. M. Glier Duminică 24 octombrie, în sala „Patria", compozitorul R. M. Glier, artist al poporului din U.R.S.S., de mai multe ori laureat al Premiului Stalin, va dirija un concert simfonic al Filarmonicii de Stat din București, alcătuit din cîteva din lucrările sale. Se va executa : Simfonia a II-a, Concertul pentru harpă şi orchestră, Vals de concert, Uvertură la opera „Sahsenem“ şi imnul vechiului oraş din baletul „Călăreţul de I Vizite ale delegaţiei sovietice In cursul dimineţii de miercuri, membri ai delegaţiei sovietice în frunte cu P. A. Baranov, conducătorul delegaţiei, aflată în ţara noastră cu prilejul sărbătoririi Lunii prieteniei romîno-sovietice, au vizitat podul peste Dunăre de la Giurgiu. După amiază, P. A. Baranov, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., directorul Institutului de Botanică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., conducătorul delegaţiei; M. A. Kveselava, preşedintele Consiliului de conducere al Asociaţiei gruzine pentru relaţiile culturale cu străinătatea ; M. Z. Ianciuk, ziaristă, redactor şef adjunct al revistei „Femeia sovietică“ ; F. L. Kovaliov, laureat al Premiului Stalin, deputat în Sovietul Suprem al R.S.F.S.R.; K. M. Loscionova, mulgătoare fruntaşă din colhozul „Stalin“, regiunea Moscova, Erou al Muncii Socialiste şi R. S. Emţova, secretara delegaţiei, au vizitat Muzeul romînorus şi Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“. Oaspeţii au fost însoţiţi de E. N. Tihonov, reprezentantul permanent al V.O.R.S.-ului din R.P.R. (Agerpres)