Romînia Liberă, iulie 1955 (Anul 13, nr. 3339-3365)

1955-07-01 / nr. 3339

Fag. 2-0 Citittffii, ne mirează La începutul anu­lui trecut, in cartie­rul 8 Mai din oraşul Sibiu a început con­strucţia unei şcoli de 7 ani. Terminarea era planificată pen­tru 30 decembrie 1954. Deşi ne aflăm în iulie 1955, lucrările nu sunt efectuate nici pe jumătate. Tărăgănarea lor se datoreşte lipsei...de, preocupare a întreprinderii Lo­cale nr. 1 Construcţii din Oraşul Stalin. Aceasta nu s-a îngrijit să angajeze la timp muncitorii necesari, apoi,­and nu­mărul acestora s-a completat n-a­ asigur­­at Utilajul trebuincios lucrărilor. In a­­fară de acest fapt, conducerea întreprin­derii a schimbat în două luni trei şefi de şantier, lucru care desigur a , influenţat negativ asupra bunului mers al lucrări­lor. Trustul regional de construcţii Stalin ar trebui să cunoască acest fapt şi să ia măsuri deoarece întreprinderea nr. 1 Construcţii se află direct in subordinea sa — încheie scrisoarea sa cititorul C. Slavic. Drumul spre locul meu de­­ muncă trece prin parcul de Cultu­ră și Odihnă — ne scrie cititorul Gh. Minăstureanu din Oraşul Stalin. Anul trecut după ce a fost construit, traver­sarea parcului era pentru mine o bucurie. Astăzi, nu pot afirma acelaşi lucru. Deşi suntem­ în pli­nă vară, parcul este lăsat in paragină. La­cul pe care altădată pluteau bărci, acum este acoperit cu muşchi verde, o adevărată împărăţie a broaştelor. Iarba netunsă, bu­ruienile, care printre, răzoare au luat lo­cul florilor, întregesc impresia că parcul este un loc părăsit. Teatrul de vară din parc nu mai este­ nici el folosit. In încheiere, cititorul întreabă de ce sfătui popular orăşenesc, care anul trecut a avut o iniţiativă atît de frumoasă, în acest an nu s-a preocupat să menţină parcul în aceiaşi bună stare şi îngri­jire ? încă din anul 1952 în comuna Bo­­zovici, raionul Al­­maş, s-a luat iniţia­tiva construirii prin autoimpunere a unui cămin cultural. Sfa­tul popular a procurat materialele nece­sare dar nu avea proiectul pe care îl aş­tepta de la regiune. In primăvara anului 1954 s-a primit un proiect de cămin cultural, după care s-a făcut trasarea şi urma să înceapă săpă­turile. Dar la puţin timp s-a comunicat că trebuie să se sisteze lucrările pentru că proiectul nu a fost aprobat. In toamna anului 1954 s-a trimis de la regiune un alt proiect. Apoi s-a făcut o nouă trasare, au început săpăturile şi s-a turnat o parte din fundaţie. O altă dispoziţie însă venită de la sfatul popu­lar al regiunii Timişoara interzicea şi a­­plic­area celui de al doilea proiect. Pînă in momentul de faţă nu s-a stabilit nimic precis. Cit va mai dura oare acest sistem de a pune beţe în roate acţiunii de construi­re a căminului cultural din comuna Bo­­zovici? Sfatul popular regional Timişoa­ra este dator cu un răspuns. Asigurările de Stat au fost create pentru a veni în sprijinul oamenilor muncii de la oraşe şi sate, ale căror bunuri au fost dis­­truse sau vătămate de calamităţi sau din alte cauze. Cu ajutorul despăgubirilor ce le primesc de la A.D.A.S. cei păgubiţi îşi pot reface gospodăria sau bunurile distruse. De la înfiinţarea sa, acum aproape trei ani, A.D­ A.S.-ul a plătit despăgubiri la sute de mii de asiguraţi. Numai în cursul anu­lui 1954 s-au plătit despăgubiri de zeci şi zeci de milioane lei. O funcţie importantă a Asigurărilor de Stat este şi aceea de prevenire a efectelor acţiunii calamităţilor naturii. Asigurările de Stat luptă împotriva pierderilor în economia naţională prin măsurile de prevenire și com­batere a incendiilor și epizotiilor, în care scop se defalcă anual o cotă din încasări. Astfel, suma depusă de către A.D.A.S. în acest scop, în anul 1954, in­­bugetele sfatu­rilor populare s-a ridicat la peste 60 mi­lioane lei. Aceste fonduri sunt folosite de sfaturile populare pentru finanţarea construcţiilor de spitale şi dispensare veterinare, pentru cum­părarea de medicamente în vederea comba­terii epizotiilor, pentru cumpărarea utilaju­lui necesar pompierilor, etc. In regiunea Bucureşti, de pildă, din cele peste 4 mi­lioane vărsate de A.D.A.S. în bugetul sfa­tului popular regional, numai pentru medi­camente în vederea prevenirii bolilor la animale s-au cheltuit 1.300.000 lei. De curînd Asigurările de Stat au fost dezvoltate prin asigurarea bunurilor aparţi­­nînd gospodăriilor agricole colective şi înto­vărăşirilor de ţărani muncitori pentru cul­tivarea laolaltă a pămîntului sau pentru creşterea animalelor. Această extindere a Asigurărilor de Stat va contribui la conso­lidarea economico-organizatorică a gospodă­riilor agricole colective şi a întovărăşirilor de ţărani muncitori, la sporirea producţiei agricole, la ridicarea nivelului de trai al ţărănimii muncitoare. Totodată Administra­ţia Asigurărilor de Stat A.D.A.S., a început încheierea de asigurări facultative pentru animalele din gospodăriile cetăţenilor, a­­ceastă formă de asigurare completînd-o pe cea obligatorie. încheind asigurări faculta­tive, cetăţenii obţin din partea A.D.A.S.-ului, în schimbul unor prime mici, despăgubiri mai mari decit cele prevăzute în asigurarea obligatorie , despăgubiri cu ajutorul cărora îşi pot înlocui mai uşor animalele pierite Statul, prin Asigurările de Stat a creat o serie de avantaje ţăranilor muncitori prin asigurarea gratuită a şeptelului tînăr din gospodărie, iar pentru bunurile proprietatea muncitorilor, funcţionarilor, colectiviştilor şi întovărăşiţilor se acordă reduceri până la 50 la sută din primele de plată. * Rezultatele obţinute de Asigurările de Stat se datoresc într-o mare măsură spriji­nului dat organelor A.D.A.S. de sfaturile populare. Acest sprijin a constituit şi con­stituie un factor esenţial pentru Îndeplini­rea sarcinilor principale care stau în faţa organelor A.D.A.S.; plata despăgubirilor cu­venite cetăţenilor dăunaţi; încasarea prime­lor de asigurare în vederea alcătuirii fon­dului din care se achită despăgubirile; popularizarea Asigurărilor de Stat. Pentru a întări sprijinul organelor locale ale puterii de stat, au fost stabilite în mod concret, prin hotărîri ale Consiliului de Mi­niştri, obligațiile sfaturilor populare în legă­tură cu munca Asigurărilor de Stat. Astfel, în vederea încheierii juste şi neîn­­tîrziate a actelor de constatare a daunelor, sfaturile populare comunale sunt datoare să înregistreze toate înştiinţările de daune, imediat ce le-au primit de la asiguraţi, să întocmească în cel mult 48 ore de la anunţarea daunei, procesele verbale de con­statare a morţii animalelor şi să înainteze toate aceste acte inspectoratelor raionale A.D.A.S. in 24 ore de la înregistrarea lor. In ce priveşte încasarea primelor de asi­gurare, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale au sarcina să controleze zilnic activitatea agenţilor fiscali, iar sfa­turile populare raionale şi regionale au da­toria să analizeze periodic situaţia încasă­­­rilor, luînd măsuri organizatorice pentru realizarea prevederilor planului. Pentru a sprijini realizarea planului de încasări, pentru lămurirea asiguraţilor ca aceştia să anunţe daunele in cadrul terme­nelor legale şi să-şi îngrijească bunurile, or­ganele locale ale puterii de stat au sarcina să ducă o muncă de agitaţie susţinută, prin conferinţe, prin presa locală, prin gazeta de țin­tă, prin munca de lămurire de la om la om, ete. Inţelegînd rostul politico-economic al Asi­gurărilor de Stat, numeroase comitete exe­cutive ale sfaturilor populare îşi îndeplinesc conştiincios sarcinile care le revin in legă­tură cu A.D.A.S. In Regiunea Autonomă Maghiară, de pildă, multe sfaturi populare sprijină îndeaproape acţiunea de realizare a planului de încasări. Astfel au fost făcute liste de restanţieri, care au fost înm­înate deputaţilor sfaturilor populare pentru a duce munca de lămurire în rindurile cetăţenilor, în vederea achitării primelor de asigurare.­­Dar sunt şi sfaturi populare care nu dau încă atenţia cuvenită sarcinilor ce le au în legătură cu această instituție. Unele sfaturi populare nu înaintează in termen actele de daune sau le trimit incomplete, ■ ceea ce pro­voacă mari întîrzieri în lichidarea daunelor. Astfel, sfatul popular al comunei Burjuc din raionul Ilia (regiunea Hunedoara) a înaintat de abia în luna decembrie 1954 în­ştiinţările colective pentru daune întâmplate la culturi agricole în luna iunie 1954. O serie de sfaturi populare nu controlează munca agenţilor veterinari, care întocmesc acte de constatare a morţii animalelor cu multă uşurinţă. Incomplete, cu date fictive sau diagnostice greşite. De asemenea, unele sfaturi populare insu­ficient de lămurite asupra activităţii A.D.A.S., emit acte de daune pentru bunuri sau pentru riscuri necuprinse în asigurarea obligatorie. Organele A.D.A.S. au datoria de a informa comitetele executive ale sfaturilor populare cu privire la activitatea și problemele Asi­gurărilor de Stat şi de a instrui aparatul sfa­turilor populare comunale în legătură cu în­tocmirea actelor de daune. Aceasta este necesar în­deosebi în ce privește întocmirea actelor cu privire la daunele provocate de epizotii sau alte cauze care au dus la pier­deri de animale. Unii inspectori de asigu­rare neglijează însă această îndatorire şi nu verifică felul cum au fost întocmite ac­tele de daune, ceea ce provoacă întîrzieri şi nemulţumiri în legătura cu acordarea des­păgubirilor, aşa cum s-a întîmplat de exem­plu, în raionul Pleniţa, (regiunea Craiova). Conducerile direcţiilor regionale şi ale inspectoratelor A.D.A.S. au sarcina să in­formeze săptămînal comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi raionale a­­supra situației rezolvării daunelor, asupra realizării planului de încasări A.D.A.S­, pre­cum și asupra tuturor greutăţilor pentru înlăturarea cărora au nevoie de spriji­nul organelor locale ale puterii de stat. La rîndul lor, sfaturile populare trebuie să privească ajutorul pe care-1 dau A.D.A.S.-ului, drept o sarcină importantă şi îmbunătăţirea acestui ajutor, ca o îndatorire permanentă. In acest scop, e necesar ca or­ganele locale ale puterii de stat să ia mă­suri pentru constatarea justă şi neîntîrziată a daunelor, pentru completarea la zi a evi­denţei lor îrt registrul de daune, pentru în­tocmirea tuturor actelor necesare despăgu­birii grabnice a cetăţenilor. Sfaturile populare au datoria de a afişa listele de despăgubiri înaintate de inspecto­ratele A.D.A.S. la sediul sfatului şi la că­minele culturale, contribuind astfel la con­trolul obştesc al realităţii daunelor şi tot­odată la popularizarea Asigurărilor de Stat. De sprijinul pe care-l dau sfaturile popu­lare Asigurărilor de Stat, depinde într-o bună măsură succesul muncii desfăşurată de această instituţie. Ajutînd organele A.D.A.S. în activitatea pe care o duc, sfaturile popu­lare contribuie şi pe această cale la făuri­rea vieţii noi şi îmbelşugate in patria noastră. L. PAULESCU Pentru Îmbunătăţirea activităţii A.D.A.S. Romínia libera In cinstea Festivalului de la Varşovia Concursul tinerilor solişti Vineri 24 iunie a.c. a luat sfîrşit concursul tinerilor solişti organizat de Comitetul Cen­tral al U.T.M. şi Ministerul Culturii, in cinstea celui, de al V-lea Festival Mondial a! Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie de la Varşovia, la care au parti­cipat tineri interpreţi din toate colţurile ţării. Juriul central a acordat premiul I urmă­torilor interpreţi: Gozigaian Varurjan (ins­trumente de coarde), Paul Staicu (instru­mente de suflat), Krimhilda Cristescu şi Iuditha Molnár (pian), Blanche Adelstein,şi Marieta Grebenişan (canto), duetului Puşa Niculescu , Gheorghe Cotovelea şi Simonei Ştefănescu (dansuri), grupului Ion Ilie, Ilie Gheorghe, Mariana Buşea (dansuri popu­lare), fraţii Marica din comuna Leşu-Cluj (solişti instrumentişti de muzică populară). La concursul de muzică populară s-a a­­cordat premiul II lui Gheorghe Hazgan. De asemenea, au fost acordate de către juriul central premii II, III şi menţiuni la un nu­măr de 97 de participanţi. La propunerea Com­i­si­unii de instrumente de suflat, juriul central a acordat un premiu special, în valoare de 1.500 de lei, flautistu­lui Attila Seretzid, în vîrstă de 12 ani din oraşul Cluj, pentru nivelul ridicat la care s-a prezentat în faza I-a a etapei a II-a a concursului. De asemenea,­ au fost acordate menţiuni cîtorva participanţi la cele şase genuri de concursuri, pentru realizările lor artistice în faza I-a a etapei a H-a a con­cursului tinerilor solişti. „Colţul Festivalului“ La uzinele „Tudor Vladimirescu“ din Ca­pitală tinerii din întreprindere au deschis, miercuri după amiază, un „Colţ al Festiva­lului“, frumos aranjat cu flori, cu insignele F.M.T.D., U.I.S., U.T.M., cu insigna celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, cu steagurile diferitelor ţări şi cu fotomontaje redînd aspecte din pregătirile din lumea în­treagă pentru Festivalul de la Varşovia. La deschidere a fost invitat şi un grup de studenţi din India, Turcia, Grecia şi R.P.D. Coreeană, cu care au avut o întîlnire priete­nească. Oaspeţii au vizitat uzina şi apoi „Colţul Festivalului“. Cu acest prilej tov. Dumitru Gîndacu a vorbit despre pregătirile tinerilor din ţara noastră în cinstea Festivalului. Apoi au luat cuvîntul o tînără din Turcia şi un tînăr din Grecia care au arătat condiţiile grele în care se pregăteşte tineretul din ţările lor pentru Festival. Un tînăr student din R.P.D. Core­eană, care învaţă la noi în ţară, a vorbit despre dragostea cu care este înconjurat de tineretul patriei noastre şi de ajutorul pri­mit în timpul studiilor. Utemistul Mircea Stoian, responsabilul brigăzii nr. 1 din întreprindere, a vorbit apoi despre pregătirile tinerilor de la uzi­nele „T. Vladimirescu“ pentru întîmpinarea Festivalului. Din activitatea de cercetare ştiinţifică a muzeelor La­ acţiunile de cercetare a trecutului pa­triei noastre, pe care le întreprinde Acade­mia R.P.R. prin şantierele arheologice din diferite regiuni, colaborează şi personalul muzeelor regionale şi raionale. La şantierul arheologic de la Grădiştea Muncelului, care are ca obiectiv cercetarea aşezărilor dace din munţii Orăştiei, colabo­rează şi directorul muzeului regional din Deva, Octavian Floca. La şantierul Leţ din Regiunea Autonomă Maghiară participă Zol­tán Z. Székely, directorul muzeului regional din Sf. Gheorghe, la şantierul de la Popeşti, din regiunea Bucureşti fac cercetări şi Ghe­orghe Rădulescu şi M. Ionescu de la muzeul raional Giurgiu, iar la şantierul de la Gar­­vin-Dinogeţia din regiunea Galaţi partici­pă directorul muzeului din Călăraşi. In nor­dul Moldovei, la șantierul arheologic de la Suceava, care cercetează complexul feudal în care se încadrează cetatea de scaun a lui Ștefan cel Mare, lucrează directorul mu­zeului din Cîmpulung-Suceava. li Să dăm oamenilor muncii produse alimentare mai multe, mai bune şi mai ieftine Grija pentru bunăstarea materială şi cul­turală a oamenilor muncii constituie o per­manentă preocupare a partidului şi guver­nului­ nostru. Alături de toţi oamenii muncii din patria noastră, lucrătorii din industria alimentară luptă cu elan și hotărîre pentru realizarea obiectivelor trasate ca sarcină de partid și guvern. Roadele muncii lor avîn­­tate se văd în realizarea cu succes a sar­cinilor planificate. In 1954 de exemplu, s-au produs cu 50,9 la sută mai multe conserve de carne, cu 38,8 la sută mai multe prepa­rate de carne, cu 35,1­ la sută mai mult ulei comestibil, cu 27,4 la sută mai mult lapte de consum, cu 21 la sută mai multe produse zaharoase, etc., decit în anul 1953. In pri­mele cinci luni ale acestui an, depăşiri im­portante faţă de anul 1954 sunt remarcate in sectoarele carne, preparate de carne, con­serve de peşte, produse zaharoase, spirt etc. An de an a sporit volumul investiţiilor destinate dezvoltării industriei alimentare. Ca urmare a ajutorului tehnic acordat de U­ R.S.S. cît şi succeselor repurtate de indus­tria noastră constructoare de maşini, nu­meroase întreprinderi ale industriei alimen­tare au fost dotate cu utilaj nou şi modern. Totodată au fost puse in funcţiune fabrici noi, ceea ce a dus la sporirea considerabilă a capacităţii de producţie a întregii indus­trii alimentare. Grija pentru utilizarea raţională a insta­laţiilor şi a materiilor prime a dus la ob­­ţinerea unor importante succese şi în di­recţia reducerii preţului de cost. Traduce­rea in viaţă­ a măsurilor luate de partid şi guvern a permis ca la 26 decembrie 1954 poporul nostru să obţină încă un important succes în ridicarea nivelului său de trai prin lichidarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi trecerea la comerţul desfăşurat. Această hotărîre ca şi reducerea de pre­ţuri efectuată în aprilie 1955 au pus în faţa industriei alimentare noi şi importante sar­cini menite să asigure nu numai îndeplini­rea cantitativă a planului de producţie ci şi realizarea unei producţii de o calitate mult superioară celei obţinute pină a­­ci, mărirea considerabilă a sortimentelor imanenta reducere a preţului de cost. C. Teodorit locţiitor al ministrului Industriei Alimentare Calitatea producţiei este în etapa actuală un obiectiv de cinste al tuturor lucrătorilor din industria alimentară. Lupta pentru ob­ţinerea produselor de calitate superioară se desfăşoară cu succes în majoritatea între­prinderilor industriei alimentare. Nu rare sunt cazurile cînd muncitorii înşişi opresc ieşirea din fabrică a produselor de calitate slabă sau necorespunzătoare. Astfel, la pro­punerea unor întreprinderi ca fabrica de preparate de carne „Mistreţul“, fabrica de produse cosmetice Bucureşti etc, a fost o­­prită producţia unor sortimente necorespun­­zătoare calitativ. Ceşterea răspunderii pentru calitatea produselor se împleteşte strins cu grija pen­tru lărgirea sortimentelor. Astfel, numai în primele 5 luni ale acestui an fabricile din industria alimentară au pus la dispoziţia consumatorilor peste 100 produse noi de ca­litate superioara. Printre acestea se numă­ră : sm­întîna praf, laptele concentrat cu ca­cao, uleiurile superioare pentru salată, un sortiment bogat de ciocolată umplută, săpu­nuri superioare, noi sortimente de apă de colonie şi parfumuri, etc. Grija pentru mi­cuţii consumatori este oglindită in dragos­tea cu care lucrătorii din această ramură au pornit la realizarea unor produse speciale pentru copii. Folosind bogata literatură so­vietică de specialitate şi cu sprijinul Insti­tutului de Cercetări Alimentare s-a obţinut fabricarea în ţară a unturii de peşte ex­trasă din ficat de rechin, bogată in vitamina A şi D, superioară unturii de peşte fabri­cată în alte ţări, a prafului de mere cu un conţinut ridicat de pectine, a Nestinei, făină de pesmet pentru copii ce depăşesc virsta de 8 luni, bogată în calorii şi pectine asi­milabile. In acest an, în cinstea Zilei internaţio­nale a copilului, au fost puse in vinzare noi produse pentru copii ca : sortimente noi de biscuiţi, pastă de dinţi semispumoa­­să cu aromă de fructe, săpunul strict neu­tral supragresat cu lanolină, special pentru epiderma sensibilă a copiilor, etc. Lupta pentru sporirea sortimentelor pro­duselor alimentare este în continuă desfăşu­rare. Fabricile, Institutul de Industrie Ali­mentară, toţi oamenii muncii din această ramură a economiei naţionale se străduiesc să pună la punct şi să perfecteze produ­cerea altor sortimente alimentare. De cu­­rînd a început conservarea fructelor şi legu­melor prin frig; acest lucru a fost posibil datorita eforturilor depuse de muncitorii a­­telierelor C.F.R. şi ai întreprinderii indus­triei alimentare „Frigotehnica“ Bucureşti, care au amenajat un tren congelator spe­cial pentru conservarea legumelor şi fruc­telor cît mai aproape de locul de producţie. Prin această realizare industria alimenta­ră va pune la dispoziţia oamenilor muncii din patria noastră produse superioare din punct de vedere calitativ, legume şi fructe ca : căpşuni proaspete, piersici, pătlăgele roşii, ardei, mazăre, etc. cu un conţinut ri­dicat de vitamine, cu aromă plăcută, pros­peţime şi gust. In curînd va începe produc­ţia de suc de măceşe, de concentrate vi­­taminice sub formă de tablete, de extract de tărîţe cu cacao deosebit de hrănitor pentru copii, cu un bogat conţinut de hidraţi de carbon, proteine, vitamine (complex­e) să­ruri minerale uşor asimilabile. In afara realizărilor obţinute în ceea ce priveşte fabricarea de noi sortimente şi îm­bunătăţirea calităţii produselor, în industria alimentară s-a reuşit să se lichideze în bună parte rămînerea in urmă în ceea ce priveşte prezentarea produselor. Sprijinul acordat de Institutul de Cerce­tări Alimentare, de întreprinderile poligra­fice şi mai ales de consumatori a făcut ca întreprinderile de industrie alimentară să acorde o mai mare atenţie ambalării produ­selor. Astfel, peste 320 feluri de ambalaje au fost înlocuite sau îmbunătăţite. A fost creat un organ central în cadrul ministe­­rulu a cărui sarcină principală este conti­nua îmbunătăţire a ambalării şi prezentării produseler alimentare. Pentru realizarea producţiei la nivelul ca­lităţii cerută de consumatori, in fabricile Industriei alimentare au fost înfiinţate posturi speciale pentru controlul calităţii. In majoritatea întreprinderilor de indus­trie alimentară îndrumarea şi controlul pro­ducţiei au fost organizate pe bază ştiinţifică. Prin examinarea de laborator se face con­trolul chimic şi bacteriologic, se determină conţinutul în unităţi nutritive. In ramurile spirt, zahăr, ulei, tutun, carne şi peşte, întreg procesul tehnologic se des­făşoară pe baza rezultatelor obţinute în la­boratoarelor întreprinderilor sau a Sanepidu­­rilor locale. Numai în cursul acestui an încă 10 întreprinderi alimentare au fost înzestra­te cu laboratoare proprii de analiză şi ur­mărire a procesului tehnologic. Printre întreprinderile fruntaşe în ceea ce priveşte grija pentru aplicarea regulilor igie­­nico-sanitare pot fi citate fabrica de lapte praf „Mureşul“, fabrica de conserve „Mure­şeni“, fabrica de unt „Transilvania“ din Re­giunea Autonomă Maghiară, fabrica de pro­duse zaharoase „Dezrobirea“ din Oraşul Stalin, fabrica de paste făinoase „Partiza­nul“ din Craiova, fabrica de ulei „Răsări­tul“ din Roman etc. Toate aceste realizări marchează cu des­tulă tărie hotărîrea şi efortul lucrătorilor din industria alimentară pentru realizarea sarci­nilor trasate de partid şi guvern; ele oglin­desc grija deosebită a regimului democrat popular pentru viaţa şi bunăstarea poporu­lui nostru. Industria alimentară are încă largi posi­bilităţi pentru mărirea producţiei, îmbună­tăţirea calităţii produselor, reducerea preţu­lui de cost şi lărgirea sortimentelor. Sunt unele întreprinderi şi chiar direcţii generale din minister care manifestă încă inerţie în ceea ce priveşte luarea de hotă­­riri ferme pentru realizarea unei producţii de calitate superioară şi la un preţ din ce în ce mai scăzut. Nu întotdeauna sortimentele realizate sunt menţinute cu stricteţe; din această cauză li­nele sortimente realizate în­ ultimii ani nu se mai produc sau se produc în cantităţi in­suficiente, fapt ce atrage numeroase reclama­ţii justificate din partea consumatorilor. Astfel, în ramura săpun-cosmetice, o serie de produse cerute de consumatori, ca săpunu­rile medicinale, unele ape de colonie, etc, s-au produs un timp pentru ca apoi fabricarea lor să înceteze. Asemenea cazuri sunt şi în ra­mura conservelor de legume şi fructe ca ciu­percile, compotul de struguri, mazărea cu carne de vacă, jeleurile de smeură. In ramu­ra produselor zaharoase sint de asemenea cazuri cînd sortim­etele căutate nu se mai găsesc datorită unor Întreprinderi care in goană după realizarea planului cantitativ ne­glijează planul pe sortimente. Fabricile „Bucureşti“ şi „Fraga“ produc cite­odată 25—30 sortimente de patiserie iar alteori nu­mai 5—10. Asemenea lucruri se petrec şi cu unele produse de caramelaj, ciocolată, etc., unde di­n lipsa de prevedere a întreprinderilor în ce priveşte ambalajul sau materia primă, se opreşte producţia unor sortimente cerute de consumatori. In unele întreprinderi, ca fabrica de ulei „Republica“ din Bîrlad (director Florea Marinei şi ing. şef Boris Precul), sau fabrica de conserve de peste Tulcea al cărei conducător tehnic este Gh. Lujanschi,­nu a fost încă lichidată risipa de materii prime. In aceste fabrici ca şi în întreprinderea­ I.C.F. nr. l1, din Bucureşti, fabrica de pro­duse zaharoase „Fraga“, fabrica de pîine „Gh. Doja“ din Bucureşti şi altele, bunu­rile întreprinderii sunt prost gospodărite. In industria conservelor, din cauza proastei de­pozitări a pulpelor de fructe, importante cantităţi de materii prime se pierd. Acest lu­cru explică în bună măsură de ce preţul de cost este încă ridicat la multe din aceste întreprinderi., Sunt fabrici în care controlul de calitate este încă insuficient sau formal. Cei însăr­cinaţi cu această muncă dintrun sentiment neprincipial de solidarizare cu aşa zisele in­terese ale fabricii trec peste interesele gene­rale ale oamenilor muncii „închizînd ochii“ atunci cînd producţia este vădit necorespun­zătoare. In asemenea cazuri din păcate şi Direcţiile generale încep să manifeste „înţe­legere“ pentru aşa zisele greutăţi obiective şi în loc să­ ia măsuri caută argumente „teh­nice“ de justificare. Aşa s-a întîmplat cu fabrica de con­serve „Flora“ care a livrat com­serve ne­­sortate, greşit etichetate şi defectuos amba­late. La fabrica de săpun „Stella“ cu toate că­­săpunul prezenta pe suprafaţă corpuri străine, responsabilul de calitate, inginerul Daniel Reichman, în loc să oprească produc­ţia a găsit justificarea că ele provin din im­purităţile ce cad din podul clădirii prin tre­pidaţia maşinilor. La fabrica de conserve de peşte „Tulcea“ responsabilul de calitate Cornel Peţan, în loc să controleze cutiile goale înainte de a fi umplute, a permis intrarea lor în fabrica­ţie ca după aceea să constate că întreprin­derea de ambalaje „Ionel Jora“ din Galaţi a furnizat ambalaje de proastă calitate. Bine­înţeles că pînă atunci o cantitate importantă de produse finite a fost rebutată. Direcţiile generale din minister, conduce­rile întreprinderilor, oamenii muncii din fa­bricile de industrie alimentară nu trebuie să manifeste nici un fel de înţelegere faţă de aceşti oameni care trebuie traşi la răs­pundere pentru pagubele ce le fac şi pentru atitudinea necorespunzătoare faţă de munca încredinţată. Pentru continua îmbunătăţire a calităţii produselor, conducerile întreprinderilor tre­buie să asigure respectarea strictă a indica­ţiilor cu privire la selecţionarea materiei pri­me, aplicarea strictă a prevederilor Stas-u­­rilor şi normelor interne de producţie, reali­zarea normelor de igiena muncii, întărirea controlului permanent al producţiei pe faze de fabricaţie pînă la expedierea produsului finit din fabrică. Odată cu creşterea volumului de produc­ţie, cu îmbunătăţirea calităţii produselor, re­alizarea şi depăşirea sarcinii de reducere a preţului de cost trebuie să formeze de ase­menea o preocupare de căpetenie a între­prinderilor de industrie alimentară. Reduce­rea­ preţului de cost constituie sursa princi­pală pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru continua ridicare a nivelului, de trai al oamenilor muncii. Prin scăderea consumului specific de ma­terie primă cu condiţia respectării calităţii produsului finit, prin reducerea cheltuielilor privind manipularea şi transportul materii­lor prime şi a materialelor, prin îmbunătă­ţirea proceselor tehnologice, prin mecaniza­rea proceselor de fabricaţie şi a operaţiilor cu volum mare de muncă, prin aprovizio­­narea ritmică a producţiei, prin dezvoltarea mişcării inovatorilor, prin extinderea metode­lor avansate în muncă şi printr-o mişcare de masă a întrecerii socialiste, întreprinde­rile vor putea obţine noi succese în lupta pentru scăderea continuă a preţului de cost. O importanţă deosebită va trebui să a­­corde întreprinderile realizării unor ambala­je economice şi aspectuoase. In această privin­ţă întreprinderile au manifestat mai puţină preocupare lăsînd totul pe seama organelor centrale, lucru ce face ca o serie de întreprin­deri să folosească încă ambalaje necorespun­­zătoare, urîte şi neeconomice. Fabricile vor trebui să arate mai multă iniţiativă în aceas­tă direcţie, să facă studii, analize şi propu­neri cît mai multe în elaborarea ambalajelor pentru produse alimentare. Lărgind preocuparea pentru sporirea pro­ducţiei, îmbunătăţirea calităţii prod­uselor, reducerea preţului de cost şi lărgirea sorti­mentelor, muncitorii, tehnicieni şi inginerii întreprinderile­ industriei alimentare vor contribui într-o măsură tot mai însemnată la aprovizionarea în cît mai bune condiţiuni a oamenilor muncii cu produse ■ alimentare mai multe, mai bune și mai ieftine. Vineri 1 iulie 1955 —­ Nr. 3339 FILME NOI De-a lungul veacurilor, pe pămîntul Ceho­slovaciei a curs mult singe pe altarul liber­tăţii şi independenţei naţionale. Un asemenea trecut eroic constituie un izvor nesecat ele inspiraţie pentru poeţii şi scriitorii din zilele noastre. Capitolul de istorie ales de Alois Jirasek pentru acţiunea romanului său „Capete de cîini“ este deosebit de grăitor. Aci lupta na­ţională şi cea socială au acelaşi obiectiv : în­depărtarea baronului Lamminger care în­truneşte în aceeaşi persoană cruzimea ex­ploatatorului feudal şi trufia ocupantului austriac. Conflictul dintre cele două părţi, poporul cehoslovac pe de o parte şi boierul austriac pe de alta va fi aici cu atît mai ascuţit cu cit locuitorii din acele sate ale Boemiei căzute sub stăpînirea lui Lammin­ger fuseseră pînă atunci liberi, consideraţi fiind de regii cehi ca apărători ai graniţelor, „cîini de strajă“ ai ţării. Prin hrisoave re­geşti ei aveau întărite anumite privilegii. Ocuparea Boemiei de către habsburgi a pus ca­păt şi misiunii „capetelor de cîini“, cit şi valabilităţii actelor emise de regii cehi. Oamenii aceştia simpli, obişnuiţi din tată-n fiu cu o oarecare libertate au resimţit mai dureros şi mai adine tragedia pierderii in­dependenţei naţionale şi juguii exploatării e­­conomice în care le-a fost pus grumazul. Intensitatea dramatică a acţiunii roma­nului lui Alois Jirasek s-a răsfrînt puternic şi asupra transpunerii cinematografice, în regia lui Martin Fric. Filmul cuprinde o ac­ţiune vastă, care se desfăşoară larg în timp, atingînd o mare forţă de generalizare istori­că. Prezentarea instanţelor judecătoreşti, şi însuşi felul de a face „dreptate“ ţăranilor, răscoala, sau execuţia lui Jan Kozina, tinara căpetenie a sătenilor au valoarea unor docu­mente ale epocii. Prezentarea episoadelor istorice sau a instituţiilor vremii se face însă de pe­ pozi­­ţiile vremurilor noastre. In acest sens este semnificativă redarea frămîntărilor ţărăneşti. Ele sînt privite cu simpatie de autori şi prin întreaga acţiune a filmului izbucnirea răs­coalei este justificată. Totuşi autorii filmului adoptă în acelaşi timp şi o atitudine critică faţă de limitele impuse gîndirii revoluţio­nare de secolul în care se desfăşoară această răscoală. Flăcările acelei răscoale erau prea plăpînde pentru a decima zidurile cu contra­forturi­ ale fortăreţei feudale. Această mică flacără înăbuşită a întreţinut însă focul care mocnea sub cenuşă şi din care după ani şi ani aveau să izbucnească cu putere flăcări uriaşe. Atunci însă cînd a izbucnit răscoala din Boemia, conştiinţa revoluţionară a maselor era încă tulbure. Cei mai înaintaţi dintre oamenii din popor, reprezentaţi în film prin Jan Kozina, au înţeles greutăţile luptei cu nobilimea şi ineficacitatea unor izbucniri răzleţe. Jan Kozina însă n-a înţeles — lu­cru oarecum explicabil pentru nivelul de a­­tunci chiar şi al celor mai înaintaţi dintre ţărani — că justiţia în care ei­ credeau era împărţită tot de boieri. Cînd a înţeles acest, lucru era prea tîrziu. Remarcabilă este în film înfăţişarea oame­nilor din popor şi mai ales a chipului lui Jan Kozina redat de Vladimir Râz. Fără a neglija trăsăturile individuale ale diferite­lor personaje, creatorii filmului le-au dat un numitor comun menit să scoată în evi­denţă frumuseţea morală a poporului. In a­­fara unei mai adinei înţelegeri a realităţii pe care o posedă tînărul Jan Kozina, ceea ce îl face să ajungă căpetenia obştei, majoritatea celorlalte trăsături — curajul, mîndria, dîr­­zenia, cinstea, inteligenţa vie — sunt co­­­­mune celei mai mari părţi a ţăranilor răscu­laţi. De aceea spectatorul îndrăgindu-l pe Jan Kozina, îndrăgeşte pe toţi tovarăşii lui de luptă. Dezvăluirea acestor caractere puternice, pe care nu este în stare să le frîngă nici moar­tea, se face prinntr-o acţiune al cărei dina­mism şi intensitate cresc pe măsura desfăşu­rării filmului. Aşa că spectatorul urmăreşte cu interes acţiunea. Finalul filmu­­i este însă într-o oarecare măsură neaşteptat, pentru că introduce o notă mistică oarecum discor­dantă cu linia generală realistă a acţiunii... . Ceea ce rămîne însă dominant în tim­p este exemplul luminos al lui Kozina şi al minori­lor ţărani de la graniţa Boemiei. EUGEN VLADIMIR „CAPETE DE C­Â­I­N­I“ O scenă din film Excursie documentar-ştiinţifică Comitetul raional al Sindicatului munci­torilor din învăţămînt din Odorhei a orga­nizat cu cadrele didactice din raion o excursie documentar-ştiinţifică, în diferite regiuni ale ţării. Cei 70 de învăţători şi profesori care participă la această excursie au vizitat pînă acum oraşele şi împrejuri­mile oraşelor Ploeşti, Sinaia, Oraşul Stalin, cele mai importante fabrici, uzine şi între­prinderi, saline, schele petrolifere, gospo­dării agricole de stat şi colective, case ale pionierilor, etc. Zilele acestea, colectivul de excursionişti vizitează Capitala ţării noastre, unde va face o documentare ştiinţifică la Palatul Pionierilor, Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“, Muzeul „Gr. Anti­­pa“, Galeriile Muzeului de Artă al R.P.R., Parcul de­ Cultură şi Odihnă „I. V. Stalin“, etc. Excursia documentar-ştiinţifică a cadre­lor didactice din raionul Odorhei, care are o durată de 15 zile, continuă apoi cu vizi­tarea oraşelor Galaţi, Sulina, Tulcea, Iaşi, Vatra Dornei, Dej, Cluj şi Sighişoara.

Next