Romînia Liberă, octombrie 1954 (Anul 12, nr. 3108-3134)

1954-10-14 / nr. 3119

Proletari din toate forile, tmifi-vul aminia­mă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Sărbătorim cartea sovietică Ne-am obişnuit ca în fiecare toamnă o­­rdată cu belşugul plinii şi vinului să săr­bătorim prietenia romîno-sovietică. De marea familie a popoarelor sovietice ne leagă o prietenie verificată în încercările din trecut şi luminată de ţeluri comune în viitor. Ura şi teama claselor exploata­toare de înfrăţirea maselor populare au căutat să schimbe cursul firesc al rela­ţiilor prieteneşti dintre cele două ţări^ve- *■ cine Nimic nu mai poate însă azi zăgăzui sentimentele de dragoste şi recunoştinţă ale poporului nostru faţă de aceşti vechi şi statornici prieteni care, la răscruci ale istoriei, au ajutat Lupta noastră dreaptă pentru independenţa naţională şi care în cele din urmă ne-au adus eliberarea. O expresie a acestor sentimente este tradi­ţionala „Lună a Prieteniei“, consacrată în fiecare an legăturilor ce unesc pe veci poporul nostru de ţara în care popoare multe şi înfrăţite se înalţă spre aurora comunismului. In aceste zile sărbătoreştii la loc de cins­te se află cartea sovietică, unul dintre a­­jutoarele cele mai de preţ pe care le pri­mim din Uniunea Sovietică, în munca de făurire» a lumii noi, a omului nou. Astăzi la noi, omul de ştiinţă şi muncitorul, ar­tistul şi studentul, s-au deprins să-şi facă din cartea sovietică un îndreptar în viaţă şi în muncă. Priviţi copiii care ies la cea­surile prînzului de la şcoală, cu basmaua roşie fluturînd în jurul gîtuîui. Dacă veţi căuta în ghiozdanul lor nou de început de an şcolar, printre manuale şi caiete veţi găsi o carte cu colţurile filelor cam înegri­­te şi subţiate de degetele multe care au răsfoit-o. Pe coperta ei stă scris : N. Os­­trovschi: „Aşa s-a călit oţelul“ sau B. Polevoi: „Povestea unui om adevărat“. Copiii noştri cresc îndrăgind pe Pavel Cor­­ciaghin şi pe Meresiev. Priviţi oameni­ care se întorc după lucru, de la uzină, de jjjbirou, din laboratoare. Fiecare are sub o carte şi cartea aceea cu coperta tare de carton, legată uneori în pînză, este de­seori un volum din Lev sau Alexei Tols­toi, din Gorki, Maiacovschi sau Puşkin, din Turgheniev sau Tvardovschi- Clasicii ruşi şi marii scriitori sovietici — tipăriţi în ediţii fastuoase cu hîrtie ca mătasea, sau răspîndiţi în puzderii de ediţii populare cu cochete coperţi roşii sau verzui, în tra­duceri semnate de Mihail Sadoveanu, Ce­zar Petrescu, Mihai Beniuc, Al. Philipide — au devenit astăzi în ţara noastră prie­tenii omului care după munca zilei vrea să-şi bucure mintea şi inima. In „Săptămîna cărţii sovietice“ priviţi forfota din librării. Afară ploaia şi vîntul mătură frunzele moarte. înăuntru, la căl­dură, sub lumina becurilor electrice a­­prinse de timpuriu, cărţile noi strălucesc în rafturi şi în standuri. Spre ele se în­tind mîinile avide ale cumpărătorilor care la biblioteca personală de acasă vor tre­să adauge noi rafturi. Două volume de ere“ ale Lui Puşkin, un volum de „ere alese“ al lui Saltîcov Scedrin, un volum de „Opere“ al lui Cehov, unul al lui Gorki, unul al lui Lev Tolstoi şi unul al lui Alexei Tolstoi, volumul I din po­vestirile scriitorilor sovietici, a şasea e­­diţie din „Pămînt desţelenit“—iată numai citeva volume din cele care se vor găsi în librării cu prilejul „Săptămînii cărţii sovietice“ anul acesta. Oamenii de ştiinţă şi tehnicienii vor afla numeroase traduceri din literatura de specialitate care-i intere­sează. Cartea ştiinţifică şi tehnică sovie­­­­tică, un ajutor preţios şi permanent în dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii noastre, este reprezentată anul acesta cu prilejul „Săptămînii cărţii sovietice“ prin volume de importanţă deosebită : „Patologia ge­nerală a plăgilor“ vol. I, „Bolile inimii“, „Construcţii metalice“ vol. I, „Metode înaintate la întreţinerea căii ferate“, „Pro­iectarea întreprinderilor industriale“, etc. S-au împlinit de curînd zece ani de la eliberarea patriei noastre. In zece ani po­­porul nostru, lipsit odinioară şi de abece­dare, a citit mai mult decît oamenii vea­cului trecut intr-un secol. Se citeşte cu pasiune literatură romînă clasică şi con­temporană, Literatură clasică rusă şi Li­teratură sovietică, operele marilor clasici ai lumii, acelea ale scriitorilor din ţările democraţiei populare, acelea ale scriito­rilor progresişti din ţările capitaliste. Din literatura rusă şi sovietică în aceşti zece ani s-au tradus aproape şapte mii de titluri într-un tiraj glo­bal de şaptezecişicinci milioane de exemplare Cifra este impunătoare şi vînzarea rapidă a ediţiilor semnifica­tivă. Sînt cărţi care în aceşti zece ani au însumat cîte cinci, şi chiar şase e­­diţii. „Mama“ lui M. Gorki, „Aşa s-a că­lit oţelul” a lui N. Ostrovschi, „Pămînt desţelenit“ a Lui Şolohov, sînt dintre cele mai iubite, mai cerute şi mereu reeditate cărţi. Minorităţile naţionale din ţara noastră au primit şi ele bogăţia aces­tei mari Literaturi, fiecare în limba sa, iar operele cele mai reprezentative au apă­rut, de asemenea, în mai multe ediţii. Edi­tura „Cartea Rusă“ care a luat fiinţă acum zece ani avînd ca sarcină specială edi­tarea şi răspîndirea literaturii clasice ruse şi sovietice a îndeplinit în aceşti ani un rol important în popularizarea marilor realişti ruşi şi a scriitorilor sovietici, atît în limba romînă cit şi in limbile mino­rităţilor naţionale. Alături de „Cartea Rusă", Editura Tineretului, Editura C.C.S., Editura Academiei R.P.R., Editu­ra pentru Literatura Ştiinţifică, Editura Tehnică, etc. fiecare în direcţia sarcinii sale principale, au tipărit numeroase tra­duceri în romîneşte şi în limbile minori­tăţilor naţionale, stimulînd interesul şi dragostea cititorului nostru pentru car­tea sovietică. Literatura beletristică sovietică a ajutat şi ajută omul muncii din ţara noastră să-şi înfăptuiască munca şi să-şi plămă­dească viaţa în spiritul moralei noi, co­muniste. Ea a servit şi serveşte o pildă în­aintată creatorilor noştri pe tărîm literar, învăţîndu-i să-şi slujească poporul, să Lup­te pentru cauza mare şi nobilă a revolu­ţiei, călăuzindu-i spre metoda realismului socialist şi astfel spre culmile cele mai înalte ale artei. Literatura ştiinţifică şi tehnică a oferit şi oferă pilde de îndrăz­neală creatoare în toate domeniile ştiinţei şi tehnicii datorită concepţiei materialist­­dialectice care călăuzeşte pe savanţii şi tehnicienii sovietici. Cartea sovietică, sub toate aspectele ei, literară, ştiinţifică, teh­nică — reprezintă de aceea pentru oame­nii muncii din ţara noastră un prieten preţuit, un­­sfătuitor înţelept, primit cu drag şi aşezat la loc de cinste ca un oas­pete de seamă. Cu prilejul „Săptămînii cărţii sovietice“ numeroase edituri şi foruri de cultură din ţara noastră organizează întruniri festive şi consfătuiri cu cititorii, în Capitală şi provincie, în vederea unei cit mai largi răs­­pîndiri a cărţii sovietice. Astăzi are loc deschiderea festivă a Bazarului cărţii so­vietice : în zilele următoare, „Casa Prie­teniei“ va găzdui manifestarea festivă or­ganizată în cinstea celor zece ani de ac­tivitate a Editurii „Cartea Rusă“, vor a­­vea loc consfătuiri despre operele lui Puşkin editate la noi, despre romanul lui Zlobin, „Stepan Razin“, despre „Pav- 11c Morozov“ al lui Scipaciov, etc. vor fi organizate de asemenea seri literare şi serbări ale cărţii, dintre care una din cele mai aşteptate este fără îndoială cea de la Palatul Pionierilor unde micii ac­tori vor reprezenta basme populare ru­seşti scenarizate. Toate acestea vădesc atmosfera festivă în care se vor petrece zilele închinate căr­ţii sovietice, dragostea cu care poporul nos­tru se pregăteşte să cinstească sărbătoa­rea cărţii sovietice. întreg poporul nostru muncitor participă la această mare săr­bătoare culturală, devenită o tradiţie scumpă şi un prilej de desfătare intelec­tuală. t Deschiderea Bazarului cărţii sovietice Astăzi, la orele 18, la librăria „Cartea Rum­i­nii cărţii sovietice“ va avea loc deschiderea să“ din calea Victoriei, în cadrul „Săptămîn I Bazarului cărţii sovietice Cîntece închinate Congresului partidului şi Lunii prieteniei romîno-sovietice Compozitorii şi scriitorii noştri au pregătit în ultima vreme o serie de lucrări muzi­cale închinate Congresului partidului şi Lunii prieteniei romîno-sovietice, lucrări care vor fi cîntate cu prilejul sărbătoririi aces­tor evenimente. Astfel, în cadrul Lunii prieteniei romîno-so­vietice vom auzi „Salut Moscovei“ de Matei Socol pe versuri de Eugen Jebeleanu, „în­frăţire, floare scumpă“ de George Klein, pe versuri de I. Socol, „Cîntecul marii prietenii“, de Radu Drăgan pe versuri de Vasile Iosif, „Cîntecul prieteniei“ de Ion Vasilescu pe versuri de Eugen Mirea, „Valsul bucuriei“ de Radu Drăgan. Printre numeroasele cîntece închinate Con­gresului partidului sînt: „Slavă partidului, slavă sovietelor“, de Mauriciu Vescan pe versuri de Eugen Frunză, „Slavă partidu­lui cînt“ de George Klein pe versuri de Mihu Dragomir, „Cîntec tovărăşesc“ de E. Dron pe versuri de A. Tom­a şi „Eroul co­munist“ de Claudiu Negulescu pe versuri de L. Bratoloveanu. Compozitorii Vasile Popovici, Dragoş Ale­­xandrescu, Hilda Jerea, Viorel Doboş şi al­ţii, lucrează în momentul de faţă la defini­tivarea compoziţiilor lor. Uzinele „Flamura Roşie“ din Arad vor purta denumirea de Uzinele „Gheorghi Dimitrov“ Printr-un Decret al Prezidiului Marii Adu- I nări Naţionale a Republicii Populare Române I­­-a atribuit Uzinelor „Flamuri Roşii“ Arad­­ denumirea de Uzinele de vagoane „Gheorghi Dimitrov". (Afterpre.) In întîmpinarea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie Nici o zi pierdută in campania agricolă de toamnă ! Au terminat însăminţările de toamnă In cinstea Congresului al II-lea al partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, mun­citorii şi tehnicienii din cele 17 gospo­dării agricole de stat ale Tr­ustului G.A.S. pentru aprovizionarea Capitalei au termi­nat în întregime însămînţările de toamnă. Pe 55 la sută din suprafaţa totală în­­sămînţată în toamna aceasta de cele 17 unităţi ale Trustului muncitorii au făcut semănături în rînduri dese şi în rînduri încrucişate. Muncitorii gospodăriei agri­cole de stat Popeşti-Leordeni au însămîn­­ţat după aceste metode agrotehnice avan­sate întreaga suprafaţă planificată. De asemenea, 80 la sută din însămînţările de toamnă, executate de muncitorii gospodă­riei de stat Budeşti şi 77 la sută din cele executate de muncitorii gospodăriei de stat Joiţa, au fost efectuate în rînduri dese şi încrucişate. Luptînd pentru a da viaţă angajamente­lor luate în întrecerea ce se desfăşoară în cinstea Congresului al II-Iea al parti­dului şî a zilei de 7 Noiembrie, munci­torii celor 17 gospodării agricole de stat au executat, odată cu însămînţărire, pe aproape 50 la sută din suprafaţa plani­ficată, alături adinei pentru culturile de primăvară. (Agerpres). Soarele a apus de mult. E o seară mi­nunată, senină. Aici In cimp, aproa­pe de ogoarele colectiviştilor de la gospodăria „6 Martie", pe care o deser­veşte, şi-a mutat pentru un timp domici­liul o brigadă de tractoare a S.M.T.-ului Bited. Lingă vagonul de campanie, tractoa­rele prăfuite stau aliniate unul lingă al­tul. Parcela colectivei a fost arată. Un zgomot de tractor se mai aude încă în depărtare. Din cind in cind, lumina unui far pătrunde un vagon, luminînd pereţii proaspăt văruiţi şi fetele arse de soare ale tractoriştilor Şeful brigăzii, un tînăr plin de voie bună şi sănătate, îşi îndreaptă pri­virea atentă spre locul de unde vine zgo­motul: — Ce o mai face Şerbănescu la ora asta? Doar a terminat de mult. — Nu prea inteleg nici eu, tovarăşe brigadier, se miră și tractoristul Marin Schavet. In partea aceea nu mai este de atat nimic. Terenul gospodăriei se ter­mină in ma­ginea bălţii. Dar poate, con­tinuă el zimbind, Şerbănescu o fi declarat război... broaştelor. Tractoriştii au început să ridă cu ho­hote. Brigadierul Nicolae Jacobi se înve­seli şi el. Totuşi purtarea nedisciplina­tă a tractoristului o punea pe ginduri. Căută să pătrundă cu privirea timpul de lucru al tractorului. Nu, nu e pe ogoa­rele contractate cu colectiva. Dar atunci unde ? Deodată înţelese totul... tracto­ristul era pe parcela înţelenită pe care colectiviştii, in urma dezbaterii proiectului de Directive ale partidului, au hotărît s-o desţelenească. Brigada mea — îşi amin­teşte Nicolae Iacobi — şi-a luat angaja­mentul să le sprijine iniţiativa. Nicolae Iacobi se depărtă de vagon şi ducindu-şi palmele p­lnie la gură, în­cepu să strige: — Şerbănescule... Şerbănescule ! Depărtarea şi zgomotul tractorului îi zădărniceau efortul, încercă altfel. Din cele două degete arătătoare ale mii­­nilor îşi făcu fluier şi cu buzele­­uguiate, suflă cu nădejde Deodată motorul trac­torului începu să bată mai încet. Şerbă­nescu auzise semnalul. N-a trecut mult timp şi tractorul răs­­leţit a ajuns alături de celelalte. Şerb­ă­­nescu, cu faţa transpirată şi unsă de u­­lei, se apropie de grupul celorlalţi tractorişti. Toţi aşteptau cu încordare să-l audă pe Iacobi dojenindu-l. Dar a­­cesta se apropie de Şerbănescu şi-l im­­brăţişă cu căldură. — Tovarăşi, anunţă el băieţii din bri­gadă. Şerbănescu a tras primele brazde pe pămînt infelenit. Miine li vom urma exemplul. Alături de celelalte 53 procente realizate din planul nostru pe cele două decade, în cinstea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, vom putea trece şi desţelenirea păminturilor nefolo­site pînă acum. întocmirea planului operativ al brigăzii lui Nicolae Iacobi pentru a doua zi, n-a durat mult. Apoi un vagon se făcu liniște. ...Luna mai era încă pe cer, cind faru­rile tractoarelor începură să arunce pe cîmp fîșiile lor de lumină iar în urma tractoarelor se înmulțeau brazdele ogoare­lor noi Nerăbdători să-și îndeplinească cit mai curind angajamentul, tractoriştii brigăzii lui Iacobi nu mai aşteptaseră ivirea zo­rilor.: GH. HIRŞOVA OGOARE NO­ I . In cîteva ore, tractoristul Gh. Şerbănescu a desţelenit mai mult de două­ hec­tare, iar lucrarea e de bună calitate. Este o veste care-l bucură şi pe brigadier. Cu deputaţii în frunte ROMAN (de la corespondentul nostru). — Hotărîţi să-şi realizeze cu cinste angaja­mentele luate în întîmpinarea Congresului partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, oame­nii muncii de pe ogoarele raionului Roman nu precupeţesc nici o clipă pentru realizarea la timp şi în condiţii bune a lucrărilor agri­cole de toamnă. Dre­pt urmare, zilele trecu­te în întregul raion s-a terminat recoltarea floarei-soarelui, iar porumbul a fost­ recoltat în proporţie de peste 50 la sută. In comune­le Săbăoani, Porceşti şi Pildeşti a început şi recoltatul cartofilor. Ţăranii muncitori din toate comunele raionului Roman au început şi însămînţări­le de toamnă. Frumoase succese la Insămîn­­ţări au fost obţinute pînă în prezent de că­tre ţăranii muncitori din Pildeşti, Bîra, Bo­ţeşti, Sagna, Bozienîi de Sus, unde pregă­tirile au fost terminate din vreme, iar în­sămînţările au pornit în masă. Deputaţii Gal Benedic şi Petre Cojocaru din Pildeşti au ieşit primii la însămînţări, mobilizînd prin exemplul lor şi pe ceilalţi ţărani mun­citori. Angajamente depăşite Colectiviştii din comuna Tupilaţi, raionul Piatra Neamţ, şi-au depăşit angajamentele luate în cinstea Congresului şi a zilei de 7 Noiembrie. Ei au terminat zilele acestea re­coltarea porumbului şi au îm­sămîniţat întreaga suprafaţă cu grîu de toamnă. Sprijiniţi de brigada 5-a de tractorişti de la S.M.T. Şte­fan cel Mare, colectiviştii au semănat din suprafaţa planificată peste 40 ha. cu grîu în rînduri încrucişate. (Agerpres) 4 pagini 20 bani Joi 14 octombrie 1954 lui Mao Tze-dun (pag. 4-a) — Delegaţia guvernamentală sovietică a pă­răsit Berlinul (pag. 4-a) IN NUMĂRUL DE A 1 Pe marginea proiectului tre Directive cu privire la dezvoltarea agriculturii In ur­mătorii 2—3 ani — In discuţia maselor (pag. 2-a) D. TARNAUCEANU: Bun! gospodar! (pag. 2-a) F. ENESCU : Note — Un director „noro­cos“ — Revenire fără efect (pag. 2-a) EUGEN VLADIMIR : Festivalul filmului sovietic — „Examen de maturitate“ (pag. 2-a) Primul concert al Capellei emerite de stat de banduriști din R.S.S. Ucraineană (pag. 3-a) — Lucrările Comitetului Politic ai O.N.U. Cuvîntarea rostită de A. I. Vîşinski la problema reducerii armamentelor (pag. 8-a) Puternicul ecou al tratativelor sovieto­­chineze în opinia publică mondială (pag. 8-a) Darul poporului sovietic oferit poporului chinez • Scrisoarea delegaţiei guvernamen­tale sovietice • Scrisoarea de răspuns a preşedinta» Să grăbim recoltarea cartofilor în majoritatea regiunilor ţării. In acest an este o recoltă bogată de cartofi. Pro­ducţia medie la hectar va depăşi produc­ţiile realizate in ultimii ani. Cultivatorii grăbesc acum lucrările de recoltat pentru ca In cel mai scurt timp întreaga recoltă să fie strînsă şi depozi­tată în bune condiţii. In regiunile Timi­şoara şi Oradea s-au recoltat peste 88 la sută din suprafeţele cultivate cu cartofi. In regiunile Suceava, Regiunea Autonomă Maghiară şi regiunea Stalin Insă, lu­crările de recoltare a cartofului se desfăşoară Intr-un ritm neingăduit de încet. In aceste regiuni, In care cultura cartofilor ocupă 1/3 din În­treaga suprafaţă cultivată cu cartofi In ţara noastră, trebuie luate măsuri ime­diate pentru intensificarea lucrărilor de recoltare, mai ales că timpul se poate schimba de la o zi la alta, periclitind ca­litatea producţiei. De asemenea, lucrările de recoltare trebuie intensificate şi în re­giunile Baia Mare, Cluj şi Hunedoara, unde recoltatul s-a făcut pînă acum nu­mai în proporţie de 45—55 la sută. Orice oră bună de lucru trebuie folo­sită de producători din plin pentru recol­tarea la timp a cartofilor. (Agerpres) Cu ajutorul metodei graficului orar PITEŞTI (de la corespondentul nostru). — Antrenaţi în întrecerea socialistă, mecaniza­torii de la S.M.T. Costeşti luptă cu avânt pentru terminarea muncilor agricole de toamnă în cele mai bune condiţiuni. De exemplu, brigada de tractoare nr. 3 condusă de mecanizatorul Alexandru Dolofan şi-a realizat planul lucrărilor agricole de toamnă în proporţie de peste 60 la sută. Realizări însemnate au obţinut şi mecani­zatorii din brigada­­ de tractoare, in sco­pul scurtării timpului de executare a muncilor agricole de toamnă, mecanizatorii din cele trei brigăzi de tractoare folosesc cu succes metoda graficului orar iniţiată de tractoris­tul sovietic Ivan Buncev. In urma aplicării acestei metode avansate de lucru, brigăzile de tractoare, care au executat lucrări de cali­tate superioară pe tarlalele gospodăriilor agricole colective din comunele Mozăceni şi Fîlfani, au scurtat cu o treime timpul pen­tru efectuarea arăturilor şi însămînţărilor de toamnă. Printre mecanizatorii care s-au evidenţiat în mod deosebit în executarea lucrărilor agricole de toamnă, situîndu-se în fruntea întrecerii, se află tractoristul Ion Constantin care şi-a realizat 80 la sută din sarcinile de plan ce îi reveneau în întreaga campanie. Exemplul lui a fost urmat îndeaproape de Gheorghe Constantin şi Florea Cîrstea care şi-au îndeplinit sarcinile de plan în propor­ţie de 75 la sută şi respectiv 65 la sută. LUNA PRIETENIEI ROMÎNO-SOVIETICE Deschiderea Expoziţiei „Prietenia romîno-sovietică în arta populară din R. P. R." „Decada cîntecului şi dansului“ Miercuri la amiază în sala din Piaţa O­­perei nr. 3, a avut loc festivitatea de deschidere a Expoziţiei „Prietenia romîno­­sovietică în arta populară din R.P.R.“, or­ganizată de Comitetul Naţional pentru săr­bătorirea Lunii prieteniei romîno-sovietice. La deschiderea expoziţiei au fost de faţă tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, I. Ghişinevschi, Chivu Stoica, Al. Moghioroş, M. Darea, L. Răutu, Constanţa Crăciun, acad. I. Murgu­­lescu, C. Popescu, M. Maca­vei, T. Rudenco, N. Teşa, Sanda Rangheţ, E Rodan, reprezen­tanţi ai vieţii culturale şi ai organizaţiilor de masă, reprezentanţi ai presei române şi străine. Au participat L. G. Melnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, membrii de­legaţiei sovietice care participă la sărbători­rea Lunii prieteniei romîno-sovietice în frunte cu P. A. Baranov, conducătorul de­legaţiei, Alexandr Minkovski, maestru eme­rit al artei din R.S.S. Ucraineană, condu­cătorul artistic şi dirijor principal al Capeliei emerite de stat de bandurişti din RSS. U­­craineană, precum şi E. N. Tihonov, repre­zentantul permanent al U.O.R.S.-ului în R.P.R. Cuvintul de deschidere a fost rostit de tov. C. Prisnea, prim locţiitor a­l ministrului Cul­turii. „Una din manifestările din cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice — a spus vor­bitorul — este şi organizarea expoziţiei „Prietenia romîno-sovietică în arta popu­lară din R.P.R.“, pe care o deschidem astăzi. Cele peste 2000 de lucrări de artă populară prezentate în expoziţie reprezintă ceea ce s-a creat mai bun în cadrul concursului pe ţară care s-a desfăşurat în cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre şi în cinstea Lunii prieteniei romîno-sovietice. Concursul de Creaţie populară pe tema „Prietenia romîno-sovietică“, organizat sub auspiciile A.R.L.U.S.-ului, Ministerului Cul­turii şi Consiliului Central­ei Sindicatelor s-a bucurat de participarea unui mare nu­măr de creatori populari. La concurs au par­ticipat 36.000 de creatori. Concursul a avut un răsunet larg nu numai în rîndurile crea­torilor populari, dar și în rîndurile maselor largi de oameni ai muncii care au urmărit cu interes desfăşurarea concursului. Numărul celor care au vizitat numeroase expoziţii organizate în sute de cercuri, în p­este 120 de centre raionale, precum şi cele 18 expoziţii din oraşele reşedinţă de regiune, se ridică la sute de mii. Faptele acestea do­vedesc că în cadrul desfăşurării sale, con­cursul a căpătat caracterul unei acţiuni de masă, la care participanţii şi-au exprimat prin lucrări artistice dragostea, recunoştinţa şi prietenia faţă de Uniunea Sovietică. Pentru poporul nostru, care sub conduce­rea Partidului Atuncitoresc Român luptă pen­tru socialism şi pace — a spus în încheie­re vorbitorul — marea Uniune Sovietică este un exemplu viu. Privirile oamenilor muncii din ţara noastră se îndreaptă pline de încredere spre Uniunea Sovietică, măre­ţul bastion al păcii, care sub conducerea în­ţeleaptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice luptă in avangarda popoarelor lu­mii pentru pace şi libertatea omenirii“. . Asistenţa a vizitat apoi expoziţia. In standurile expoziţiei este prezentată o mare varietate de obiecte din creaţia popu­lară a diferitelor regiuni ale ţării. Sunt ex­puse minunate cusături, broderii şi ţesături, lucrări în piele, sculpturi în lemn, cizelări în metale, picturi şi desene pe diferite mate­riale, obiecte de ceramică şi alte obiecte de artă populară care oglindesc prietenia ro­mîno-sovietică. Numeroase obiecte vorbesc despre actul istoric al eliberării ţării noastre de către Uniunea Sovietică, altele înfăţişea­ză aspecte ale ajutorului pe care Uniunea Sovietică ni-l dă pentru construirea socia­lismului. Multe obiecte au ca temă avîntul în muncă al poporului nostru, hotărîrea fer­mă da a lupta pentru apărarea păcii. (Agerpres) In cadrul Lunii prieteniei romîno-sovieti­ce, vin­eri 15 octombrie, la orele 18, în sala C.C.S., se va deschide „Decada cîntecului şi dansului“. Cu acest prilej, ansamblurile C.C.S., M.F.A., şi M.A.I vor da un concert festiv, iar orchestra Filarmonicii de Stat din Bucureşti un concert de muzică romînească şi sovietică. In cadrul „Decadei cîntecului şi dansului“ vor avea loc numeroase manifestări muzica­le. Astfel orchestra populară radio şi orches­tra de instrumente populare ruseşti a Teatru­lui Muncitoresc C.F.R. (Ciuleşti) vor da, în ziua de 19 octombrie, un concert în sala „Fi­­lim­on Sîrbu“, iar orchestra simfonică Radio va da, în ziua de 21 octombrie, un concert de muzică sovietică în sala „Patria“. Ansamblurile artistice ale M.F.A., M.A.I. C.C.S. şi U.T.M. vor da concerte în faţa muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi func­ţionarilor de la Uzinele „23 August“, „Re­publica“ şi Complexul C.F.R. „Griviţa Ro­şie“ din Capitală. Direcţia Generală Radio va organiza emisiuni speciale în care se va transmite muzică sovietică şi romînească. In şcoli, în cadrul „Decadei cîntecului şi dansului“ se vor organiza zile pentru învăţa­rea unui cîntec sovietic, iar pe ecranele unor cinematografe din Capitală vor rula filme speciale închinate cîntecului şi dansului, ca de pildă „Maeştrii baletului rus“, „Marele concert“ etc., precedate de scurte prezentări. Concert dirijat de compozitorul sovietic R. M. Glier Duminică 24 octombrie, în sala „Patria", compozitorul R. M. Glier, artist al poporu­lui din U.R.S.S., de mai multe ori laureat al Premiului Stalin, va dirija un concert simfonic al Filarmonicii de Stat din Bucu­rești, alcătuit din cîteva din lucrările sale. Se va executa : Simfonia a II-a, Concertul pentru harpă şi orchestră, Vals de concert, Uvertură la opera „Sahsenem“ şi imnul ve­chiului oraş din baletul „Călăreţul de I Vizite ale delegaţiei sovietice In cursul dimineţii de miercuri, membri ai delegaţiei sovietice în frunte cu P. A. Ba­ranov, conducătorul delegaţiei, aflată în ţara noastră cu prilejul sărbătoririi Lunii prieteniei romîno-sovietice, au vizitat podul peste Dunăre de la Giurgiu. După amiază, P. A. Baranov, membru co­respondent al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., directorul Institutului de Botanică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., condu­cătorul delegaţiei; M. A. Kveselava, preşe­dintele Consiliului de conducere al Asocia­ţiei gruzine pentru relaţiile culturale cu stră­inătatea ; M. Z. Ianciuk, ziaristă, redactor şef adjunct al revistei „Femeia sovietică“ ; F. L. Kovaliov, laureat al Premiului Stalin, deputat în Sovietul Suprem al R.S.F.S.R.; K. M. Loscionova, mulgătoare fruntaşă din colhozul „Stalin“, regiunea Moscova, Erou al Muncii Socialiste şi R. S. Emţova, secre­tara delegaţiei, au vizitat Muzeul romîno­­rus şi Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“. Oaspeţii au fost însoţiţi de E. N. Tihonov, reprezentantul permanent al V.O.R.S.-ului din R.P.R. (Agerpres)

Next