Romînia Liberă, ianuarie 1955 (Anul 13, nr. 3187-3210)
1955-01-04 / nr. 3187
Pag. 2-0 Prima zi de muncă în noul an însufleţite de realizările obţinute în cursul anului trecut, colectivele de muncă au păşit în prima zi de lucru a anului 1955, ultimul an al cincinalului, cu hotărirea fermă de a dobîndi noi şi însemnate succese în lupta pentru îndeplinirea prevederilor de plan. Voinţa muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de a traduce în viaţă sarcinile trasate de recenta Hotărîre a partidului şi guvernului şi-a găsit expresia în realizările înscrise chiar în prima zi. In cadrul întrecerii socialiste muncitorii şi tehnicienii din întreprinderi au început cu succes lupta pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii, pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului lor de cost, garanţia satisfacerii tot mai largi a nevoilor de consum ale populaţiei. Cu Nicolae Militaru După ce-şi roti privirea în jur răspunzând urărilor prieteneşti ale tovarăşilor de munca din brigada sa, fruntaşul Nicolae Militaru de la întreprinderea „Nicolae Balcescu“ deschise foaia de lucru pe care i-o înmânase cu puţin, timp înainte Constantin Terci, maistrul secţiei. Citi ca pentru sine : „programul de lucru Nr. 12 — 66 perechi pantofi“. Nicolae Militaru dovedise atât tovarăşilor săi de muncă cit şi, altor muncitori din întreprinderile din ţ ţară cum trebuie să croieşti, ca roadele să fie din cete mai ■ i bune..Numai în cursul anului trecut datorită noului sistem de lucru, croitul combinat, el a realizat economii de piele,de aproximativ 9900 dm. p. şi 1200 m. pânză. Din aceste economii s-au putut, conieaţioina , peste sarcina sa de pian 680 perechi ,pantofi. Acum avea în faţă 8 ore de muncă. Totul era rânduit din timp. Aşeză mai întâi o bucată de piele pe scândura înclinată şi după ce o cercetă cu atenţie pentru a-i cunoaşte defectele ce trebuiau ocolite, dădu drumul cuţitului în jurul tiparului pe care-l fixă cu mina pe suprafaţa pielei. Primele feţe de pantofi luară forma dorită. După puţin timp pe masa sa seputeau vedea aşezate 1a zeci şi zeci de astfel de feţe... Munca se arăta tot mai spornică. Gândul de a îndeplini şi depăşi sarcinile de plan, de a realiza cît mai multe economii de piele, l-a însufleţit pe Nicolae Militaru încă din prima zi de lucru din noul an. Şi alături de el pe toţi muncitorii, secţiei croit. 30 OO OO CC Ofc OO 60 OC OO OO ÖO 30 OO CC OO 30 OC 30'TM? oo OO OC 30 30 OC 30 OO OO OO OO <50 OO 3030IX) OO OO OC OO OO O© OO OO OO OC OO OC OO OO O© 00 oo oo oo oc SPOR LA MUNCA! Foto-: NI CU VASI LE ...Primele ore de muncă din anul 1955. Fiecare muncitor din secţia de strungărie de la uzinele „Mátyás Rákosi“ este hotărît ca in cursul acestui an să prelucreze piese mai multe şi de o calitate mai bună. In clişeu : Fruntaşul în întrecerea socialistă Ion Moldoveanu. La o secţie de bunuri de larg consum Maistrului Ion Lupescu de la uzinele „23 August“ din Capitală ii place ca in prima zi de lucru a anului să vină dist-de-dimineaţa la atelier să-şi întâmpine tovarăşii şi să le facă urări. De aceea şi ieri a venit cu o jumătate de ceas maicifivreme. După ceşi-a îmbrăcat halatul de lucru s-a îndreptat spre partea din fund a halei de matriţerie, acolo unde este secţia bunurilor de largă consum, pe care o conduce, Liorga uşă, pe o placă mare roşie, cineva scrisese cu cretă: „La mulţi ani 1955“. De cum păşi pragul secţiei un cor de voci îl întâmpină cu urări: — Să ne trăieşti, tovarăşe Lupescu... La mulţi ani... Succes în noul an... Emoţionat, maistrul rămase pentru o clipă locului apoi, zîmbiind bucuros, începu să strîngă pe rând mîinile ce i le întindeau tinerii din cele doua brigăzi de producţie. — Tinereţe, tinereţe, mi-o lucraţi înainte, hai? Fie şi aşa, nu mă supăr. Eu vă urez să fiţi înainte la toate în anul pe care-l începem. Dar ia spuneţi-mi cum aţi petrecut ? Fiecare avea multe de povestit. Dar totodată ei voiau să afle ce lucruri noi vor fabrica în anul acesta. De aceea, Ion Ungureanu, responsabilul brigăzii I, se adresă maistrului: — Mai bine spune-ne dumneata, sunt cele noutăţi ? Noutăţi erau. Iutii că secţia s-a profilat pentru un anumit specific de produse de larg consum. Se vor fabrica în serii mari, foarfeci de vie, cleşti patenţi şi creioanerezervoare de tipul „Pix“. Apoi, când se vor definitiva studiile, secţia va fabrica motoraşe cu explozie de 60 cm3 pentru biciclete, frigidere mici electrice tip popular şi o maşină specială pentru tocat zarzavat. Cele aflate au bucurat nespus de mult pe muncitorii secţiei „Bunuri de larg consum“. Cînd sirena Uzinei începu să şuiere prelung, tinerii din cele două brigăzi trecură în jurul bancurilor şi a maşinilor şi se apucară de lucru. Pe feţele lor se citea hotărire. Hotărârea de a munci cu şi mai mult spor în noul an: ultimul an al cincinalului. Printre ţesătoare încă nu s-a luminat de ziuă. Elena Chioreanu trece repede pe străzile pustii, acoperite de gheaţă. Infăşurîrrdu-se ,strâns în palton, gândurile îi zboară la noaptea revelionului, veselă şi îmbelşugată, petrecută în mijlocul familiei. Elena zăreşte clădirea uzinei textile „7 Noiembrie“ şi auzul începe să-i desluşească melodia săltăreaţă a unei sîrbe. Ce s-o fie întâmplat oare? Câţiva paşi numai şi se dumireşte. In curtea Hzziîei e prezent? orchestra uzinei citare întâmpină cu muzică pe cei ce lucrează în primul schimb din anul 1955. Prinsă de Însufleţirea din jur, Elena Chioreanu se îmbrăţişează cu tovarăşele ei din Secţie şi intră apoi în cercul anei sîrbe îndrăcite, ce alungă parcă şi ultimele rămăşiţe de frig. ...Maşinile au prins iarăşi să-şi depene cântul. Din trupurile lor ies mereu noi, şi noi şuvoaie de ţesături, primele din anul 1955. Cu un caiet la subţioară, Elena Chioreanu care este responsabilă cu aplicarea metodei Kovaliov, urmăreşte cu luare aminte felul de lucru al ţesătoarelor. Am rugat-o să ne spună cît e de importantă metoda Kovaliov pentru uzină : — Uitaţi-vă, avem o ţesătoare tare bună, pe Ilinca Şerban. Lucrează, la patru războaie şi se pricepe aproape ca nimeni alta să lege firele şi să încarce maşinile. Avem şi o altă fruntaşă, pe Maria Iorga. Puţine ştiu ca ea să-şi organizeze lucrul la patru războaie. Parcă simte cînd se termină urzeala în bătătură şi de asta maşinile nu-i stau niciodată. Iţi dai seama cît preţ ar avea pentru uzină dacă fiecare muncitoare şi-ar organiza lucrul ca Maria Iorga şi ar lega firele şi încărca maşinile ca,Ilinca Şerban? Eu vreau ca anul 1955 să fie pentru noi un an de largă răspândire a experienţei fruntaşilor, un an rodnic, pentru ca să dăm ţesături mai multe, mai ieftine şi mai bune. România liberal Margarina romînească 2 2 8 8 8 Inchipuiţi-vă o şosea lungă de aproape 8 fildkettri şi de-a lungul ei, pe tot traseul, un şir de butoaie metalice puse cap la cap. Cam atâtea butoaie de ulei şî grăsimi comestibile a produs peste plan în anul care s--a încheiat, colectivul fabricii „Filimon Sîrbu“ din Capitală. Tradus în cifre, acest şir de butoaie de aproape 8 kilometri echivalează cu cantitatea de peste un milion şi jumătate kilograme. Intr-adevăr o cifră semnificativă, o cifră care ilustrează roadele muncii puse în slujba unei mai bune aprovizionări a populaţiei. In această primă zi de lucru din 1955, când bilanţul anului care a trecut este încheiat, Nicolae Bucu, directorul fabricii de ulei „Filimon Sîrbu“, poate să-ţi vorbească cu siguranţă şi despre ce se va realiza În anul care de abia a început. Un produs nou. Da. Um produs nou a cărei producţie masivă va începe încă în tranestrul I al anului. Este vorba de margarina. Un produs mic pentru îrdretprindere ca şi pentru întreaga noastră industrie alimentară.Studiile pentru fabricarea margarinei din grăsimi vegetale au început încă diin noiembrie trecut Cele citeva tone de margarina produse de probă au dat rezultate foarte bune. Margarina românească este foarte gustoasă şi hrănitoare. Încă din prima zi de lucru a noului an, colectivul de tehnicieni condus de inginerul şef Victor Cojocaru a reînceput pregătirea fabricaţiei pentru noul produs românesc. Reţeta de fabricaţie ca 8 şi fluxul tehnologic g au fost stabilite. Co- I lectivul studiază a- 8 cum probleme legate g de ambalarea cît mai I corespunzătoare a mar ixooooocxioooooooooooooooooooooooooooooooooOoooooooooooooooooooooooooooooooaooooooooooocooocxjooooooooooooooootXKXî'^ll gări hei rorîlîneşti. Pensii personale lunare pentru îndelungata activitate în domeniul ştiinţei şi artei Consiliul de Miniştri a luat hotărîrea de a acorda pentru îndelungata activitate în domeniul ştiinţei, învăţă cniritului, literaturii şi artei, pensii personale lunare de cite 2.000 lei, cu începere de la1 decembrie 1954, următoarelor persoane: prof. Jianu Amza, prof., Iacobovici I. Me Icon, prof. N. Vasilescu Karpen, prof. Adrian Ostrogovici, prof. Dimitrie Gusti, prof. Amtalfi Endre, prof. Camil Negrea, prof. Nicolae Gheorghiu, prof. Nicolae Deleanu, prof. Theodor Anghieluţă, scriitorilor Ion Agirbiceanu, Mihail Sorbul, Alexandru Gazában, Tompa László, George Bacovia, Mihail Codreanu, Tudor Arghezi şi Hortensia Papadat Bengescu, muzicienei Constanţa Erbiceanu, compozitorilor László Árpád şi Dely Szabó Géza, actorilor Grigore Niculescu- Buzau, Nicu Kaner, Ion Montaureanu şi altora. (Agerpres) Articole sportive pentru sezonul de iarnă Sportivii din patria noastră desfăşoară şi în lunile de iarnă o bogată activitate. întreprinderile industriei uşoare le-au pregătit din timp cantităţi sporite de articole sportive pentru sezonul de iarnă. Asociaţiile sportive au primit în anul 1954, faţă de anul 1953, cu 52.000 mai multe hanorace şi canadiene, cu 654.000 mai multe articole tricotate din lînă şi bumbac şi cu peste 13.000 mai multe perechi de bocanci de munte şi de schi. Numai în trimestrul IV al anului trecut s-au pus la dispoziţia magazinelor speciale de distribuire a materialelor sportive peste 62.000 de treninguri, 6.000 perechi de mănuşi pentru ochi, peste 400 ■ de, pulovere şi pantaloni de patinaj, mai mult de 500 de tricouri, pentru jucătorii de hochei pe gheaţă şi altele. S-au livrat de asemenea mari cantităţi de ciorapi şi şosete de lînă, pulovere, căciuli, bonete şi alte articole. (Agerpres). —O— Spectacole speciale pentru elevi şi studenţi Intre 4 şi 9 ianuarie, Ministerul Culturii organizează în Capitală o serie de spectacole speciale pentru elevi şi studenţi. Cu acest prilej, artişti ai teatrelor bucureştene printre care ceide la Teatrele Muncitoresc C.F.R. Giu Ieşti, „Ţăndărică“, Tineretului, Naţional „I. L. Caragiale“, Teatrul de Operă şi Balet, etc. Vor prezenta spectacole la Palatul Pionierilor după următorul program: marţi 4 ianuarie: „Coana Gheriţa în provincie“ şi „Gâscănelul“; miercuri 5 ianuarie: „Neisprăvitul“ şi „Capra cu trei iezi“; joi 6 ianuarie: „Viaţă nouă“ şi „Moş Gorilă“; vineri 7 ianuarie: recital artistic dat de un colectiv de la Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. şi un program ide cor, muzică instrumentală, dansuri şi recitări prezentat de Ansamblul de copii al Consiliului Central al Sindicatelor; sîmbătă 8 ianuarie; program executat de artişti ai Circului de Stat şi spectacolul de estradă „Miniaturi pe portativ“; duminică 9 ianuarie; concert dat cu concursul Orchestrei „Barbu Lăutaru“, corului şi soliştilor vocali ai Filarmonicii de Stat din Bucureşti. De asemenea, teatrele din Capitală vor prezenta pentru elevi şi studenţi următoarele matrnee cu preţuri reduse: Teatrul de Operă şi Balet între 5 şi 11 ianuarie; „Copelia“; Teatrul de Stat de Operetă,, miercuri 5 ianuarie, sîmbătă 15 ianuarie şi sâmbătă 22 ianuarie operetele „N-a fost nuntă mai frumoasă“, „Culegătorii de stele“ şi „Lăsaţi-mă să evit“; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, marţi 4 ianuarie: „Liceenii“ (sala Studio) şi „Floarea purpurie“ (sala Comedia) ; Teatrul Armatei (sala din Bd. General Magheru) joi 6 ianuarie: „Maşenka“; Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti sîmbătă 8 ianuarie: „Slugă la doi stăpini“; Teatrul Ţăndărică : miercuri 5 ianuarie: „Băiatul şi vântul“; vineri 7 ianuarie: „Dîşcănatul“ (în sala Baruch Berea) ; joi 6 ianuarie şi vineri 7 ianuarie: „Moş Gerilă“; sîmbătă 8 ianuarie: „Fraţii Liu“ în sala Orfeu. De asemenea, în zilele de 6, 8 şi 9 ianuarie vor avea loc programe reduse de matrnee la Circul de Stat. (Agerpres) SĂRBĂTORIREA NOULUI AN In Capitală In Capitală, la clubul C.F.R. Griviţa Roşie. Anul Nou a fost întâmpinat cu bucurie de către sute de muncitori ai Complexului C.F.R. Griviţa Roşie. Împreună cu ei se aflau oaspeţi dragi: D. Coliu, prim secretar al Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., Stelian Moraru, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, Dumitru Mocanu, locţiitor al ministrului Căilor Ferate, Florian Dănălache, prim secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Şt. Cruceru, secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., şi alţii. Voia bună, muzica şi dansul au domnit în noaptea de revelion şi la Industria Bumbacului. Aici, textilistele au sărbătorit sosirea noului an împreună cu tov. Liuba Chişinevschi, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor şi Maria Moraru, vicepreşedinte al Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., preşedinte al C. C. al Sindicatului muncitorilor din industriile textilă, pielărie, confecţii şi sticlă. Revelionul a constituit un prilej de veselie şi pentru salariaţii Ministerului Industriei Uşoare. In jurul mesei tovărăşeşti, îmbelşugatâ şi aranjată cu gust, s-au strîns sute de ingineri, tehnicieni şi funcţionari din cadrul Ministerului. Ei au toastat pentru noul an, pentru noi succese în muncă. Printre comeseni se găseau tovarăşii: Petre Borilă, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Industriei Alimentare, Al. Sencovici, ministrul Industriei Uşoare, Horaţiu Athanasiu, locţiitor al Ministrului Industriei Uşoare, Ileana Rădeanuu, vicepreşedintă a Comitetului Femeilor Democrate din, R.P.R., şi alţii. Mulţi dintre inginerii, tehnicienii şi funcţionarii Ministerului Agriculturii şi Silviculturii au întîmpinat de asemenea împreună noul an. Ei au ciocnit paharele în cinstea succeselor obţinute în dezvoltarea agriculturii ţării noastre, pentru noul an, prilej de alte victorii. Răsunau cântece, se dansa, se auzea clinchet de pahare. Toasturile au ţinut pînă târziu, în zori. Laolaltă, alături de colectivul cu care lucrează zi de zi, se aflau tovarăşii Constantin Popescu, ministrul Agriculturii şi Silviculturii, Marin Stancu, prim locţiitor al ministrului Agriculturii şi Silviculturii, şi S. Heimer locţiitor al ministrului Agriculturii şi Silviculturii. Peste 1400 de muncitori de la uzinele „Klement Gottwald“, „23 August“, fabrica „Tricotajul roşu“, salariaţi ai Academiei R.P.R., elevi de la Şcoala profesională metalurgică nr. 10 şi din alte zeci de întreprinderi şi instituţii din Bucureşti şi-au petrecut revelionul în cabanele din munţi. Pretutindeni, în cadrul întreprinderilor şi instituţiilor, în marile restaurante, în familii, în jurul meselor bogate, petrecerile au continuat pînă la ziuă. La Iaşi IAŞI. Ultimele zile ale anului 1954 în oraşul Iaşi. Filatoarele şi ţesătoarele de la fabricile „Ţesătura“ şi „Textila roşie“, muncitoarele de la fabrica de tricotaje „Moldova“, muncitorii de la Depoul C. F. R., de la cooperativa de mobilă „7 Noiembrie“, de la cooperativa de confecţii „1 Mai“ şi de la alte întreprinderi din oraşul Iaşi au raportat cu mândrie partidului şi guvernului că şi-au îndeplinit înainte de termen sarcinile din planul pe anul 1954. In holul palatului din str. Mareşal Maliflovski, în după amiaza zilei de 31 decembrie, numeroşi copii, împreună cu părinţii lor, au luat parte la Carnavalul copiilor şi pionierilor, unde au urmărit un bogat program artistic, prezentat de echipa artistică a Casei pionierilor şi de artişti ai Teatrului Naţional din Iaşi. Oamenii muncii din oraşul Iaşi au petrecut revelionul cu încredere în viitor, cu hotărîrea de a munci mai mult şi mai bine, pentru înflorirea patriei noastre, pentru întărirea lagărului păcii. La revelionul organizat la fabrica „Ţesătura“, de pildă, au luat parte numeroşi muncitori împreună cu familiile lor. Cu mare bucurie comesenii au primit în mijlocul lor pe tovarăşii I. Chişânevschi, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Gheorghe Roşu, prim secretar al Comitetului regional Iaşi al P.M.R care au venit să le ureze tradiţionalul La mulţi ani“. In mijlocul muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor de la „Ţesătura“, oaspeţii au petrecut cîteva ore plăcute. Muncitoarele fruntaşe Maria Iordache, Pina Schwart, Elena Pistol, Leonn Ghidale, maistrul Moscu Osec, Silvia Schwart şi mulţi alţii au închinat paharele pentru noi succeseîn muncă în anul 1955. Tot astfel au organizat revelionul colectivul fabricii de ţesătorie „Victoria“, lucrătorii din cooperaţie, studenţii şi alţii. In cabanele din munţi Peste 1.400 de oameni ai muncii din Capitală au sărbătorit Anul Nou în cabanele din munţi. Numai în cabanele din masivele Bucegi şi Girbova au fost oameni ai muncii din aproape 60 de întreprinderi şi instituţii. Piftia de schi a Clăbucetului e luminată de becuri electrice. Zăpada scîrţite sub paşii celor aproape 200de excursionişti. Difuzoarele instalate de-a lungul piritei, răspîndesc pînă departe melodiile cântecelor dedicate fruntaşilor întrecerii socialiste. Luminată feeric, împodobită cu ghirlande de brad, sala de mese a cabanei „Clubucet sosire“ a reunit in noaptea Anului Nou o societate veselă, Ora 24. Becurile din sală s-au stins. Cineva a rostit: „La mulţi ani şi spor la muncă în noul an“! Urate puternice îi răspund. Se ciocnesc pahare. Sunt fruntaşii întrecerii socialiste de la „Tricotajul roşu“ sau de la „Electrofar“, „Tipografia C.F.R.-Filaret“ şi mulţi alţii, care în fabricile lor au trecut de mult pragul noului an. In jurul mesei încărcate cu multe bunătăţi, muncitoarele de la ,,Tricotajul roşu“ Îşi vorbesc cu drag despre realizările cu care eu încheiat anul 1954. Cu toţii petrec voioşi in noaptea Anului Nou, cinstind cu prisosinţă bucuriile vieţii noi şi cete pe care te vor dobindi in anul care începe. (Agerpres) | Limbile ceasornicului arată miezul nopţii. Luminile s-au stins pentru o clipă. | Sirenele fabricilor, şuieratul prelung al locomotivelor, rachetele multicolore, anunţă ] I sfirşitul anului 1954 şi începutul noului an, 1955 Paharele se ciocnesc, oamenii se ş I îmbrăţişează Pretutindeni pe întinsul patriei noastre, în acest moment, oameni ne ’■ ■ care munca şi preocupările comune i-au înfrăţit şi au rostit tradiţionala urare: mulţi ani !" Urindu-şi noi succese, oamenii muncii din întreaga ţară au păşit dintr-un an de însemnate înfăptuiri pe drumul construirii socialismului, în 1955, ultimul an al cincinalului nostru. pe 1 La ) Marți 4 ianuarie 1955 — nr. 51ST MARELE POVESTITOR DE LA HUMULEŞTI — 65 de ani de la moartea lui Ion Creangă — „Nu mă îndoiesc că puiind mina pe conştiinţă-vă şi întrebîind-o — mimai dacă n-ar fi ipocrizia la mijloc — aţi răspunde aşa : spiritul de modestie, independenţă, sinceritate, onestitate, francheţe, curajul opiniunilor tale şi fermitatea de caracter ce posezi, voind a-ţi susţinedemnitatea de ani, te fac a fiunit denoi; şi pentru a te corija trebuie să adaptezi contrariul acestora. Nu, niciodată nu voi face aceasta“. Rândurile de mai sus le scria Ion Creangă în 1871, către preşedintele consistoriului bisericesc care luase hotărîrea excluderii diaconului Creangă din rândurile clerului pentru neiertata vină, între altele, de a fi mers la teatru. Pentru regimul clericalo-moşieresc de atunci, a merge la teatru, amuzul să te cultivi reprezenta o culpă gravă. Cîţiva ani mai tîrziu, scriându-şi amintirile sale, Creangă avea să evoce figura învăţătorului său Isaia Duhu de la şcoala din Tîrgu Neamţ, căruia superiorul său, stareţul Neonil, i-a reţinut leafa pe un an pentru vina de a fi cutezat să înveţe pe elevii săi, pe lingă ceaslov şi psaltichie, „cîte o leacă de aritmetică, de gramatică, de geografie“. Scos şi din învăţămînt (Creangă era şi învăţător) autorul de mai tîrziu al Amintirilor din copilărie este nevoit să-şi cîştige cîţiva ani existenţa, vînzind ţigări intr-un debit de tutun. Asemenea amănunte biografice nu le întîlnim numai la Creangă. Din motive asemănătoare, Caragiale şi Dobrogeanu-Gherea au trebuit, pentru a putea trăi, să făcă cu totul alte treburi decât cele scriitoriceşti. Nici după reîncadrarea sa ca învăţător, viaţa lui Creangă nu s-a îmbunătăţit prea mult, deşi,pe lîngă o conştiincioasă muncă didactică, Creangă a tipărit manuale şcolare, tinere din ele în multe ediţii. In legătură cu modul cum trăia scriitorul sînt grăitoare următoarele rînduri dintr-una din scrisorile sale: „Iar bojdeuca de căsuţă în care locuiesc eu de vreo 18 ani e de vălătuci şi povîmftă spre cădere pe zi ce merge, de n-ar, fi rază mata de vreo 24 furci de stejar şi acele putrede. Iarna dorm într-o odăiţă hrentuită, iar vara intr-un ceardăcel din dos“. In acest timp Creangă cunoaşte pe Eminescu, cu care leagă o prietenie adincă şi durabilă pînă la sfirşitul vieţii. De la Eminescu, Creangă a primit îndemnul de a scrie şi cea dinţii caldă şi adevărată preţuire a marelui său talent de povestitor, într-un timp cînd junimiştii în frunte cu Maiorescu îl considerau cu dispreţ, scriitor „poporal“, ceea ce pentru ei însemna scriitor minor. Cînd Eminescu pleacă la Bucureşti să-şi irosească sănătatea în redacţia ziarului „Timpul“,, Creangă resimte dureros linia lul: „Vino frate Mihai — îi scrie el — vino căci fără tine să fii străin“. Sub ochii nepăsători ai oficialităţii greitul,bolnav şi în mizerie, nea■ vîiind cu ce-şi îngriji sănătatea, Creangă a străbătut cu greu ultimii ani ai vieţii sale, asistând la moartea marelui său prieten, jertfă a aceleiaşi netpăsări. Cîteva luni după moartea lui Eminescu, la 31 decembrie 1889, se stnge şi Creangă. Despre Ion Creangă s-a scris mult. Marele său meşteşug artistic a fost explicat în multe chipuri. N-au lipsit, înainte vreme, nici preocupări fortuite de a-i găsi acestui mare povestitor crescut din adîncul vieţii poporului nostru, asemănări şi înrudiri departe peste graniţă, în Germania şi Franţa. Creangă a scris basme,, povestiri şi amintiri din copilărie. In general, scrierile sate sunt larg cunoscute nul numai în cercurile intelectuale, ci şi mai departe în mase, Ceea ce caracterizează opera lui.Creanga este suflul ei adine popular, dragostea de viaţă, umorul sănătos. Pe Creangă îl reciteşti totdeauna cu interes, cu mare plăcere, la fel ca şi la prima lectură. Umorul .Iii], Creangă se învecinează deseori cu o asocuiţită satiră. Evocând, copilăria sa, oameni, satul, scriitorul consemnează, alături de năzbîtii copilăreşti, şi aspecte dureroase din viaţa satului, pline de duioşie, sau învăluite de multe ori intr-o notă de umor sau tăioasă ironie. Grăitoare este în acest sens întâmplarea lui „bădiţa Vasile“, dascălul lor, cel luat cu arcanul la oaste, aşa cum se obişnuia pe atunci, sau viaţa sătenilor săraci ca Irinuca, gazda lui Creangă de la Broşteni, a cărei întreagă avere era „cocioaba de pe malul sting al Bistriţei, bărbatul, fata şi boii din pădure, un tatăl două capre slabe şi rîioase, ce dormeau pururea în tindă“. Sclipitoare sunt paginile din amintiri în care sunt evocaţi anii de studii la „Fabrica de popi din Folticeni“, la care, pentru a fi admis, „galbeni, stupi, oi, cai, boi şi alte bagateluri de-alde aceste, prefăcute în parate trebuiau să ducă dascălii ipodlon catihetului“. Dese sint referirile sale tăioasa la adresa clerului corupt şi hrăpăreţ: „picioare de cal, gură de lup, obraz de scoarţă şi spintece de iapă se cer unui popă şi nu-i mai trebuie altăceva. Bine ar fi, doamne iartă-mă, ca feţele bisericeşti să fie mai altfel !... dar... veţi fi auzit voi că popa are mână de luat, nu de dat; el mănîncă şi de pe viu şi de pe mort. Vedeţi cît de bine trăieşte Mecetul fără să muncească din greu ca noi“. Pline de realism sunt şi povestirile sale: Moş Ion Roată, Moş Nichifor coţcarul, Popa Duhu. Specificul basmelor lui Creangă este adaptarea lor la viaţa reală. Fantasticul ne aţiare umanizat, subordonat realului, personajele se comportă ca nişte ţărani din Humuleşti, incit basmele sale sunt basme numai prin temă, ele semănând mai curînd a nuvele. Ce sínt oare Povestea lui Stan Păţitul, Capra cu treiezi, Soacra cu trei nurori, Dănilă Prepeleac, decât povestirea unorîntâmplări, caracteristice în liniile lor mari vieţii unui sat.. . Capra cu trei iezi, de pildă, din poveste, este descrisă şi se comportă ca o ţărancă săracă. Iată un pasaj grăitor: „Ia las că l-oi învăţa eu ! Dacă mă vede că-s o văduvă sărmană şi cu o casă de copii, apoi trebuie să-şi bată joc de casa mea ? Şi pe voi să vă puie la p,aştearnă ? Nici o faptă fără plată... Ticălosul şi mangositul“... Şi aşa zicînd, pune poilele în brîu, îşi sufucă mânecile, aţîţă focul şi s-apucă de făcut bucate. 1. Creangă mânuieşte cu tistâcă limba populară, fe cale din popor, proverba întrecută în literatura nostră. Vorbind despre limba operei lui Creangă, M. Sadoveanu a arătat că ea e „însăşi lanfiba vie a poporului ridicată la un înalt potenţial artistic". Ignorat în timpul vieţii de către cei care eremurau destinele poporului şi ale culturii noastre, Creangă este astăzi membru postmortem al Academiei Republicii Populare Române, iar opera sa cunoaşte o răspândire şi preţuire pe care n-a avut-o niciodată în mare pricepere arsind expresii şi zice o abilitate, netrecut. D. PACURARIU Manifestări muzicale în Capitală Pe lingă numeroasele manifestări muzicale organizate de Filarmonica de Stat din Bucureşti in prima săptămină a Anului Nou, publicul Capitalei va avea bucuria să cunoască realizările Filarmonicii de Stat din Sofia, care va întreprinde un turneu de concerte prin ţara noastră, sub conducerea prim-dirijorului ei, Saşa Popov, artist al poporului din R.P. Bulgaria şi laureat al Premiului „Dimitrov". Iată acum repertoriul concertelor săptămânii: Marţi 4 ianuarie, ora 20, în Sala Studio din Ateneul R.P.R., (intrarea prin str. Franklin. N r. 5) un recital de vioară urmat de un recital de canto. Violonistul George Hamza, acompaniat la pian de Ion Filipnescu, va interpreta: Sonata in sol major de Doru Popovici; CAntec din popor de Mircea Basarab ; Gavota din Suita „Cenuşăreasa" de Prokofiev și Rondo Capriccioso de Saint-saens In partea a doua a programului soprana Magda Zaharini-Gardia va cînta ritluri de : Beethoven, Brahms, Saint-Saens, Gabriel Fauré, Rimski-Korsakov, Glier, Tudor Ciortea şi Ana Severa Benţia. Miercuri 5 ianuarie, ora20, va avea loc în sala Dalles un concert de muzică de cameră închinat operelor lui Robert Schumann. In program figurează: „Carnavalul" (la pian: Alexandru Dembtriad) in continuare, soprana Arta Florescu, artistă emerită a R.P.R., va cînta liduri (la pian Helmut Plattner). In încheierea programului se va executa cvintetul în mi bemol major pentru pian, 2 viori, violă şi violoncel. Interpretează : Lidia Cristian, Alexandru Theodorescu, Rudolf Miruț, Alexandru Rădulescu şi Iuliu Boniş. Joi 6 ianuarie, ora 20, Filarmonica de Stat organizează in sala Ateneului R.P R., un concert pentru copii. Violonistul Vasile Bonis şi soprana Lila Cristescu, precum şi pianistul Josef Prunner, vor executa un variat program de muzică pentru copii. Acompaniază la pian • Nicolae Rădulescu Vineri 7 ianuarie, ora 20, va avea loc în sala Dalles, recitalul de riduri al bas-baritonului Gabriel Năruja. In program: Musorgski, R Strauss, Hugo Wolf, Maurice Perez , Silvestri, Ion Borgovan, Mihail Jora şi cintece din folclorul negrilor. Acompaniamentul va fi susţinut de Dagobert Buchholz, artist emerit al R.P.R. Tot vineri 7 farruarie, ora 19:45, (sala Ateneului R.P.R.), concert, simfonic al Orchestrei Filarmonice din Sofia, dirijată de maestrul Sașa Popov, artist al poporului din R. P. Bulgaria. In program: Pipcov: Simfonia I; Veselii Stoianov. Concert pentru vioară și orchestră (solist: Vasil Cernaev, laureat al premiului „Dimitrov") ; Panda Vladigherov: Dansuri simfonice româneşti. Sîmbătă 8 ianuarie, ora 17, (sala Dalles), concert-lecţie cu subiectul: „Cum a glindit patriotismul in muzică". Conferenţiar, George Bălan Sâmbătă 8 ianuarie, ora 19,45 şi Duminică 9 ianuarie ora 10,45, va avea loc in sala Aleneului R P.R. primul concert simfonic din „Ciclul Beethoven" dat de orchestră simfonică a Filarmonicii de Stat din Bucureşti, colectiv artistic emerit din R.P R. Programul cuprinde următoarele lucrări: Uvertura „Egmont" : Concertul pentru pian şi orchestră nr 1 In do major (solist: Valentin Gheirghiu, artist emerit al R P.R., laureat al Premiului de Stat) , Simfonia a 5-a in do minor. Concertul va fi dirijat de maestrul George Georgescu, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat. Duminică 9 ianuarie, ora 19:45 (sala Ateneului R.P.R.), concert simfonic dat de Filarmonica de Stat din Sofia, dirijată de Saşa Popov, artistul poporului din R.P Bulgaria. In program figurează : Beethoven : Simfonia a 7-a in la major; Pancio Vladigherov : Concert pentru pian şi orchestră nr 3 (soA.tă: Liuba Enceva, laureată a premiului „Dmitrov") . Musorgski: Tablouri dintr-o expoziţie. Luni 10 ianuarie, ora 20 (sala Ateneului R.P.R), concert dat de Corul Filarmonicii de Stat din Bucureşti. Programul cuprinde: lucrări de: Kodály, Cesar Franck, Brahms, Fr. Spilka Haendel, Mara, P. Crilov, Gh Demeţeanu M. Kovali, Gh Cucu, A F.garov, Z Popescu, M. Dancea, şi M. Glinka Concertul va fi dirijat de maestrul D . Botez, artist emerit al RPR Dirijor adjunct, Vasile Pinte. In cadrul concertului, îşi dau concursul soliştii: Aneta Iordache, Victor Popovici, Milan Albiei, Maxim Vnglia, Ștefania Albei, Dan Moisescu, Marieta Marinescu-Calafeteanu, Ludmilla Algeorge. La pian Josef Prunner la orgă: Helmut Plattner.