Romînia Liberă, octombrie 1955 (Anul 13, nr. 3417-3442)

1955-10-14 / nr. 3428

V Proletari din toate ţările, uniţi-vol Hamm Ibi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XII­ Nr. 3428 4 pagini — 20 bani Vineri 14 octombrie 1955 Pentru o propagandă largă şi operativă a experienţei înaintate Strădania unui tehnician sau inginer­­ care ar căuta să realizeze în zilele noas­tre un nou procedeu tehnologic de pildă, bazîndu-se numai pe raţionamentul şi ins­piraţia Lui proprie, ne-ar părea, fără în­doială destul de stranie. Astfel de căi erau proprii doar cercetătorilor de acum mai bine de 100 de ani care nu dispu­neau şi nici nu puteau dispune, de izvoa­rele de inspiraţie ale tehnicianuliui nostru de astăzi. In zilele noastre progresul teh­nic nu poate fi conceput fără documen­tare tehnică. Studierea documentaţiei şi a literaturii referitoare la problema cerce­tată, uşurează drumul tehnicianului de as­tăzi, îl fereşte de erori, îl scuteşte să des­copere un lucru rezolvat anterior. Nenumărate fapte care îşi au locul de desfăşurare în laboratoarele cercetători­lor noştri, în atelierele uzinelor şi fabri­cilor din diferite sectoare industriale, do­vedesc cu prisosinţă rolul covîrşitor al­­documentaţiei tehnice, al literaturii de ■specialitate. Folosirea sistemului de ştan­­ţare prin operaţii succesive la uzinele ,,Fierarul“ din Arad de pildă, sistem care aduce bune rezultate tehnico-economice se datoreşte în primul rînd studierii do­cumentaţiei tehnice sovietice în acest do­meniu, documentaţie tradusă şi difuzată de Institutul de Documentare Tehnică. Do­cumentaţia tehnică este apreciată şi stu­diată cu bune rezultate şi de către co­lectivul laboratorului uzinelor „Steagul Roşu“ din Oraşul Stai Lim. Pe baza lucră­rii sovietice „Nisipuri de turnătorie“ se alcătuiesc aci reţetele cele mai potrivite pentru turnătoria uzinei. Sînt oare aceste fapte întîmplătoare, nu­­sînt ele tot mai des întîlnite în activita­tea specialiştilor din diferite domenii ? Răspunsul nu poate fi decît unul singur. Muncitorii, inginerii, tehnicienii şi cerce­tătorii din industria noastră devin pe zi ce trece mai stăpîni pe tehnica înaintată, făcînd să pătrundă ştiinţa în munca lor de fiecare zi. Progresul tehnic constituie astăzi în patria noastră o importantă sarcină de stat. Condiţiile folosirii din plin a tehnicii noi, a continuului avânt al tehnicii sunt­­ pe deplin create. Bogata şi variata acti­vitate editorială care asigură tuturor Ra­murilor industriale lucrările de speciali­tate, constituie una din mărturii. Editu­rile Tehnică, Energetică, C.F.R., Arhitec­tură şi Construcţii, publicaţiile A.S.I.T., ţun la îndemma muncitorilor şi tehnicie­nilor numeroase lucrări valoroase. Prin grija partidului şi guvernului a fost creat încă din anul 1949 Institutul de Docu­mentare Tehnică, instituţie menită să procure, să cerceteze, să prelucreze şi să difuzeze cît mai larg în rîndul oameni­lor muncii din industrie şi agricultură un bogat material documentar tehnic din U.R.S.S., ţările de democraţie populară precum şi din alte ţări ale Lumii. Aceas­tă bogăţie de material documentar în di­ferite specialităţi trebuie preţuită la jus­ta ei valoare, studiată iar învăţămintele trase să fie folos­ite în practica de fiecare zi. Există deci toate condiţiile ca în ţara noastră propaganda experienţei înaintate să se desfăşoare în bune condiţiuni. Cum se face atunci că se mai pot întîlni ca­zuri cînd în unele uzine, colective de tehnicieni se străduiesc, depun eforturi, cheltuiesc sume importante de bani ca să realizeze în cele din urmă lucruri care se practică în mod curent în alte întreprin­deri din ţară sau care se găsesc descrise cu lux de amănunte în literatura tehnică de specialitate. Cîtă energie, cît timp s-ar economisii dacă fiecare întreprindere, fie­care muncitor şi tehnician s-ar strădui să folosească mai bine experienţa pozitivă a a­ltor colective, dacă ar cerceta şi studia cu atenţie bogatul material documentar care există în diferite domenii de specia­litate. Situaţiile de folosire insuficientă a ex­perienţei înaintate, de nestudiere a do­cumentaţiei de apeciatitate, care frânează progresul tehnic al industriei noastre, îşi au rădăcina în primul rînd într-o insufi­cientă informare tehnico-economică, în tratarea cu uşurinţă a ceea ce literatura de specialitate ne pune la dispoziţie. De­ficienţele existente încă în informarea teh­nico-economică, în propaganda experienţei înaintate pornesc uneori chiar din minis­tere, organe centrale care în primul rînd ar trebui să lupte pentru îndeplinirea a­­cestor obiective. La Ministerul Industriei Cărbunelui, Ministerul Construcţiilor, Mi­nisterul Industriei Materialelor de Con­strucţii, Ministerul Industriei Alimentare nici nu există organe de documentare. Din această cauză materialul sezisat pe specificul ministerului respectiv nu este întotdeauna cercetat la timp, fapt care dăunează introducerii cît mai eficace a unor noi metode de muncă sau a noi pro­cedee tehnologice. Lipsa de preocupare a unor organe cen­trale pentru problemele documentării teh­nice se răsfrînge și asupra organizării documentării în întreprinderile tutelate. La „Electromotor“-Timișoara de pildă, îndrumările tehnice primite în c­­e 50 de exemplare din partea I.D.T.-ului stau în biblioteca întreprinderii Legate în pachete aşa cum au sosit. Documentarea tehnică nu se află la mare preţ nici în uzinele ,,Iosif Rangheţ“-Arad, „Steaua Roşie“ şi „Boleslaw Bierut“, Bucureşti, etc. Uneori lipsa de informare tehnico-e­conomică, nestudierea documentaţiei şi a literaturii de specialitate duc­ea situaţii de felul celei întâmplate la uzinele „în­frăţirea“ din Oradea care cerea de urgen­ţă I.D.T.-ului- documentaţie tehnică , în­tr-o problemă de turnătorie în timp ce acest material se afla din abundenţă în biblioteca întreprinderii respective. Faptul îndeobşte recunoscut de toate cadrele din economie, de toţi inginerii şi tehnicienii, că documentarea şi informarea tehnico-economică constituie baza progre­sului tehnic,, trebuie să devină o reali­­tate de fiecare zi a producţiei noastre. Cadrele de conducere au datoria să atra­gă un număr cît mai mare de oameni ai muncii la studierea literaturii de speciali­tate, la cercetarea atentă a documentării tehnice, stimulînd setea lor de cultură teh­nică. In fiecare fabrică şi uzină trebuie asigurate cele mai bune condiţii ca acti­vitatea de documentare tehnică să se des­făşoare cu succes, cu rezultate eficace pentru producţie. Eficacitatea documentării depinde însă în cea mai mare măsură de calitatea ma­terialului documentar, de operativitatea cu care este difuzat. Editurile tehnice şi I.D.T.-ul au datoria de a lărgi prin toate mijloacele propaganda experienţei înain­tate, făcînd cunoscute maselor largi de muncitori şi tehnicieni cele mai noi rea­lizări tehnice din Uniunea Sovietică, din toate ţările lumii, popularizând experien­ţa pozitivă a colectivelor noastre frunta­şe. In acest scop editurile tehnice şi I.D.T.-ul trebuie să îmbunătăţească infor­maţia tehnică, întărind legăturile cu pro­ducţia, înlăturînd publicarea de materiale întîmplătoare. Muncitorii, inginerii, tehnicienii şi cer­cetătorii din toate ramurile industriei noa­stre au nevoie de o informare tehnico­­economică largă şi operativă. Condiţii pentru acest lucru există din plin. Trebuie făcute toate eforturile ca informaţia teh­nică operativă să devină un mijloc efica­ce de luptă împotriva rutinei şi a conser­vatorismului în tehnică, pentru progresul continuu al tehnicii în patria noastră. Plecarea unui nou grup de turişti romîni în U. R. S. S. In cadrul excursiilor organizate de Oficiul, naţionali de turism „Carpaţi“, joi dimineaţa a plecat spre Moscova un grup de 54 de tu-­ rişti din ţara noastră. Acesta este cel de al treilea gru­p de turişti romîni care merg să viziteze capitala Uniunii Sovietice. Vineri seara sunt aşteptaţi să sosească în Capitală primii turişti din Uniunea Sovietică care vin să ne viziteze ţara. Din acest grup fac parte 43 de turişti. Conform acordului încheiat între O.N.T. „Carpaţi“ şi „Murist“ din Moscova, în cursul lunii octombrie ne vor vizita ţara 200 de turişti din Uniunea Sovietică. (Agerpres) Maşină sovietică pentru extragerea şi brichetarea turbei ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). — La întreprinderea economică in­dustrială a sfatului popular raional Făgăraş a sosit de curînd din Uniunea Sovietică o maşină denumită M.P.D.R. Noua­­ maşină este destinată extragerii și brichetară în mod automat a turbei ce se exploatează pe scară mare în această întreprindere. Avînd o pro­ductivitate înaltă mașina contribuie în mare măsură la realizarea planului întreprinderii. Cu ajutorul ei se pot extra­ge în termen de o lună, lucrînd 8 ore pe zi, peste 1000 tone turbă, față­ de 50 de tone cît extrăgea un om în aceeași perioadă. Prima premieră a stagiunii teatrale din Capitală Astăzi la orele 19.30 la Teatrul Tineretu­lui din Capitală are loc premiera piesei „Preludiu“ de Ana Novac. Acest spectacol este cea dintii premieră a stagiunii actuale a teatrelor din­­Bucureşti. Spectacolul este regizat de George Dem. Loghin şi Dina Cocea. Decorurile şi costu­mele au fost realizate de Ion Mitrici şi Ion Prahase. Din distribuţia spectacolului fac parte: Al. Critico — artist emerit al R.P.R., Marcel Gingurlescu, Marcela Demetriad, Ionel Ţă­­ranu, Emilia Cazachievici, N. Motoc, Liliana Ţîcău, Al. Clonaru, Florin Vasiliu, Vasile Niţulescu, Al. Cip­rian, Ion Ciprian, Ina Oti­lia, Eugenia Marian şi alţii Întîmpinînd cel de al doilea Congres al partidului Oamenii muncii din satele raioanelor Faimen Sfrfeu şi Brăila au îndeplinit planul însămînţărilor de toamnă Cu deosebită însufleţire au întîmpînat oamenii muncii din satele regiunii Galaţi, ca şi întregul nostru popor mun­­citor, hotărirea recentei plenare a C.C. al P.M.R. cu privire la convocarea celui de al doilea Congres al partidului. Munci­torii din gospodăriile agricole de stat şi S.M.T., colectiviştii, întovărăşiţii, ţăranii muncitori cu gospodării individuale, s-au angajat să intensifice întrecerea socialistă şi patriotică pentru a grăbi executarea lucrărilor de recoltare a culturilor da toamnă, pentru a executa In timpul cel mai scurt şi la un înalt nivel agrotehnic Insămînţările. Zilele trecute oamenii muncii din satele raioanelor Filimon Sîrbu şi Brăil­a au cîştigat o binemeritată victorie­­ îndeplinirea planului de însăminţări. Activitatea celor ce muncesc pe ogoarele acestor raioane, a comitetelor executive ale sfaturilor populare poate fi un exemplu pentru celelalte raioane ale ţării în lupta pentru îndeplinirea la timp a lucrărilor agricole de toamnă. Pentru a face cunoscute şi în alte părţi ale ţării experienţa cîştigată în con­ducerea muncilor agricole de toamnă de către comitetul executiv al sfatului popular al raionului Filimon Sîrbu unde în­sămînţarea culturilor de gru, secară şi orz de toamnă a fost terminată pe ziua de 5 octombrie, un corespondent al zia­rului nostru a pus cîteva întrebări tovarăşului Timoftei Ursu, vicepreşedinte al comitetului executiv raional. Redăm mai jos convorbirea care a avut loc cu acest prilej. Convorbire cu tov. Timoftei Ursu, vicepreşedinte al comitetului executiv al raionului Filimon Sîrbu ÎNTREBARE : Care au fost principalele măsuri organizatorice luate în spriji­nul muncilor agricole de toamnă şi cum au fost duse la îndeplinire ? RĂSPUNS : Inr toamna aceasta în raion s-a însămînţat o suprafaţă de 31.440 ha. cu păioase de toamnă dintre care 27.400 cu grîu. Pentru a asigura executarea semăna­tului la timp pe toată această suprafață, prima grijă a comitetului executiv a fost stabilirea vitezei zilnice la diferite lucrări ce trebuiau făcute. O altă măsură impor­tantă luată de comitetul executiv raional, a fost aceea de a ajuta conducerile celor patru S.M.T. din raion pentru a organiza schimburi de noapte ale brigăzilor de trac­toare. S-a stabilit ca schimbul de noapte al brigăzilor să execute arături, iar cel de zi să însămînțeze. Trebuie spus că pînă nu de mult comite­tul executiv raional, în planurile de acţiu­ne privind unele munci agricole, n­u ţinea întotdeauna seama de două probleme impor­tante:­­ de munca organizatorică ce trebuie dusă şi de calitatea lucrărilor executate. Acordînd celor două probleme atenţia necesară, comitetul executiv şi-a întocmit um plan de acţiune, ale cârnii obiective ur­măreau, în linii generale, realizarea şi de­păşirea vitezei zilnice la însămîr.ţări. Planul a prevăzut mai întîi răspunderea fiecărui membru al comitetului executiv pe grupe de comune. In raport cu condi­ţiile existente la comune, membrii comi­tetului executiv au primit sarcini precise, privitoare la organizarea întregii activităţi a oamenilor muncii de pe ogoare în cam­pania agricolă de toamnă. Printre aceste sarcini se numără reactivi­­zarea­ întrecerilor patriotice între circums­cripţiile electorale comunale, organizarea de grupe de intr-ajutorare, stimularea între­cerii socialiste între brigăzile de cîmp din gospodăriile agricole colective şi între bri­găzile de tractorişti. Putem afirma că majoritatea membrilor comitetului executiv au dus în mod hotărît la îndeplinire aceste sarcini, ceea ce a făcut ca însăm­înţările de toamnă să se efec­tueze în timpul optim. Răspunzînd de comunele Ruşeţu şi General Poeta, depu­tatul Constantin Negrea, membru al co­mitetului executiv raional, a sprijinit în mare măsură organizarea celor două schimburi de tractorişti, la brigăzile de tractoare de la S.M.T. Ruşeţu, care şi-au în­deplinit înainte de termen planul la însă­­mînţări. Datorită muncii neobosite, depuse de deputatul Ion Caraman, în comunele Surdila-Găiseanca şi Filipeşti, întrecerea patriotică s-a desfăşurat pe baza unor obiective precise, ceea ce a făcut ca majo­ritatea ţăranilor muncitori să participe la întrecere. Membrii comitetului executiv au dat o deosebită atenţie şi organizării grupelor de într-ajutorare. In comuna Amara de pildă, în toamna acestui an, în timpul în­­sămînţărilor, au existat 42 grupe de într­ajutorare. Toate acestea au făcut ca viteza zilnică să fie nu numai realizată, ci chiar depăşită, în majoritatea zilelor, însămînţîndu-se cite 3.000 ha. faţă de 2.500 cît stabilisem iniţial. ÎNTREBARE: Ce ne puteţi spune des­pre nivelul agrotehnic al însămînţă­­rilor din această toamnă ? RĂSPUNS: Potrivit planului de acţiune întocmit în vederea însămînţărilor de toamnă, de către comitetul executiv raional, colectivului s­acţiei agricole şi tehnicieni­lor de la punctele agricole le-au revenit ca principale obiective să asigure şi să con­troleze : selecţionarea şi tratarea semin­ţelor, schimbul de seminţe de grîu şi orz, la bazele­ de recepţie, calitatea arăturilor şi însămînţărilor, extinderea metodelor avan­sate la însămînţări (în cruciş şi în rînduri dese), extinderea însămînţării culturilor de grîu din soiul raional. Spre deosebire de anii trecuţi, anul acesta putem afirma că în privinţa selecţionării şi tratării seminţelor s-a dus o muncă mai rodnică. Datorită preocupării tehnicienilor noştri de la punctele agricole şi a agro­nomilor de sector de la S.M.T., în gospo­dăriile colective şi întovărăşirile agricole culturile de grîu şi orz de toamnă, recu­noscute pentru seminţe, au fost recoltate şi treierate separat. Astfel, pentru unităţile socialiste, au fost asigurate circa 50 va­goane cu orz de toamnă, care s-a dovedit a da o producţie de două ori şi jumătate mai mare, faţă de orzul însămînţat primă­vara. . Ţăranii muncitori cu gospodării indi­viduale au fost îndrumaţi să prezinte teh­nicienilor ag­onomi probe de seminţe, iar acolo unde s-a dovedit că seminţele sunt necorespunzătoare, au fost înlesnite schim­buri prin bazele de recepţie. In toamna acestui an, ţăranii muncitori din raion au primit prin schimb cantitatea de 50.000 kg. grîu din soiul A. 15., care dă o producţie sporită în condiţiile de sol şi climă ale raionului nostru. O atenţie deosebită s-a dat tratării griu­lui de samînţă. In toamna aceasta, întreaga cantitate de grîu însămînţată a fost tra­tată.­­ Sporirea suprafeţelor însămînţate în rînduri dese şi în cruciş a stat de asemenea în atenţia noastră. La gospodăria agricolă colectivă „Dezrobirea“,, din comuna Ciocile, s-a însămânţat în cruciş suprafaţa de 180 ha. cu grîu, colectiviştii din satele Mohreanu, Vişani, întovărăşiţii din Fiii,peşti, au însă­­mînţat însemnate suprafeţe cu grîu îri cruciş sau în rînduri dese. Dar activitatea noastră în privinţa efec­tuării muncilor agricole de toamnă nu poa­te fi considerată ca sfîrşită, odată cu ter­minarea însămînţărilor. Noi executăm acum controlul semănăturilor, dăm îndrumări pen­tru completarea eventualelor goluri şi pre­gătim un ciclu de conferinţe despre întreţi- ‘ nerea culturilor de păioase pe timpul iernii. Sîntem convinşi că munca noastră nu va rămîne fără rezultate. De felul cum vom munci depinde obţinerea unor re­colte sporite în anul ce urmează. Iar hotărî­­rea noastră este de a munci cu mai multă hărnicie, să conducem cu mai multă com­petenţă lucrările agricole, să sprijinim mai temeinic lupta celor ce muncesc pe ogoare pentru recolte bogate. Uzinele „Mao Tze-dun“ şi fabrica de produse chimice „Mărăşeşti“ şi-au îndeplinit planul cincinal La 10 octombrie, colectivul uzinelor metalurgice „Mao Tze-dun“ şi-a îndeplinit sarcinile din planul cincinal. In anii cincinalului productivitatea muncii a crescut cu peste 47 la sută pe fiecare muncitor. Colectivul uzinelor a pus în fabricaţie în aceşti cinci ani peste 50 tipuri de maşini şi utilaje, printre care Unii de ciment, po­duri rulante, cazane industriale. In 1955 s-a început fabricarea în serie a autobuze­lor, autocisternelor şi autosanitarelor. La succesele dobîndite au contribuit în mare măsură Introducerea tehnologiei moderne, a metodelor înaintate, mica mecanizare, folosirea mai raţională a cuptoa­relor electrice­ şi a spaţiilor de turnare în turnătorie. ★ ★ MĂRĂŞEŞTI (de la corespondentul nostru), încă o veste care bucură pe fiecare om al muncii: fabrica de produse chimice Mărăşeşti şi-a îndeplinit zilele acestea planul cincinal Muncitorii privesc cu mîndrie la drumul parcurs în cei 4 ani şi 9 luni care au trecut din primul cincinal. Productivitatea muncii pe fabrică a crescut în acest timp cu 12 la sută, iar ciştigul mediu al muncitorilor a crescut simţitor şi s-a îm­bunătăţit cu mult calitatea produselor. Fabrica se mîndreşte cu muncitori fruntaşi ca Ion Grigoraş, Gh. Avram, Anton Antăluţă, Iorgu Gîrneaţă, Gh.A. Grigoraş şi alţii. In cinstea celui de al 2-lea Congres al P.M.R. muncitorii și tehnicienii între­prinderii s-au angajat să dea patriei peste plan cu 16 la sută mai multe îngrășă­minte chimice. Metalurgiştii reşiţeni obţin noi succese REŞIŢA (de la corespondentul nostru) — După ce s-a aflat vestea convocării celui de al doilea Congres al partidului, iar Combi­natul metalurgic pe cartotecile de evidenţă a întrecerii, pe grafice, au apărut noi­ cifre. In ultima perioadă brigada condusă de Ion Bădescu, folosind metoda Matulineţ a dat patriei cu 5,4 la sută mai mult oţel decit prevedea planul, efectuînd într-o perioadă relativ scurtă 15 şarje rapide. La fel au lu­crat şi echipele de la cuptorul 6 evidenţiin­­du-se în special echipa condusă de Constan­tin Moraru, care şi-a depăşit cu 9,9 la sută sarcinile. Printre cei care au obţinut realizări impor­tante se numără şi B. Avram, Bănică Cris­­tache, Ion Vita, Ion Sava etc., care împreună cu oamenii din echipele ce le conduc au depăşit sarcinile de plan pe timp de cinci ziile, cu 6-31 la sută. La prima vedere aceste cifre nu­­arată mare lucru. Importanţa lor reese abia atunci cînd apare limpede, pe baza calculelor că din oţelul şi fonta ce indică procentul res­pectiv se pot construi numeroase maşini a­­gricole şi industriale. O experienţă valoroasă TIMIŞOARA (de la corespondentul nos­tru). — Acum cîteva săptămîni la ferma Institutului Agronomic din Timişoara se în­sămânţa sfecla de zahăr în plină toamnă. Terenul insămîntat din­ toamnă cu seminţe de sfeclă de zahăr, este o experienţă valo­roasă a profesorului universitar C. Cojocaru. Profesorul C. Cojocaru caută să influen­ţeze, prin aplicarea unui complex de măsuri agrotehnice, biologia plantei pentru obţine­rea de seminţe într-un singur an şi nu în doi, cum se întîmplă de obicei cu sfecla de zahăr. Rezultatele obţinute pînă acum au răsplătit pe deplin străduinţa profesorului. Şi este interesant de aflat că prin aceasta nu s-a redus numai preţul de cost al semin­­ţelor cu circa 44 la sută — reducere rezul­tată din suprimarea muncilor ce se efectu­ează la întreţinerea butaşilor din al doilea an — dar s-a cules şi cu 100—200 kg. mai multă sămînţă la hectar, faţă de cantitatea obişnuită. Aprovizionarea pentru iarnă CRAIOVA (de la corespondentul nostru) Asigurarea aprovizionării pentru iarnă con­stituie în momentul de faţă una dintre preo­cupările de seamă ale sfatului popular şi ale unităţilor comerciale din oraşul Craiova. Pentru aprovizionarea populaţiei au fost deschise trei unităţi noi Aprozar, ia­r zilele acestea vor fi deschise alte trei. In vederea înlesnirii desfacerii produselor de către pro­ducătorii particulari, au fost puse la dispo­ziţia acestora în cele trei pieţe ale oraşului 9 compartimente, peste 20 mese, 50 cîntare, iar in piaţa centrală a fost amenajat un dormitor cu 25 de paturi pentru găzduirea producătorilor veniţi din localităţi îndepăr­tate. Pe lîngă aprovizionările curente au fost asigurate toate condiţiile în vederea însilo­­zării unei cantităţi de 1210 tone legume şi zarzavaturi, ce vor fi desfăcute populaţiei în perioada de iarnă. In acelaşi scop s-au pre­parat 105 tone produse semi­industrializate dintre care 14 tone bulion, 2 tone fructe uscate, murături, varză şi alte conserve. Cu sprijinul comisiei de femei, gospodinele din oraş au fost antrenate în acţiunea de pre­parare a conservelor. Numai pînă acum au fost preparate de către gospodine peste 30.000 kg. conserve ca bulion, compoturi, conserve în saramură sau oţet, etc. O con­tribuţie de seamă la aprovizionarea cu legume şi zarzavaturi a unităţilor de con­sum din oraş, au adus-o și o aduc cele 13 gospodării anexe care vor furniza peste 430 tone diferite produse printre care 64 tone cartofi, 85 tone ceapă, 96 tone rădăcinoase, 11 tone bulion, etc. Montarea conductorilor electrici direct în tencuială Zilele acestea a avut loc la şantierul gru­pului de locuinţe individuale din comuna Mi­litari, o demonstraţie practică pentru folosi­rea conductorilor electrici la instalaţiile mon­tate direct în tencuială. Noul material este realizat pentru prima oară de întreprinderea „Electrocablul“ din Bucureşti şi prezintă calităţi deosebite. Demonstraţia, efectuată de o echipă de la Trustul de instalaţii electrice nr. 1­8, a dove­dit însemnatele avantaje ale noului tip de conductor. El se montează direct în tencu­ială, eliminîndu-se munca obositoare şi chel­tuiala de materiale pe care le necesită săpa­rea şanţurilor în ziduri şi planşee. Timpul de montare a conductelor se reduce astfel cu 80 la sută, se scurtează totodată durata altor operaţii de finisaj şi se evită folosirea unor materiale scumpe. Utilizarea conductorilor cu strat protector de policlorvinil şi cauciuc va căpăta încă în acest an o largă extindere în executarea ins­talaţiilor electrice la noile construcţii. (Agerpres) Toamna la Gr. A. S. „Bucium“ fc f ^ Wmm iTiP m **­Wv * mm. * %­­ In această perioadă munca nu conteneşte pe ogoarele, în podgoriile sau în fermele zoo­tehnice ale gospodăriei de stat Bucium, re­giunea Iaşi. Avîntaţi în întrecerea socialistă, în întîmpinarea celui de al doilea Congres al partidului, muncitorii şi tehnicienii de la această unitate socialistă se străduiesc să termine la timp recoltatul culturilor, să pună bazele unei recolte sporite în anul următor. Totodată muncitorii gospodăriei se stră­duiesc să obţină noi succese la culesul stru­gurilor şi la creşterea animalelor. In clişeul de sus, Tractoristul Ion Eftimie din brigada I-a K. D. la însămînţatul griu­lui pe tarlalele secţiei Cristeşti. In clişeul di­n stînga: Muncitoarele Con­stanta Mititelu şi Georgeta Burlacu la cule­sul viei. In clişeul din dreapta: Mulgătoarea frun­taşă Elena Frunză îngrijeşte cu drag vi­eU pe care-1 are In primire. Foto : MI­HAI POP­ES­CU , ' V Pentru succesul campaniei de vinificaţie BIRLAD.­­ La centrul „7 Noiembrie" din Odobeşti al întreprinderii „Vie-alcool“ Foc­şani a fost terminată de curînd construcţia primei săli de fermentare cu o capacitate de 80 de vagoane. In clădirea care ocupă o suprafaţă de 310 m.p. se află cisterne din beton armat imper­­miabilizat cu silicat de potasiu. Fiecare din ele poate cuprinde 2,5 sau 5 vagoane de must. O altă sală de fermentare similară va fi dată în folosinţă la sfîrşitul acestei săptă­mîni. Constructorii de la întreprinderea nr. 104* Buzău grăbesc lucrările şi la sala de vini­­ficare a centrului „7 Noiembrie”. Aici vor fi montate instalaţii fabricate la uzina „Inde­­pendenţa“-Sibiu. Cu ajutorul lor se vor putea prelucra zilnic peste 22 vagoane de struguri. (Agerpres)

Next