Romînia Liberă, iulie 1957 (Anul 15, nr. 3960-3984)
1957-07-03 / nr. 3960
Pag. 2-a Inapitolul comitetelor executive ale sfaturilor populare Recoltarea şi treierişul— IiillIlIilIlllllllllllIlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIllllllllllllllM lucrări de mare importanţă in lupta pentru obţinerea unei producţii bogate Fiecare perioadă de vîrf a muncilor agricole şi în special perioada strîngerii recoltei, cere o activitate deosebită din partea factorilor răspunzători de executarea — în timpul şi în condiţiile cerute — a lucrărilor respective. Sfaturile populare au create în acest an condiţii mai bune de lucru, care le înlesnesc activitatea multilaterală ce vor trebui s-o desfăşoare pentru strîngerea recoltelor în timpul cel mai scurt şi fără pierderi, pentru asigurarea fondului central de produse agricole al statului. Ca urmare a măsurilor luate pe baza hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956 agricultura noastră a fost înzestrată cu maşini multe şi mai bune, cu cantităţi mai mari de îngrăşăminte şi cu seminţe de sol; sectorul socialist din agricultură s-a lărgit; în primăvara aceasta lucrările agricole s-au executat în condiţii mai bune ca în alţi ani, iar semănăturile de toamnă s-au dezvoltat bine. Toate aceste noi posibilităţi şi condiţii cer din partea sfaturilor populare o preocupare activă şi permanentă pentru lucrările de strîngere a recoltei. Planul de măsuri aprobat de C.C. al P.M.R. şi de Consiliul de Miniştri cu privire la pregătirea şi executarea recoltărilor de vară şi a însămînţărilor de toamnă, a stabilit în această privinţă obiectivele pe care sfaturile populare le au de realizat în perioada muncilor de vară. Analizarea şi studierea cu grijă a acestor obiective, STABILIREA DE PE ACUM A MIJLOACELOR ŞI FORŢELOR DE MUNCA DISPONIBILE, ESTE PENTRU SFATURILE POPULARE ŞI IN PRIMUL RIND PENTRU COMITETELE LOR EXECUTIVE — PRIMA SARCINA CARE TREBUIE ÎNDEPLINITA ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA STRÎNGERII RECOLTEI. Să se creeze condiţiile materiale necesare Cu ce trebuie început ? In primul rînd cu asigurarea funcţionării tuturor maşinilor şi uneltelor agricole care vor lucra în perioada recoltării. S-ar părea că acest lucru priveşte direct numai pe cei care efectiv folosesc asemenea maşini : gospodăriile agricole de stat, staţiunile de maşini şi tractoare, unităţile cooperatiste, producătorii individuali. Dar atunci cind pentru punerea la punct a utilajului agricol se întîmpină greutăţi fie în procurarea de materiale şi piese de schimb, fie în organizarea muncii, sau cind se neglijează pur şi simplu terminarea grabnică a reparaţiilor, comitetele executive ale sfaturilor populare sunt obligate să intervină fără întîrziere şi să ia cele mai potrivite măsuri. Eficacitatea lor depinde însă de felul în care organele sfaturilor populare cunosc în fiecare moment situaţia exactă a tuturor acestor pregătiri — ca şi de EXISTENŢA UNEI CIT MAI STRÎNSE LEGATURI ÎNTRE SFATURILE POPULARE ŞI DIFERITELE DEPARTAMENTE ŞI MINISTERE care sunt obligate să-şi dea contribuţia prin trimiterea de materiale, piese sau oameni de specialitate. Totodată e necesar să se acorde multă atenţie RECEPŢIONARII REPARAŢIILOR EXECUTATE. Legată de utilizarea raţională a mijloacelor de lucru mecanice, este şi o altă acţiune : aceea a repartizării la timp a mijloacelor de secerat şi treierat în cadrul fiecărei regiuni după nevoile diferitelor unităţi. Ce pot face în această direcţie comitetele executive ale sfaturilor populare ? Să întocmească în modul cel mai judicios planul de mişcare al acestor mijloace. E nevoie deci să se cunoască precis suprafeţele ce vor trebui recoltate şi volumul producţiei după calculele evaluării , pentru ca pe baza acestor date să se poată stabili necesarul de maşini. Ceea ce trebuie să se urmărească pentru a evita repetarea unor greşeli — este STABILIREA UNOR ITINERARI CIT MAI PRECISE ŞI MAI RENTABILE atît din punct de vedere al economiei de timp cit şi din punct de vedere al uzurii maşinilor. AMENAJAREA ARIILOR, TRANSPORTUL BATOZELOR, ORGANIZAREA CETEI,OR, SUNT O SERIE DE ACŢIUNI IN A CĂROR ORGANIZARE FIECARE COMITET EXECUTIV TREBUIE SA DEA DOVADĂ DE CONŞTIINCIOZITATE SI SA TINA SEAMA DE TOT CEEA CE EXPERIENTA ANILOR TRECUŢI A ARATAT CA ESTE NECESAR : terminarea la timp a pregătirilor, intervenţiile rapide pentru înlăturarea defecţiunilor în timpul treierişului, organizarea cetelor astfel ca batozele să lucreze fără întrerupere etc. Planul de măsuri cu privire la pregătirea şi executarea recoltărilor de vară şi a însăminţărilor de toamnă prevede printre altele ca treieratul tuturor culturilor să se termine cel mai tîrziu pină la 30 august în regiunile de şes şi 30 septembrie în regiunile de deal. Respectarea acestor date — stabilite pe baza posibilităţilor existente — trebuie să fie deci un punct de reper în activitatea sfaturilor populare. Asemenea indicaţii n-ar putea fi respectate dacă ne lingă asigurarea funcţionării tuturor mijloacelor de secerat şi treierat, sfaturile populare nu se vor ocupa în această perioadă şi de asigurarea necesarului de braţe de muncă. Se ştie că mai ales în gospodăriile de stat, aceasta este o perioadă critică în care muncilor de seceriş şi treieriş li se adaugă lucrările de întreţinere a culturilor, dezmiriştitul, arăturile de vară etc. Or, pentru ca nici una din el© să nu fie neglijate e nevoie ca in fiecare unitate de acest fel să existe un mare număr de braţe de muncă. In recrutarea lor, in asigurarea condiţiilor corespunzătoare de viaţă şi muncă, comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să acorde un sprijin substanţial conducerilor gospodăriilor de stat. Tot o sarcină a sfaturilor populare este în aceste zile şi recrutarea batezarilor şi fochiştilor, a coşarilor, a mînuitorilor de secerători-legători şi combainerilor. Pentru instruirea lor trebuie organizate cursuri de scurtă durată care să le asigure minimum de cunoştinţe necesare. PERIOADA RECOLTĂRII ŞI TREIERIŞULUI ESTE LEGATA DE UNA DIN CELE MAI IMPORTANTE ACŢIUNI: ALCĂTUIREA FONDULUI CENTRAL AL STATULUI DE PRODUSE AGRICOLE. Spre deosebire de anii trecuţi cind cea mai mare parte a acestui fond se alcătuia din cotele obligatorii, acum la baza constituirii lui stau relaţiile comerciale dintre stat şi producătorii agricoli. De aceea, în aceste zile atenţia comitetelor executive trebuie să se îndrepte în mod deosebit asupra creării acelor condiţii materiale menite să înlesnească primirea de către stat a produselor contractate, a seminţelor împrumutate, a uiumului, plata muncilor S.M.T., etc. Respectarea indicaţiilor agrotehnice Este îndeajuns de cunoscută tuturor celor ce muncesc în agricultură importanţa ce o are respectarea cerinţelor agrotehnice în orice lucrare agricolă şi deci şi în perioada recoltărilor. Neglijarea anumitor reguli poate aduce pierderi însemnate. Ce e de făcut pentru a se evita astfel de pierderi ? Să existe în primul rînd un control permanent al culturilor pentru a determina pentru fiecare unitate agricolă sau pentru fiecare comună momentul optim de recoltare. Desigur că executarea acestui control revine inginerilor sau tehnicienilor agronomi. In gospodăriile agricole de stat, ca şi în gospodării colective şi întovărăşiri, există anul acesta posibilitatea ca un volum mai mare de lucrări să fie executate cu mijloace mecanice. Dar şi atunci cind se folosesc mijloacele de recoltare mecanice, respectarea anumitor reguli agrotehnice pentru evitarea pierderilor nu poate fi neglijată mai ales anul acesta cînd, datorită ploilor, în unele locuri cerealele sînt culcate sau îmbuliteliite. In asemenea condiţii folosirea ridicătoarelor care reduc pierderile ca şi urmărirea tăierii păioaselor cît mai de jos, sînt lucruri ce nu trebuie neglijate în nici o unitate. îndrumarea agronomilor, o îndrumare competentă, în care să se ţină seama de condiţiile diferenţiate de lucru întîlnite pe teren, este deci deosebit de necesară. O asemenea îndrumare pot şi trebuie să ceară comitetele executive ale sfaturilor populare agronomilor de la comune şi de la secţiile agricole. Măsurile organizatorice nu trebuie neglijate Asigurarea condiţiilor materiale necesare executării lucrărilor agricole de vară şi de toamnă ca şi respectarea indicaţiilor agrotehnice sunt două obiective principale, de a căror îndeplinire depinde în primul rînd, reuşita acestor lucrări. Pe lingă acestea însă, sfaturile populare nu trebuie să uite măsurile organizatorice pe care le au de luat într-o campanie agricolă. Cind răspunzi de o campanie agricolă de importanţa şi complexitatea celei de vară, realizarea sarcinilor nu poate fi urmărită numai de comitetele executive şi secţiile de specialitate. Trebuie mobilizate mult mai multe forţe. Sfaturile populare dispun de asemenea forţe şi au datoria să le folosească. In primul rînd e vorba de deputaţii care trăiesc la sate, oameni harnici şi buni gospodari, care se bucură de prestigiu în rîndul ţăranilor muncitori. Ei sint aceia care pot ajuta sfaturile populare in mobilizarea oamenilor la muncă, în discutarea şi explicarea diferitelor sarcini care trebuie îndeplinite, cu comitetele de cetăţeni, în antrenarea acestora de a ieşi la secerat, atunci cînd grînele au dat în pîrgă. Sfaturile populare au prilejul să discute cu deputaţii şi să le arate ce sarcini le revin în această perioadă cu prilejul sesiunilor care se vor ţine. ÎN FIECARE REGIUNE, SESIUNILE SFATURILOR POPULARE VOR TREBUI SA ÎNSCRIE LA PRIMUL PUNCT AL ORDINEI DE ZI DISCUTAREA PLANULUI DE MASURI APROBAT DE C.C. AL P.M.R. ŞI DE CONSILIUL DE MINIŞTRI CU PRIVIRE LA PREGĂTIREA ŞI EXECUTAREA RECOLTĂRILOR DE VARA ŞI A ÎNSAMÎNŢARILOR DE TOAMNA. In lumina acestui plan de măsuri, în sesiuni vor trebui discutate condiţiile concrete din regiune, greutăţile care există, măsurile ce trebuie luate şi sarcinile concrete pentru deputaţi. Organizarea Sesiunilor în această perioadă este un foarte bun prilej de pregătire temeinică a strîngerii recoltei în fiecare regiune şi el trebuie folosit ca atare. Există şi alte măsuri organizatorice care se cer luate de pe acum pentru a înlesni desfăşurarea muncilor de vară. E vorba de folosirea celor mai bune forme de antrenare şi stimulare a ţăranilor muncitori la executarea lucrărilor agricole : grafice de întreceri, staţii de radioficare, table de onoare pentru fruntaşi, programe artistice la ariile de treier, gazete de perete. Cu sprijinul unui plan concret de măsuri, cu mijloacele sporite de care dispun în acest an, comitetele executive ale sfaturilor populare au posibilitatea să facă faţă, îndatoririlor pe care le au, cu răspundere și operativitate. SFATURILE POPULARE SUNT CHEMATE SA DESFĂȘOARE O ACTIVITATE LA ÎNĂLȚIMEA SARCINILOR GRELE PE CARE LE AU, SA CONDUCĂ CU COMPETENŢA ŞI RĂSPUNDERE O CAMPANIE AGRICOLA CARE ÎNGLOBEAZĂ CEL MAI MARE VOLUM DE BRAŢE DE MUNCA ŞI MIJLOACE TEHNICE CE TREBUIE ORGANIZATE CU EXACTITATEA ŞI OPERATIVITATEA CU CARE E NECESAR SA FIE RESPECTATE TERMENELE OPTIME DE RECOLTARE. LUCIA MANOLESCU ai ing. SONIA JWARDARIAN Ce meniuri se Sîntem In plin sezon de vară. Asta înseamnă, printre altele, domnia legumelor şi a zarzavaturilor. Totuşi asupra acestui adevăr se pare că există dubii din partea unora dintre salariaţii care iau masa la cantinele din Capitală. Şi aceasta datorită meniurilor ce li se servesc. Chibzuinţă şi bună gospodărire In momentul de faţă, aprovizionarea cantinelor cu legume şi zarzavaturi nu constituie o problemă. Acestea se găsesc in cantităţi suficiente şi la preţuri accesibile (cu excepţia trufandalelor, lucru firesc !). In plus, cantinele pot cumpăra de la orice centru doresc, ceea ce facilitează mult aprovizionarea lor. Această stare de fapt a avut efecte pozitive acolo unde responsabilii cantinelor au fost preocupaţi de îmbogăţirea meniurilor cu mincăruri de sezon. De pildă, cantina sfatului popular al Capitalei serveşte zilnic salariaţilor legume noi, care oferă o gamă largă şi variată de bucate. De aceea pe liste figurează mincare de mazăre, varză cu carne, ostropel, tocană de cartofi etc. Iar in ziua de 21 iunie, cind am vizitat cantina, In magazie se aflau dovlecei, fasole verde şi altele. De asemenea, cantina ţesătoriei „13 Decembrie", care serveşte mai multe întreprinderi şi instituţii, prepară mincăruri specifice verii şi dovedeşte multă grijă in alcătuirea meniurilor. Marea majoritate a bucatelor sunt făcute cu legume proaspete. Mai mult decit atit. Cu chibzuinţă şi bună gospodărire, la această cantină se servesc meniuri la alegere. Cînd te conduci după „principii" La unele cantine insă, chiar atunci cind unele zarzavaturi depăşiseră de mult faza de trufandale (spanacul, roboda şi ceapa), totuşi au fost puţin folosite. Aceasta a determinat ca mîncărurile de vară să fie introduse tîrziu. Cantina Departamentului transporturilor navale şi aeriene de exemplu, a luat „cunoştinţă" de apariţia legumelor foarte de curînd. Mai condamnabil e faptul că şi astăzi, la cantina „Ilie Pintilie" a grupului I al Trustului de Construcţii nr. 1 mîncărurile variază în jurul a 4 feluri de iarnă : borş, pilaf, iahnie de fasole şi ciorbă de fasole... albă. Timp de zece zile la rînd, muncitorilor de pe şantier li s-a servit, invariabil, borş. In compensaţie însă, au avut apoi din două în două zile... fasole boabe, gătită sub diverse forme. Responsabilul cantinei, tov. Laurenţiu Caragea, se conduce după principiul „Dacă nu-i... nu-i !“ In ziua de 24 iunie, cînd am vizitat cantina, pe lista de bucate figura ca prim fel... ciorbă de fasole. In acelaşi timp însă în magazia cantinei existau 200 de bucăţi de salată verde. Nu s-ar fi putut prepara din aceasta o ciorbă ? Duminică, în schimb, cantina rezolvă problema „operativ“. Serveşte hrană rece pentru cele trei mese (dimineaţa, la prînz şi seara) dînd salariatului brînză sau marmeladă şi pîinea respectivă. Dacă omul ia doar marmeladă, de pildă, i se dau 800 de grame. Cantitatea se integrează în limita sumei de 6 lei pe care o plătește, dar cum rămîne cu cele 3.200 de calorii pe care cantina e obligată să le asigure abonatului său ? Iată lucruri care nu-1 preocupă pe tov. Caragea. In legătură cu toate acestea, incontestabil că o vină are şi administraţia cantinelor a Trustului de Construcţii nr. 1. Repartizarea o face nechibzuit, iar control... nu mai face de joc. Altfel, nu se explică de ce admite ca masa la această cantină să fie servită în asemenea condiţiuni. S-ar putea şi mai bine Abonaţii cantinei fabricii de ulei „13 Decembrie“ şi ai morii ,,13 Decembrie" sunt in general mulţumiţi de mîncarea ce li se serveşte. Bucatele sunt preparate cu diverse legume. In plus, masa este bună deoarece crescătoria de porci a fabricii asigură şi carnea. In privinţa aceasta există totuşi un „punct negru": cînd lipseşte directorul din fabrică, nu e carne la masă, pentru că... numai el dă aprobarea de tăiere a porcilor. Trebuie să convenim că aceasta este o sarcină cu care respectivul director se încarcă in mod inutil, de vreme ce există un comitet de cantină care trebuie să se ocupe tocmai de asemenea lucruri. Masa ar fi putut fi şi mai bună la această cantină dacă de pildă, printre altele s-ar fi luat mai de mult legătura cu gospodăria colectivă Vidra pentru livrarea de legume şi zarzavaturi şi pentru vară, nu numai pentru aprovizionarea de iarnă. Şi nu e prea tîrziu să se facă şi acum. Cu mai multă preocupare şi bună gospodărire pentru prepararea unor bucate mai gustoase, mai variate şi de sezon, cantinele ar putea satisface mai mult pe abonaţi. Este o datorie la care trebuie să ia aminte toţi cei ce au de spus un cuvint în această problemă. Să ia aminte şi să procedeze in consecinţă. PIA RADULESCU servesc acum la cantine România liberă BUNE şi RELE Informaţii primite de la corespondentul nostru din regiunea Ploeşti ■ In scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale sondorilor, inginerii I. Kan şi L. Nogebauer de la Institutul de proiectări de schele din Ploeşti au proiectat şi apoi s-a construit un grup social mobil pentru instalaţiile de foraj. Acest grup cuprinde : un antreu, un spălător, o bucătărie, un dormitor şi o încăpere pentru şeful echipei. Totodată, grupul social este prevăzut cu instalaţii de încălzire, iluminat, canalizare şi apă. ■ In clădirea Palatului Culturi din oraşul Ploeşti s-a deschis in luna decembrie 1956 prima secţie a muzeului de ştiinţe naturale nou înfiinţat. In prima jumătate a anului curent, urma să se deschidă şi secţiile : ,,Geografia şi geologia regiunii“, „Bogăţiile animale şi vegetale ale regiunii“, precum şi ultima secţie „Omul, transformator al naturii“, lucru ce nu s-a făcut pînâ acum. Materialul muzeistic destinat noilor secţii există, dar stă în depozit şi nu poate fi pus la îndemîna vizitatorilor, pentru că se întirzie repararea sălilor de muzeu, pentru că lipsesc o serie de materiale ca placaj, pînză, etc. pe care conducerea muzeului nu are cu ce şi de unde să şi le procure. Oare comitetul executiv al sfatului popular regional nu are nimic de spus in această privinţă ? ■ In comunele Smeeni şi Cîndeşti — raionul Buzău, Piteşti — raionul Rm. Sărat, Brădeanu — raionul Pogoanele, Gura Ocniţei —raionul Tîrgovişte, Valea Lungă-Cricov — raionul Pucioasa, Gura Teghii — raionul Cislău, Poseşti — raionul Teleajen şi Albeşti-Paleologu—raionul Cricov, au luat fiinţă zilele acestea cîte o bibliotecă sătească, înzestrată fiecare cu minimum 1000 volume diferite. Cadrele de bibliotecari pentru aceste biblioteci au fost pregătite în cadrul unor cursuri de specializare, organizate de către biblioteca regională. Pînă la sfîrşitul anului în regiunea Ploeşti se vor mai deschide biblioteci săteşti în încă alte 16 comune. ■ La fabrica „Vulturul“ din oraşul Comarnic se fac pregătirile necesare în vederea trecerii la fabricarea unor noi produse, printre care şi dopuri carbonice din materie primă indigenă. Astfel de dopuri, care pînă acum sunt aduse din import, se folosesc la turnarea anumitor oţeluri. ION POPOVICI ,Cine citeşte« foloseşte!" CRAIOVA (de la corespondentul nostru) Zilele acestea, ţăranii muncitori din satele regiunii Craiova au văzut poposind la căminele culturale sau la răscrucile ultimar un autobuz pe caroseria căruia era scris „Cine citeşte, foloseşte!“ Nu mică le-a fost surpriza cînd, pătrpunzînd înăuntru, la invitaţia agitatorului Mihai Budică, ţăranii au descoperit, iar rafturile din autobuz, mii şi mii de cărţi, care mai de care mai tmbijetoare. La un popas făcut în comuna Buruu Mare din raionul Vînju Mare, colectiviştii au ţinut să ia pentru biblioteca colţului roşu un număr de 27 de cărţi, cea mai mare parte cu caracter agrotehnic. Un alt popais făcut în comuna Stăncuţa din raionul Pleniţa a uşurat rafturile caravanei de alte 30 de volume. In numai cîteva zile cutreierînd satele din raioanele situate în nordul regiunii Craiova, caravana ,,Librăria Noastră" a difuzat sate peste 500 diferite cărți. Fabrica de conserve lucrează din plin duri !erti Recolta de legume şi fructe a fost bogată in acest an. Drept urmare, magaziile fabricilor de conserve au început să se umple. Priviţi un aspect al depozitului de produse finite al fabricii de conserve Valea Roşie din raionul Olteniţa şi vă va fi suficient să vă daţi seama de vrednicia colectivului de aici. Dacă vreţi şi certe, vă putem comunica că la fabricarea conservelor de mazăre, de exemplu, planul valoric pe primul semestru a fost Îndeplinit încă de la 13 iunie. Lucru explicabil dacă ţinem seama că aprovizionarea fabricii se face numai din sectorul socialist, raionul Oltenița fiind în Întregime cooperativizat FotoNICU VASILI A început experimentarea sistemului de salarizare îmbunătăţit şi în sectorul silvic (Urmare din pag. la) sport. Din lucrurile noi pe care le cuprinde sistemul de salarizare îmbunătăţit aş aminti aici de: lucrări executate în regie cu premii pentru calitate (întreţinerea culturilor în pepiniere, scosul puieţilor, plantaţii în regiunile muntoase), premierea muncitorilor evidenţiaţi indiferent de rezultatele obţinute de întreprindere sau unitatea tutelară, etc. ÎNTREBARE: Ce trebuie făcut pentru a se asigura deplina reuşită a experimentării măsurilor de organizare şi retribuire a muncii ? RĂSPUNS: înainte de a răspunde la această întrebare ţin să precizez un lucru: experimentarea sistemului de salarizare îmbunătăţit — şi care cuprinde doar 10 la sută din numărul muncitorilor silvici — va dura 3 luni de zile. In funcţie de rezultatele obţinute se va extinde experimentarea pînă la sfîrşitul anului şi în celelalte unităţi silvice. Tocmai de aceea se impune ca de la bun început experimentarea măsurilor de organizare şi retribuire a muncii să decurgă în mod corespunzător. Unele lipsuri care s-au manifestat în perioada consultării (elaborarea unor planuri tehnico-organizatorice formale, slaba atragere a muncitorilor în discutarea elementelor sistemului de salarizare, insuficienta preocupare a unor comisii de coordonare etc.) trebuie să fie lichidate. Se va acorda o atenţie deosebită prelucrării regulamentului de salarizare, se va urmări zi de zi traducerea în viaţă a obiectivelor prevăzute în planurile tehnico-organizatorice elaborate, vor fi antrenaţi muncitorii pentru folosirea integrală a tuturor mijloacelor de producţie şi se va organiza o largă consultare în legătură cu sistemul de salarizare îmbunătăţit. Direcţiile silvice care nu au unităţi unde se experimentează măsurile îmbunătăţite vor trimite delegaţi acolo unde acest lucru a început. Sîntem convinşi că aplicarea sistemului de salarizare îmbunătăţit va duce la o mai bună gospodărire a fondului forestier al patriei noastre, la o mai bună exploatare a acestuia, la ridicarea nivelului de trai al muncitorilor din silvicultură. Din activitatea Institutului de Microbiologie şi Epidemiologie „Dr. I. Cantacuzino“ • Colectivul de cercetători condus de dr. Gh. Calalb, conf. dr. N. Poszyi şi dr. Elena Poenaru a pus la punct metoda de preparare a unui vaccin asociat împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive, care şi-a trecut proba eficacităţii. Avantajele noului vaccin constă în faptul că se fac un număr redus de inoculări (3 în loc de 9) asigurînd totodată o protecţie eficace faţă de cele trei boli menţionate. • Colectivul secţiei de poliomielită, sub conducerea acad. C. Ionescu-Mihăeşti, practică în mod curent izolarea şi identificarea tipului de virus poliomielitic sau de virusuri înrudite din produsele patologice recoltate de la bolnavi din toată ţara. Aceasta a permis identificarea tipurilor de virus întîlnite în ţară. Secţia de poliomielită » Institutului Dr. I. Cantacuzino este actualmente în curs de dezvoltare şi dotare pentru a putea trece la cercetările premergătoare în vederea stabilirii metodelor de preparare a vaccinului antipoliomielitic. • Secţia de zoonoze (boli comune omului şi animalelor), sub îndrumarea acad D. Comblescu, a întreprins cercetări sistematice in legătură cu epidemiologia leptospirozelor in R. P. R., în special pentru a stabili speciile de animale care pot constitui rezervorul de infecţie în această boală. Cunoaşterea caracteristicilor epidemiologice ale leptospirozei va permite stabilirea unor măsuri raţionale de prevenire şi combatere a acestei boli in tara noastră. Miercuri 3 iulie 1957 — nr. 3960 DIN SĂLILE TRIBUNALELOR Pentru lipsă la gramaj Tribunalul popular al raionului I. Stalin a condamnat la şase lunichisoare corecţională pe Taisa îs, ospătară la bufetul de stat „Gloria” din Calea Griviţei 181. La un contr făcut s-a constatat că inculpata a servit unor clienţi trei porţii de brînză a 265 grame porţi» în loc de 300 grame cit este gramajul prevăzut. Condamnat pentru huliganism . După ce a băut o cantitate mare de alcool, Vasile Dan din Brla a cerut orchestrei din restauram „Dunărea“ să-i execute un cîntec pe ferat. Sub motiv că i s-a cîntat prea puţin, l-a lovit pe muzicantul Gheorghe Chitic, iar pe şeful orchestrei Vasile Staicu l-a azvîrlit de pe estradă. Trimis de organele miliţiei în faţa Tribunalului popular al oraşului Brăila, Dan Vasile a fost judecat şi condamnat la un an închisoare. Sentinţa a rămas definitivă. Fost gestionar la cooperativa Doi din raionul Satu Mare, Szabó Ari şi-a însuşit mărfuri în valoare de ceva mii lei şi în plus vindea mărfuri cooperativei cu suprapreţ. Prins organele de control a fost deferit jutiţiei, iar tribunalul raional Satu Mj l-a condamnat la 2 ani şi 6 luni chisoare corecţională pentru derapare şi speculă ilicită. Recursul înaintat, a fost respins tribunalul regional Baia Mare şi seninta a rămas definitivă Gestionar necinstit Tribunalul popular al raionului I. V. Stalin a judecat sub stare de arest pe Isac Goldstein, condamnîndu-l la 4 ani Închisoare corecţională şi la plata sumei de 12.500 lei despăgubiri civile către T.A.P.L. raionul I. V. Stalin. Inculpatul fost gestionar al bufetului din incinta spitalului I. C. Frimu și-a însușit prin manopere frauduloase suma de mai sus. ...Cînd e foarte cald Vara aceasta s-a întrecut cu firea. Căldura a început devreme şi razele soarelui izbesc neîncetat, fără milă, caldarîmul oraşului, transformîndu-l într-un al doilea cuptor. Prins între cele două focuri, cetăţeanul se apără şi el cum poate: chioşcurile cu aşa zisele răcoritoare sunt luate cu asalt, ştrandurile sunt pline de vizitatori şi se îmbracă cele mai uşoare haine pe care le pot făuri imaginaţia şi mîinile croitorilor. Care este punctul de vedere al medicului, în această situaţie? Ce primejdii îl pasc pe omul supus acestor temperaturi ridicate şi cum se poate apără el de asemenea pericole? Corpul nostru posedă un mecanism foarte precis care menţine constantă temperatura sa. Un fel de termostat, — ca să-i spunem aşa, — extrem de sensibil! Cu toată cantitatea enormă de căldură ce ia naştere în urma unei munci grele, de pildă acest „aparat de termoreglare“, cum îl numesc medicii, izbuteşte să menţină temperatura corpului în jurul celor 36 de grade şi 7 zecimi dinainte stabilite. Corpul nostru este ameninţat de supraîncălzire? Această stare ar fi extrem de periculoasă pentru Viaţă. Cum scădem temperatura corpului ! Mijlocul cel mai bun este sugerat de o lege a fizicii, care spune că prin evaporarea unui lichid, se produce o scădere temperaturii. Asta poate dovedi oricine, dacă pune puţin alcool pe mînă şi-l lasă să se evaporeze , apare o senzaţie de „rece". Ei bine, lichidul pe care-1 foloseşte organismul nostru pentru a-şi scădea temperatura corpului este sudoarea — transpiraţia. Sudoarea este formată din apă care conţine dizolvate foarte puţine săruri (mai mult sare, între 0,1—0,5%). Iată, deci, că transpiraţia care adeseori ne incomodează nu reprezintă un rău, ci este un mijloc foarte eficace de luptă al organismului împotriva căldurii. In locul cantităţii normale de sudoare, de/s pînă la 1 litru în 24 de ore, în perioada căldurilor mari se pot elimina 3—4 litri pe zi. Muncitorii ce lucrează la temperaturi înalte elimină chiar pînă la 10 litri de sudoare pe zi ! Fireşte, pentru a elimina aceste cantităţi mari de apă trebuie mai întîi ca ele... să existe. Atunci cînd omul pierde apă, este natural şi obligatoriu ca ea să fie înlocuită. Cea mai fiziologică, cea mai normală băutură este tot apa. Apa formează cea mai mare parte din siropuri şi din sucurile de fructe. Acestea conţin însă şi o oarecare cantitate de zahăr. Acesta este un avantaj şi un dezavantaj, în acelaşi timp. Zahărul este nutritiv, dar, prin excelenţă el constituie şi un aliment care dezvoltă multă căldură, prin arderea sa de către organism. Şi sifonul poate fi utilizat — deşi întrebuinţarea sa exagerată poate să provoace unele tulburări ale stomacului. Să bem rece sau cald? Temperatura la care se găsesc lichidele nu are o importanţă prea mare. Calculele arată că, de pildă, din 2400 de calorii pierdute de un om, 1900 se elimină prin piele (în mare parte aşa cum am arătat), vreo 460 prin plămîni şi numai vreo 30 prin încălzirea apei reci înghiţite. Prin urmare, băuturile reci... nu răcesc neapărat corpul, dar pot provoca în schimb, uneori, faringo-laringite (cu răguşeală, greutate la înghiţit, febră, etc). Cînd băuturile, chiar reci, conţin alcool, ele duc la un efect contrar. Orice băutură care conţine alcool — începînd cu berea — produce un mare număr de calorii şi dă deci o încălzire şi mai puternică. Aşadar, întorcindu-ne la lupta contra căldurii, — beţi apă curată sau apă minerală ! Dar mai este necesar încă ceva : să ajutăm evaporarea transpiraţiei. Straturile groase de haine ar împiedica-o. De aceea, îmbrăcămintea trebuie să fie subţire şi îndeosebi în cît mai puţine straturi. Purtarea hainei peste cămaşă duce la pericolul supraîncălzirii organismului în aceste perioade calde ale verii. Hainele uşoare favorizează pierderea căldurii şi în alt mod — prin curenţii de aer care pătrund pînă la piele şi antrenează cu ei căldura „furată“. Culoarea îmbrăcăminţii are o deosebită importanţă. Culorile închise — cenuşiu, negru, maron, albastru închis — absorb radiaţiile calorice. In schimb, culoarea albă le respinge. Este destul de trist faptul că „moda“ a eliminat, în mare parte, îndeosebi la bărbaţi, portul pălăriilor albe. Capul este deosebit de sensibil faţă de radiaţiile directe ale soarelui, şi ar trebui apărat mai bine. In sfîrşit, băile şi duşurile reci, dacă nu au decît o acţiune trecătoare pentru înlăturarea căldurii, exercită în schimb un foarte bun efect asupra pielii, pe care o spală de produsele transpiraţiei, curăţind porii şi făcînd posibilă o bună funcţionare a ei. Şi dacă, cu toate mijloacele puse în luptă, organismul a primit totuşi o cantitate prea mare de căldură, de care nu se poate dezbăra ? Această situaţie se întîlneşte mai ales atunci cînd sudoarea nu are posibilitatea să se evapore. De pildă, în locuri aglomerate, săli de spectacole, vehicole unde nu există un curent suficient de aer, locuri unde omul nu poate face mişcări mai ample. In aceste cazuri, umiditatea aerului creşte. O altă lege a fizicii (in acest domeniu, cunoaşterea legilor fizicii este indispensabilă!) arată că, cu ctt creşte umiditatea aerului, cu atît evaporarea lichidelor se face mai incet. Intr-un spaţiu închis, fără curent suficient de aer, umiditatea aerului creşte — uneori atît de mult, încît împiedică pierderea de căldură a organismului. In asemenea cazuri poate apare şocul de căldură. Nu e necesar ca temperatura aerului înconjurător să fie mai mare de 25—30 de grade, — e destul ca, în acelaşi timp, atmosfera să fie foarte umedă. Se iveşte atunci o durere de cap violentă, transpiraţie puternică, oboseală. Faţă e încinsă, respiraţiile dese. La un moment dat, omul îşi pierde cunoştinţa. In cazuri mai grave, apar vărsături şi temperatura corpului creşte. Ce trebuie să facem in asemenea ocazii? Bolnavul trebuie imediat scos din mediul în care se afla (vehicol, sală aglomerată, etc) şi aşezat la umbră, într-un loc cît mai răcoros. Lumea nu trebuie să se îmbulzească în jurul său. I se scot hainele grele care-l jenau şi împiedicau răcirea corpului. Bolnavul nu va sta culcat la orizontală. Ci cu capul ridicat, sprijinit. Pe frunte i se pun comprese reci, cu ghiaţă dacă se poate. Dacă bolnavul nu mai respiră, i se face respiraţie artificială şi în tot cazul se cheamă un medic care-i va face o injecţie întăritoare a inimii. Cîteva zile după apariţia şocului de căldură, bolnavii mai sunt încă obosiţi, apatici. Nu trebuie confundat şocul de căldură, despre care am vorbit pînă acum, cu insolaţia. Şocul de căldură se iveşte în absenţa soarelui — în locuri supraîncălzite, aglomerate, etc. In schimb, Insolaţia se datoreşte expunerii directe a corpului nostru la acţiunea razelor solare foarte intense, cum se întîmplă la ștrand, la munca în aer liber, etc. Despre insolație vom vorbi săptămtna viitoare. Dr. LEONID PETRESCU Îocooooocoooooooooooooooooocoocoooocooo»oooooooooocxooooocooooo«c«oooooo5oocooocoooooocooo<3ooocod3 8 .OOOOOOOOOCOOOCOO3000OOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO0000000000OOOGOOOOOOOOOOOO00030000*000001