Romînia Liberă, ianuarie 1955 (Anul 13, nr. 3187-3210)

1955-01-04 / nr. 3187

Pag. 2-0 Prima zi de muncă în noul an însufleţite de realizările obţinute în cursul anului trecut, colectivele de muncă au păşit în prima zi de lucru a anului 1955, ul­­timul an al cincinalului, cu hotărirea fermă de a dobîndi noi şi însemnate succese în lupta pentru îndeplinirea prevederilor de plan. Voinţa muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de a traduce în viaţă sarcinile trasate de recenta Hotărîre a partidului şi gu­vernului şi-a găsit expresia în realizările înscrise chiar în prima zi. In cadrul întrecerii socialiste muncitorii şi tehnicienii din întreprinderi au început cu succes lupta pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii, pentru îmbunătăţirea calităţii pro­duselor şi reducerea preţului lor de cost, garanţia satisfacerii tot mai largi a nevoilor de consum ale populaţiei. Cu Nicolae Militaru După ce-­şi roti privirea în jur răspunzând urărilor prieteneşti ale tovarăşilor de munca din brigada sa, fruntaşul Nicolae Milita­ru de la întreprinderea „Nicolae Balcescu“ deschise foaia de lucru pe care i-o înmânase cu puţin, timp înainte Constantin Terci, mais­trul secţiei. Citi ca pentru sine : „programul de lucru Nr. 12 — 66 perechi pantofi“. Nicolae Militaru dovedise atât tovarăşilor săi de muncă cit şi, altor muncitori din întreprinderile din ţ ţară cum trebuie să croieşti, ca roadele să fie din cete mai ■ i bune..­­Numai în cursul anului trecut datorită noului sistem de lucru, croitul combinat, el a realizat economii de piele,de aproximativ 9900 dm. p. şi 1200­ m. pânză. Din aceste economii s-au putut, conieaţioina , peste sarcina sa de pian 680 perechi ,panto­fi. Acum avea în faţă 8 ore de muncă. Totul era rânduit din timp. Aşeză mai întâi o bu­cată de piele pe scân­­dura înclinată şi după ce o cercetă cu aten­ţie pentru a-i cunoaşte defectele ce trebuiau ocolite, dădu drumul cuţitului în jurul ti­parului pe care-l fixă cu mina pe suprafaţa pielei. Primele feţe de pantofi luară forma dorită. După puţin timp pe masa sa se­­puteau vedea aşezate 1a zeci şi zeci de astfel de feţe... Munca se arăta tot mai sporni­că. Gândul de a înde­plini şi depăşi sarci­nile de plan, de a realiza cît mai multe economii de piele, l-a însufleţit pe Nicolae Militaru încă din pri­ma zi de lucru din noul an. Şi alături de el pe toţi muncitorii, secţiei croit. 30 OO OO CC Ofc OO 60 OC OO OO ÖO 30 OO CC OO 30 OC 30'TM? oo OO OC 30 30 OC 30 OO OO OO OO <50 OO 3030IX) OO OO OC OO OO O© OO OO OO OC OO OC OO OO O© 00 oo oo oo oc SPOR LA MUNCA! Foto-: NI CU VASI LE ...Primele ore de muncă din anul 1955. Fiecare muncitor din secţia de strun­­gărie de la uzinele „Mátyás Rákosi“ este hotărît ca in cursul acestui an să prelu­creze piese mai multe şi de o calitate mai bună. In clişeu : Fruntaşul în întrecerea socialistă Ion Moldoveanu. La o secţie de bunuri de larg consum Maistrului Ion Lupescu de la uzinele „23 August“ din Capitală ii place ca in prima zi de lucru a anului să vină dist-de-dimineaţa la atelier să-şi întâmpine tovarăşii şi să le facă urări. De aceea şi ieri a venit cu­ o jumătate de ceas mai­­cifivreme. Du­pă ce­­şi-a îmbrăcat halatul de lucru s-a îndreptat spre partea di­n fund a halei de matri­ţerie, acolo unde este secţia bunurilor de largă con­sum, pe care o conduce, Liorga uşă, pe o placă mare roşie, cineva scrisese cu cretă: „La mulţi ani 1955“. De cum păşi pragul secţiei un cor de voci îl întâmpină cu urări: — Să ne trăieşti, tovarăşe Lupescu... La mulţi ani... Succes în noul an... Emoţionat, maistrul rămase pentru o clipă locului apoi, zîmbiind bucuros, începu să strîngă pe rând mîinile ce i le întindeau tinerii din cele doua brigăzi de producţie. — Tinereţe, tinereţe, mi-o lucraţi înainte, hai? Fie şi aşa, nu mă supăr. Eu vă urez să fiţi înainte la toate în anul pe care-l începem. Dar ia spuneţi-m­i cum aţi pe­trecut ? Fiecare avea multe de povestit. Dar totodată ei voiau să afle ce lucruri noi vor fabrica în anul acesta. De aceea, Ion Ungureanu, responsabilul brigăzii I, se adresă maistrului: — Mai bine spune-ne dumneata, sunt cele noutăţi ? Noutăţi erau. Iutii că secţia s-a profilat pentru un anumit spe­cific de produse de larg consum. Se vor fabrica în serii mari, foar­feci de vie, cleşti patenţi şi creioane­­rezervoare de tipul „Pix“. Apoi, când se vor definitiva studiile, secţia va fabrica motoraşe cu explozie de 60 cm3 pentru biciclete, frigidere mici electrice tip popular şi o maşină specială pentru tocat zarzavat. Cele aflate au bucurat nespus de mult pe muncitorii secţiei „Bu­nuri de larg consum“. Cînd sirena Uzinei începu să şuiere prelung, tinerii din cele două brigăzi trecură în jurul bancurilor şi a maşinilor şi se apucară de lucru. Pe feţele lor se citea hotărire. Hotărârea de a munci cu şi m­­ai mult spor în noul an: ultimul an al cincinalului. Printre ţesătoare încă nu s-a luminat de ziuă. Elena Chioreanu trece repede pe străzile pustii, acoperite de gheaţă. Infăşurîrrdu-se ,strâns în palton, gândurile îi zboară la noaptea revelionului, veselă şi îmbelşugată, petrecută în mijlocul familiei. Elena zăreşte clădirea uzinei tex­tile „7 Noiembrie“ şi auzul începe să-i desluşească melodia săltă­reaţă a unei sîrbe. Ce s-o fie întâmplat oare? Câţiva paşi numai şi se dumireşte. In curtea­ Hzziîei e prezent? orchestra uzinei cita­re întâmpină cu muzică pe cei ce lucrează în primul schimb din anul 1955. Prinsă de Însufleţirea din jur, Elena Chioreanu se îmbrăţişează cu tovarăşele ei din Secţie şi intră apoi în cercul anei sîrbe în­drăcite, ce alungă parcă şi ultimele rămăşiţe de frig. ...Maşinile au prins iarăşi să-şi depene cântul. Din trupurile lor ies mereu noi, şi noi şuvoaie de ţesături, primele din anul 1955. Cu un caiet la subţioară, Elena Chioreanu care este responsabilă cu aplicarea metodei Kovaliov, urmăreşte cu luare aminte felul de lucru al ţesătoarelor. Am rugat-o să ne spună cît e de importantă metoda Kovaliov pentru uzină : — Uitaţi-vă, avem o ţesătoare tare bună, pe Ilinca Şerban. Lu­crează, la patru războaie şi se pricepe aproape ca nimeni alta să lege firele şi să încarce maşinile. Avem şi o altă fruntaşă, pe Ma­ria Iorga. Puţine ştiu ca ea să-şi organizeze lucrul la patru răz­boaie. Parcă simte cînd se termină urzeala în bătătură şi de asta maşinile nu-i stau niciodată. Iţi dai seama cît preţ ar avea pentru uzină dacă fiecare muncitoare şi-ar organiza lucrul ca Maria Iorga şi ar lega firele şi încărca maşinile ca,Ilinca Şerban? Eu vreau ca anul 1955 să fie pentru noi un an de largă răspândire a experien­ţei fruntaşilor, un an rodnic, pentru ca să dăm ţesături mai multe, mai ieftine şi mai bune. România liberal Margarina romînească 2 2 8 8 8 Inchipuiţi-vă o şosea lungă de aproape 8 fildkettri şi de-a lungul ei, pe tot traseul, un şir de butoaie metalice puse cap la cap. Cam atâtea butoaie de ulei şî grăsimi comestibile a produs peste plan în anul care s--a încheiat, colectivul fabricii „Filimon Sîrbu“ din Capitală. Tradus în cifre, acest şir de butoaie­ de aproape 8 kilo­metri echivalează cu cantitatea de peste un milion şi jumătate ki­lograme. Intr-adevăr o cifră semnificati­vă, o cifră care ilustrează roadele muncii puse în slujba unei mai bune aprovizionări a popu­laţiei. In această primă zi de lucru din 1955, când bilanţul anului care a trecut este încheiat, Nicolae Bucu, directorul fabricii de ulei „Fi­li­mon Sîrbu“, poate să-ţi vorbească cu siguranţă şi despre ce se va realiza În anul care de abia a început. Un produs nou. Da. Um produs nou a cărei producţie masivă va începe încă în trane­s­­trul I al anului. Este vorba de margarina. Un produs mic pentru îrd­retprindere ca şi pentru întreaga noas­tră industrie alimen­tară.­­Studiile pentru fabricarea margari­nei din grăsimi vege­tale au început încă diin noiembrie trecut Cele citeva tone de margarina produse de probă au dat rezulta­te foarte bune. Mar­garina românească este foarte gustoasă şi hrănitoare. Încă din prima zi de lucru a noului an, colectivul de tehnicieni condus de inginerul şef Victor Cojocaru­ a reînceput pregătirea fabricaţiei pentru noul produs rom­ân­esc. Re­ţeta de fabricaţie ca 8 şi fluxul tehnologic g au fost stabilite. Co- I lectivul studiază a- 8 cum probleme legate g de ambalarea cît mai I corespunzătoare a m­ar­ ixooooocxioooooooooooooooooooooooooooooooooOoooooooooooooooooooooooooooooooaooooooooooocooocxjooooooooooooooootXKXî'^ll gări hei rorîlîneşti. Pensii personale lunare pentru îndelungata activitate în domeniul ştiinţei şi artei Consiliul de Miniştri a luat hotărîrea de a acorda pentru îndelungata activitate în dome­niul ştiinţei, învăţă cniritului, literaturii şi artei, pensii personale lunare de cite 2.000 lei, cu începere de la­1 decembrie 1954, următoa­relor persoane: prof. Jianu Amza, prof., Ia­­cobovici I. Me Icon, prof. N. Vasilescu Karpen, prof. Adrian Ostrogovici, prof. Dimitrie Gusti, prof. Amtalfi Endre, prof. Camil Negrea, prof. Nicolae Gheorgh­iu, prof. Nicolae Deleanu, prof. Theodor Anghieluţă, scriitorilor Ion Agirbiceanu, Mihail Sorbul, Alexandru Ga­zában, Tompa László, George Bacovia, Mi­hail Codreanu, Tudor Arghezi şi Hortensia Papadat Bengescu, muzi­cienei Constanţa Er­­biceanu, compozitorilor László Árpád şi Dely Szabó Géza, actorilor Grigore Niculescu- Buzau, Nicu Kaner, Ion Montaureanu şi al­tora. (Agerpres) Articole sportive pentru sezonul de iarnă Sportivii din patria noastră desfăşoară şi în lunile de iarnă o bogată activitate. întreprinderile industriei uşoare le-au pre­gătit din timp cantităţi sporite de articole sportive pentru sezonul de iarnă. Asociaţiile sportive au primit în anul 1954, faţă de anul 1953, cu 52.000 mai multe hanorace şi cana­diene, cu 654.000 mai multe articole tricotate din lînă şi bumbac şi cu peste 13.000 mai multe perechi de bocanci de munte şi de schi. Numai în trimestrul IV al anului trecut s-au pus la dispoziţia magazinelor speciale de dis­tribuire­ a materialelor sportive peste 62.000 de treninguri, 6.000 perechi de mănuşi pentru ochi, peste 400 ■ de, pulovere şi pantaloni de patinaj, mai mult de 500 de tricouri, pentru jucătorii de hochei pe gheaţă şi altele. S-au livrat de asemenea mari cantităţi de ciorapi şi şosete de lînă, pulovere, căciuli, bonete şi alte articole. (Agerpres). —O— Spectacole speciale pentru elevi şi studenţi Intre 4 şi 9 ianuarie, Ministerul Culturii organizează în Capitală o serie de specta­cole speciale pentru elevi şi studenţi. Cu acest prilej, artişti ai teatrelor bucu­­­reştene printre care cei­­de la Teatrele Munci­toresc C.F.R. Giu­ Ieşti, „Ţăndărică“, Tinere­tului, Naţional „I. L. Caragiale“, Teatrul de Operă şi Balet, etc. Vor prezenta spectacole la Palatul Pionierilor după următorul pro­gram: marţi 4 ianuarie: „Coana Gheriţa în provincie“ şi „Gâscănelul“; miercuri 5 ianu­arie: „Neisprăvitul­“ şi „Capra cu trei iezi“; joi 6 ianuarie: „Viaţă nouă“ şi „Moş Gorilă“; vineri 7 ianuarie: recital artistic dat de un colectiv de la Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. şi un program ide cor, muzică instru­mentală, dansuri şi recitări prezentat de An­samblul de copii al Consiliului Central al Sindicatelor; sîmbătă 8 ianuarie; program executat de artişti a­i Circului de Stat şi spectacolul de estradă „Miniaturi pe porta­tiv“; duminică 9 ianuarie; concert dat cu concursul­ Orchestrei „Barbu Lăutaru“, co­rului şi soliştilor vocali ai Filarmonicii de Stat din Bucureşti. De asemenea, teatrele­ din Capitală vor prezenta pentru elevi şi studenţi următoa­rele matrnee cu preţuri reduse: Teatrul de Operă şi Balet între 5 şi 11 ianuarie; „Co­pelia“; Teatrul de Stat de Operetă,, miercuri 5 ianuarie, sîmbătă 15 ianuarie şi sâmbătă 22 ianuarie operetele „N-a fost nuntă mai fru­moasă“, „Culegătorii de stele“ şi „Lăsaţi-mă să evit“; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, marţi 4 ianuarie: „Liceenii“ (sala Studio) şi „Floarea purpurie“ (sala Comedia) ; Tea­trul Armatei (sala din Bd. General Maghe­­ru) joi 6 ianuarie: „Maşenka“; Teatrul Mun­citoresc C.F.R. Giuleşti sîmbătă 8 ianuarie: „Slugă la doi stăpini“; Teatrul Ţăndărică : miercuri 5 ianuarie: „Băiatul şi vântul“; vineri 7 ianuarie: „Dîşcănatul“ (în sala Ba­ruch Berea) ; joi 6 ianuarie şi vineri 7 ianu­arie: „Moş Gerilă“; sîmbătă 8 ianuarie: „Fraţii Liu“ în sala Orfeu. De asemenea, în zilele de 6, 8 şi 9 ianua­rie vor avea loc programe reduse de matr­­nee la Circul de Stat. (Agerpres) SĂRBĂTORIREA NOULUI AN In Capitală In Capitală, la clubul C.F.R. Griviţa Ro­şie. Anul Nou a fost întâmpinat cu bucurie de­ către sute de muncitori ai Complexului C.F.R. Griviţa Roşie. Împreună cu ei se a­­flau oaspeţi dragi: D. Coliu, prim secretar al Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., Stelian Moraru, preşedintele Consiliului Cen­tral al Sindicatelor, Dumitru Mocanu, locţii­tor al ministrului Căilor Ferate, Florian Dă­­nălache, prim secretar al Comitetului orăşe­nesc Bucureşti al P.M.R., Şt. Cruceru, se­cretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., şi alţii. Voia bună, muzica şi dansul au domnit în noaptea de revelion şi la Industria Bum­bacului­­. Aici, textilistele au sărbătorit so­sirea noului an împreună cu tov. Liuba Chi­­şinevschi, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor şi Maria Moraru, vicepreşedinte al Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., preşedinte al C. C. al Sindicatului muncitorilor din industriile textilă, pielărie, confecţii şi sticlă. Revelionul a constituit un prilej de vese­lie şi pentru salariaţii Ministerului Indus­triei Uşoare. In jurul mesei tovărăşeşti, îm­­bel­şugatâ şi aranjată cu gust, s-au strîns sute de ingineri, tehnicieni şi funcţionari din cadrul Ministerului. Ei au toastat pentru noul an, pentru noi succese în muncă. Printre co­meseni se găseau tovarăşii: Petre Borilă, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, mi­nistrul Industriei Alimentare, Al. Sencovici, ministrul Industriei Uşoare, Horaţiu Atha­­nasiu, locţiitor al Ministrului Industriei U­­şoare, Ileana Rădeanuu, vicepreşedintă a Co­mitetului Femeilor Democrate din, R.P.R., şi alţii. Mulţi dintre inginerii, tehnicienii şi func­ţionarii Ministerului Agriculturii şi Silvicul­turii au întîmpinat de asemenea împreună noul an. Ei au ciocnit paharele în cinstea succeselor obţinute în dezvoltarea agricul­turii ţării noastre, pentru noul an, prilej de alte victorii. Răsunau cântece, se dansa, se auzea clinchet de pahare. Toasturile au ţi­nut pînă târziu, în zori. Laolaltă, alături de colectivul cu care lucrează zi de zi, se aflau tovarăşii Constantin Popescu, ministrul A­­griculturii şi Silviculturii, Marin Stancu, prim locţiitor al ministrului Agriculturii şi Silviculturii, şi S. Heimer locţiitor al mini­strului Agriculturii şi Silviculturii. Peste 1400 de muncitori de la uzinele „Klement Gottwald“, „23 August“, fabrica „Tricotajul roşu“, salariaţi ai Academiei R.P.R., elevi de­­ la Şcoala profesională me­talurgică nr. 10 şi din alte zeci de între­prinderi şi instituţii din Bucureşti şi-au pe­trecut revelionul în cabanele din munţi. Pretutindeni, în cadrul întreprinderilor şi instituţiilor, în marile restaurante, în familii, în jurul meselor bogate, petrecerile au conti­nuat pînă la ziuă. La Iaşi IAŞI.­­ Ultimele zile ale anului 1954 în oraşul Iaşi. Filatoarele şi ţesătoarele de la fabricile „Ţesătura“ şi „Textila roşie“, mun­citoarele de la fabrica de tricotaje „Moldo­va“, muncitorii de la Depoul C. F. R., de la cooperativa de mobilă „7 Noiembrie“, de la cooperativa de confecţii „1 Mai“ şi de la alte întreprinderi din oraşul Iaşi au raportat cu mândrie partidului şi guvernului că şi-au în­deplinit înainte de termen sarcinile din pla­nul pe anul 1954. In holul palatului din str. Mareşal Mali­­flovski, în după amiaza zilei de 31 decem­brie, numeroşi copii, împreună cu părinţii lor, au luat parte la Carnavalul copiilor şi pionierilor, unde au urmărit un bogat pro­gram artistic, prezentat de echipa artistică a Casei pionierilor şi de artişti ai Teatrului Naţional din Iaşi. Oamenii muncii din oraşul Iaşi au petre­cut revelionul cu încredere în viitor, cu ho­tărîrea de a munci mai mult şi mai bine, pentru înflorirea patriei noastre, pentru în­tărirea lagărului păcii. La revelionul organizat la fabrica „Ţesă­tura“, de pildă, au luat parte numeroşi mun­citori împreună cu familiile lor. Cu mare bucurie comesenii au primit în mijlocul lor pe tovarăşii I. Chişânevschi, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Gheorghe Roşu, prim secretar al Comitetului regional Iaşi al P.M.R care au venit să le ureze tradiţionalul La mulţi ani“. In mijlo­cul muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor de la „Ţesătura“, oaspeţii au petrecut cîteva ore plăcute. Muncitoarele fruntaşe Maria Iordache, Pina Schwa­rt, E­­lena Pistol, Leonn Ghidale, maistrul Moscu Osec, Silvia Schwart şi mulţi alţii au închi­nat paharele pentru noi succese­­în muncă în anul 1955. Tot astfel au organizat revelionul colecti­vul fabricii de ţesătorie „Victoria“, lucrătorii din cooperaţie, studenţii şi alţii. In cabanele din munţi Peste 1.400 de oameni ai muncii din Ca­pitală au sărbătorit Anul Nou în cabanele din munţi. Numai în cabanele din masivele Bu­­cegi şi Girbova au fost oameni ai muncii din aproape 60 de întreprinderi şi instituţii. Piftia de schi a Clăbucetului e luminată de becuri electrice. Zăpada scîrţite sub paşii celor aproape 200­­de excursionişti. Difuzoa­rele instalate de-a lungul piritei, răs­pîndesc pînă departe melodiile cântecelor dedicate fruntaşilor întrecerii socialiste. Luminată fee­ric, împodobită cu ghirlande de brad, sala de mese a cabanei „Clubucet sosire“ a reunit in noaptea Anului Nou o societate veselă, Ora 24. Becurile din sală s-au stins. Cine­va a rostit: „La mulţi ani şi spor la muncă în noul an“! Urate puternice îi răspund. Se ciocnesc pahare. Sunt fruntaşii întrecerii socialiste de la „Tricotajul roşu“ sau de la „Electrofar“, „Tipografia C.F.R.-Filaret“ şi mulţi alţii, care în fabricile lor au trecut de mult pragul noului an. In jurul mesei încărcate cu multe bunătăţi, muncitoarele de la ,,Tricotajul roşu“ Îşi vor­besc cu drag despre realizările cu care eu în­cheiat anul 1954. Cu toţii petrec voioşi in noaptea Anului Nou, cinstind cu prisosinţă bucuriile vieţii noi şi cete pe care te vor do­­bindi in anul care începe. (Agerpres) | Limbile ceasornicului arată miezul nopţii. Luminile s­-au stins pentru o clipă.­­ | Sirenele fabricilor, şuieratul prelung al locomotivelor, rachetele multicolore, anunţă ] I sfirşitul anului 1954 şi începutul noului an, 1955 Paharele se ciocnesc, oamenii se ş I îmbrăţişează Pretutindeni pe întinsul patriei noastre, în acest moment, oameni ne ’■ ■ care munca şi preocupările comune i-au înfrăţit şi au rostit tradiţionala urare:­­ mulţi ani !" Urindu-şi noi succese, oamenii muncii din întreaga ţară au păşit dintr-un an­­ de însemnate înfăptuiri pe drumul construirii socialismului, în 1955, ultimul an al­­ cincinalului nostru. pe 1 La ) M­arți 4 ianuarie 1955 — nr. 51ST MARELE POVESTITOR DE LA HUMULEŞTI — 65 de ani de la moartea lui Ion Creangă — „Nu mă îndoiesc că puiind mina pe con­­ştiinţă-vă şi înt­rebîind-o — mimai dacă n-ar fi ipocrizia la mijloc — aţi răspunde aşa : spi­ritul de modestie, independenţă, sinceritate, onestitate, francheţe,­ cu­rajul opiniunilor tale şi fermitatea de caracter ce posezi, voind a-ţi susţine­­demnitatea de ani, te fac a fi­­unit de­­noi; şi pentru a te corija trebuie să adaptezi contrariul acestora. Nu, niciodată nu voi face aceasta“. Rândurile de mai sus le scria Ion Creangă în 1871, către preşedintele consistoriului bi­sericesc care luase hotărîrea excluderii diaco­nului Creangă din rândurile clerului pentru neiertata vină, între altele, de a fi mers la teatru. Pentru regimul clericalo-moşieresc de atunci, a merge la teatru, a­muzul să te cul­tivi reprezenta o culpă gravă. Cîţiva ani mai tîrziu, scriându-şi amintirile sale, Creangă avea să evoce figura învăţătorului său Isaia Duhu de la şcoala din Tîrgu Neamţ, căruia superiorul său, stare­ţul Neonil, i-a reţinut leafa pe un an pentru vina de a fi cutezat să înveţe pe elevii săi, pe lingă ceaslov şi psaltichie, „cîte o leacă de aritmetică, de gramatică, de geo­grafie“. Scos şi din învăţămînt (Creangă era şi învăţător) au­torul de mai tîrziu al Amintirilor din copilă­rie este nevoit să-şi cîştige cîţiva ani exis­tenţa, vînzind ţigări intr-un debit de tu­tun. Asemenea amă­nunte biografice nu le întîlnim­ numai la Creangă. Din motive asemănătoare, Cara­giale şi Dobrogeanu-Gherea au trebuit, pentru a putea trăi, să făcă cu totul alte treburi decât cele scriitori­ceşti. Nici după reîncadrarea sa ca învăţător, viaţa lui Creangă nu s-a îmbunătăţit prea mult, deşi,­­pe lîn­gă o conştiincioasă muncă didactică, Creangă a tipărit manuale şcolare, tinere din ele în multe ediţii. In legătură cu modul cum trăia scriitorul sînt grăitoare ur­mătoarele rînduri dintr-una din scrisorile sale: „Iar bojdeuca de căsuţă în care lo­cuiesc eu de vreo 18 ani e de vă­lătuci şi povîmftă spre cădere pe zi ce merge, de n-ar, fi rază mat­a de vreo 24 furci de stejar şi acele putrede. Iarna dorm într-o odăiţă hrentuită, iar vara intr-un cear­­dăcel din dos“. In acest timp Creangă cu­noaşte pe Eminescu, cu care leagă o priete­nie adincă şi durabilă pînă la sfirşitul vieţii. De la Eminescu, Creangă a primit îndemnul de a scrie şi cea dinţii caldă şi adevărată preţuire a marelui său talent de povestitor, într-un timp cînd junimiştii în frunte cu Ma­­iorescu îl considerau cu dispreţ, scriitor „po­poral“, ceea ce pentru ei însemna scriitor minor. Cînd Eminescu pleacă la Bucureşti să-şi irosească sănătatea în redacţia ziarului „Timpul“,, Creangă resimte dureros linia lul: „Vino frate Mihai — îi scrie el — vino căci fără tine să fii străin“. Sub ochii­ nepăsători ai oficialităţii greitu­l,­­bolnav şi în mizerie, nea­­■ vîiind cu ce-şi îngriji sănătatea, Creangă a străbătut cu greu ultimii ani ai vieţii sale, asistând la moartea marelui său prieten, jertfă a aceleiaşi­ netpăsări. Cîteva luni după moar­tea lui Eminescu, la 31 decembrie 1889, se st­nge şi Creangă. Despre Ion Creangă s-a scris mult. Marele său meşteşug artistic a fost explicat în multe chipuri. N-au lipsit, înainte vreme, nici preo­cupări fortuite de a-i găsi acestui mare poves­titor crescut din adîncul vieţii poporului nos­tru, asemănări şi înrudiri departe peste gra­niţă, în Germania şi Franţa. Creangă a scris basme,, povestiri şi amintiri din copilărie. In general, scrierile sate sunt larg cunoscute nul numai în cercurile intelectuale, ci şi mai de­parte în mase, Ceea ce caracterizează opera lui­.Creanga este suflul ei adine popular, dra­gostea de viaţă, umorul sănătos. Pe Creangă îl reciteşti totdeauna cu interes, cu mare plă­cere, la fel ca şi la prima lectură. Umorul .Iii], Creangă se învecinează deseori cu o aso­cuiţită satiră. Evocând, copilăria sa, oameni, satul, scriitorul consemnează, alături de năz­­bîtii copilăreşti, şi aspecte dureroase din viaţa satului, pline de duioşie, sau învăluite de multe ori intr-o notă de umor sau tăioasă ironie. Grăitoare este în acest sens întâmpla­rea lui „bădiţa Vasile“, dascălul lor, cel luat cu arcanul la oaste, aşa cum se obişnuia pe atunci, sau vi­aţa sătenilor săraci ca Irinuca, gazda lui Creangă de la Broşteni, a cărei în­treagă avere era „cocioaba de pe malul sting al Bistriţei, bărbatul, fata şi boii din pă­dure, un tat­ăl două capre slabe şi rîioase, ce dormeau pururea în tindă“. Sclipitoare sunt paginile din a­­m­intiri în care sunt evocaţi anii de studii la „Fabrica de popi din Folticeni“, la care, pentru a fi ad­mis, „galbeni, stupi, oi, cai, boi şi alte ba­­gateluri de-alde aces­te, prefăcute în pa­­rate trebuiau să ducă dascălii ipodlon cati­hetului“. Dese sint referirile sale tăioasa la adresa clerului co­rupt şi hrăpăreţ: „pi­cioare de cal, gură de lup, obraz de scoarţă şi spintece de iapă se cer unui popă şi nu-i mai trebuie altăceva. Bine ar fi, doamne iartă-mă, ca feţele bisericeşti să fie mai alt­fel !... d­ar... veţi fi auzit voi că popa are mână de luat, nu de dat; el mănîncă şi de pe viu şi de pe mort. Vedeţi cît de bine trăieşte Mecetul fără să muncească din greu ca noi“. Pline de realism sunt şi povestirile sale: Moş Ion Roată, Moş Nichifor coţcarul, Popa Duhu. Specificul basmelor­ lui Creangă este adap­tarea lor la viaţa reală. Fantasticul ne aţiare umanizat, subordonat realului, personajele se comportă ca nişte ţărani din Humuleşti, incit basmele sale sunt basme numai prin temă, ele semănând mai curînd a nuvele. Ce sínt oare Povestea lui Stan Păţitul, Capra cu trei­­ezi, Soacra cu trei nurori, Dănilă Prepeleac, decât povestirea unor­­întâmplări, caracteris­tice în liniile lor mari vieţii unui sat.. . Capra cu trei iezi, de pildă, din poveste, este descrisă şi se comportă ca o ţărancă să­racă. Iată un pasaj grăitor: „Ia las că l-oi învăţa eu ! Dacă mă vede că-s o văduvă săr­mană şi cu o casă de copii, apoi trebuie să-şi bată joc de casa mea ? Şi pe voi să vă puie la p,aştearnă ? Nici o faptă fără plată... Ticălosul şi mangositul“... Şi aşa zicînd, pune poilele în brîu, îşi su­­fu­că mânecile, aţîţă focul şi s-apucă de făcut bucate. 1­­. Creangă mânuieşte cu tistâcă limba populară, fe cale din popor, proverba întrecută în literatura nostră. Vorbind despre limba operei lui Creangă, M. Sadoveanu a a­­rătat că ea e „însăşi lanfiba vie a poporului ridicată la un înalt potenţial artistic". Ignorat în timpul vieţii de către cei care eremurau destinele poporului şi ale culturii noastre, Creangă este astăzi membru post­mortem al Academiei Republicii Populare Ro­mâne, i­ar opera sa cunoaşte o răspândire şi preţuire pe care n-a avut-o niciodată în mare pricepere ar­­sind expresii şi zi­­ce o abilitate, ne­trecut. D. PACURARIU Manifestări muzicale în Capitală Pe lingă numeroa­sele manifestări muzi­cale organizate de Fi­larmonica de Stat din Bucureşti in prima săptăm­ină a Anului Nou, publicul Capita­lei va avea bucuria să cunoască realizările Filarmonicii de Stat din Sofia, care va întreprinde un turneu de concerte prin ţara noastră, sub conducerea prim-dirijorului ei, Saşa Popov, artist al po­porului din R.P. Bulgaria şi laureat al Pre­miului „Dimitrov". Iată acum repertoriul concertelor săptă­­mânii: Marţi 4 ianuarie, ora 20, în Sala Studio din Ateneul R.P.R., (intrarea prin str. Fran­klin. N­ r. 5) un recital de vioară urmat de un recital de canto. Violonistul George Ham­za, acompaniat la pian de Ion Filipnescu, va interpreta: Sonata in sol major de Doru Popovici; CAntec din popor de Mircea Ba­sarab ; Gavota din Suita „Cenuşăreasa" de Prokofiev și Rondo Capriccioso de Saint­­-saens In partea a doua a programului so­prana Magda Zaharini-Gardia va cînta ri­­tluri de : Beethoven, Brahms, Saint-Saens, Gabriel Fauré, Rimski-Korsakov, Glier, Tu­dor Ciortea şi Ana Severa Benţia. Miercuri 5 ianuarie, ora­­20, va avea loc în sala Dalles un concert de muzică de cameră închinat operelor lui Robert Schumann. In program figurează: „Carnavalul" (la pian: Alexandru Dembtriad) in continuare, sopra­na Arta Florescu, artistă emerită a R.P.R., va cînta liduri (la pian Helmut Plattner). In încheierea programului se va executa cvintetul în mi bemol major pentru pian, 2 viori, violă şi violoncel. Interpretează : Lidia Cristian, Alexandru Theodorescu, Rudolf Mi­­ruț, Alexandru Rădulescu şi Iuliu Boniş. Joi 6 ianuarie, ora 20, Filarmonica de Stat organizează in sala Ateneului R.P R., un con­cert pentru copii. Violonistul Vasile Bonis şi soprana Lila Cristescu, precum şi pianistul Josef Prunner, vor executa un variat pro­gram de muzică pentru copii. Acompaniază la pian • Nicolae Rădulescu Vineri 7 ianuarie, ora 20, va avea loc în sala Dalles, recitalul de riduri al bas-barito­­nului Gabriel Năruja. In program: Musorg­­ski, R Strauss, Hugo Wolf, Maurice Perez , Silvestri, Ion Borgovan, Mihail Jora şi cintece din folclorul negrilor. Acompania­mentul va fi susţinut de Dagobert Buchholz, artist emerit al R.P.R. Tot vineri 7 farrua­rie, ora 19:45, (sala Ate­neului R.P.R.), concert, simfonic al Orchestrei Filarmonice din Sofia, dirijată de maestrul Sașa Popov, artist al poporului din R. P. Bulgaria. In program: Pipcov: Simfonia I; Veselii Stoianov. Concert pentru vioară și orchestră (solist: Vasil Cernaev, laureat al premiului „Dimitrov") ; Panda Vladigherov: Dansuri simfonice româneşti. Sîmbătă 8 ianuarie, ora 17, (sala Dalles), concert-lecţie cu subiectul: „Cum a glindit patriotismul in muzică". Conferenţiar­, George Bălan Sâmbătă 8 ianuarie, ora 19,45 şi Duminică 9 ianuarie ora 10,45, va avea loc in sala A­­leneului R P.R. primul concert simfonic din „Ciclul Beethoven" dat de orchestră simfo­nică a Filarmonicii de Stat din Bucureşti, co­lectiv artistic emerit din R.P R. Programul cuprinde următoarele lucrări: Uvertu­ra „Eg­mont" : Concertul pentru pian şi orchestră nr 1 In do major (solist: Valentin Gheir­­ghiu, artist emerit al R P.R., laureat al Pre­miului de Stat) , Simfonia a 5-a in do minor. Concertul va fi dirijat de maestrul George Georgescu, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat. Duminică 9 ianuarie, ora 19:45 (sala Ate­neului R.P.R.), concert simfonic dat de Fi­larmonica de Stat din Sofia, dirijată de Saşa Popov, artist­ul poporului din R.P Bulgaria. In program figurează : Beethoven : Si­mf­onia a 7-a in la major; Pancio Vladigherov : Con­cert pentru pian şi orchestră nr 3 (soA.­tă: Liuba Enceva, laureată a premiului „D­mi­­trov") . Musorgski: Tablouri dintr-o expo­ziţie. Luni 10 ianuarie, ora 20 (sala Ateneului R.P.R), concert dat de Corul Filarmonic­ii de Stat din Bucureşti. Programul cuprinde: lu­crări de: Kodály, Cesar Franck, Brahms, Fr. Spilka Haendel, M­­ara, P. Crilov, Gh De­­m­eţeanu M. Kovali, Gh Cucu, A F.garov, Z Popescu, M. Dancea, şi M. Glinka Con­certul va fi dirijat de maestrul D . Botez, artist emerit al RPR Dirijor adjunct, Va­sile Pinte. In cadrul concertului, îşi dau­ con­cursul soliştii: A­net­a Iordache, Victor Po­povici, Milan Albiei, Maxim Vnglia,­ Ștefania Albei, Dan Moisescu, Marieta Marinescu-Ca­­lafeteanu, Ludmilla Algeorge. La pian Jo­sef Prunner la orgă: Helmut Plattner.

Next