Romînia Liberă, ianuarie 1958 (Anul 16, nr. 4116-4140)

1958-01-30 / nr. 4139

Joi 30 ianuarie 1958 — b­r. 4139 ! Cu motiv La una din comisiile de împă­ciuire din raionul I. V. Stalin s-a primit deunăzi o reclamaţie care nu e deloc originală — a­­semenea exemplare sunt cu du­iumul — şi care glăsuia: „Sub­semnatul Ion T. cu domiciliul în Bucureşti str. O. Nr. 7 chem în judecată pe Marin G. împreună cu copiii, nepoţii, verii şi ginerii mai jos notari, (urmează nu­mele a opt persoane) şi... pe alţii al căror nume nu-l cunosc­ Motivul trimiterii în fața co­misiei de împăciuire este atît de ridicol încît nu merită să-i mai amintim. Atît putem spune că e vorba de un conflict între loca­tari. Evident, in privinţa locuinţe­lor mai există dificultăţi care creează neînţelegeri între loca­tari. Se întîmplă de pildă ca în acelaşi imobil să locuiască îm­preună oameni de vîrste, profesii şi caractere diferite. Dar dificul­tăţile şi incomodităţile legate de conlocuire pot fi exagerate la maximum sau reduse la mini­mum, în funcţie de dorinţa fie­căruia de a trăi sau nu într-o atmosferă calmă. Viaţa decurge liniştit şi paş­nic acolo unde există respectul reciproc, unde oamenii prin com­portarea lor găsesc un limbaj comun cu vecinii Când însă lo­catarii sunt întotdeauna — cum se spune — „cu capsa pusă”, lucrurile se prezintă altfel. De­sigur că atunci neţinînd seama de nimeni şi de nimic, niciuna din părţile „combatante’’ neînţe­­legînd să „abdice” sau să facă vreo concesie, relaţiile se ascut pînă acolo încît se transformă în certuri şi procese. Rolurile tri­bunalelor sunt pline de aseme­nea procese intentate pentru fapte neserioase. Cetăţenii îşi pierd zile întregi pe la comisiile de împăciuire sau prin tribunale cărînd­ după ei martori, pe care nu se jenează să-i ia de la locurile lor de muncă sau de la treburi gospodăreşti. Am cercetat dosarele unei ase­menea comisii de împăciuire. Nu­mai într-o singură şedinţă s-au prezentat 37 de cazuri la care au participat cel puţin 75 de per­soane ce pretindeau că de partea lor este dreptatea, 75 de oameni care presupunînd că şi-au pier­dut în medie 3 ore totalizau 225 de ore numai într-o singură zi. Înmulţiţi acum 225 de ore cu 8 sau fără —­ numărul raioanelor din Ca­pitală — şi vor rezulta 1800 de ore pierdute într-o singură zi, timp în care cine nu s-ar fi putut face ? Am văzut dosarele groase ale unor procese deschise pentru că în holul comun un locatar ţine mai multe bagaje decit celălalt, sau pentru faptul că nu se pot înţe­lege între ei pentru cine să se sune la intrare de două ori şi pentru cine să se sune de trei ori... De cele mai multe ori însă, certurile izbucnesc din pricina unui colocatar scandalagiu, cîr­­cotaş care ziua întreagă îşi face o ocupaţie din şicanarea vecini­lor, căutînd cearta cu luminarea. De obicei, el refuză plata chel­tuielilor de întreţinere, deschide radioul la miezul nopţii (e în „casa lui” şi nimeni — i­ se pare — n-are dreptul să-l oprească!) Interzice accesul celorlalţi loca­tari la dependinţele comune, etc., etc. Exemplele pot continua la ne­­sfîrşit­­De la părinţii care nu ştiu şi nici nu vor să stăpînea­­scă impulsivitatea copiilor lor, pînă la cetăţeanul cu surgiu, există o serie întreagă de varian­te care au un singur şi mare punct comun, lipsa bunului simţ. Pentru asemenea soi de cetă­ţeni care nu înţeleg să respecte viaţa şi liniştea vecinilor nu tre­buie să se acorde circumstanţe atenuante. Se întîmplă ca, scoşi din fire, oamenii să apeleze la ajutorul vecinilor sau al admini­stratorului de bloc. Este uimitoa­re însă indiferenţa cu care, în majoritatea lor, sunt primite a­ceste apeluri. Răspunsurile „în­­ţelegeţi-vă cum ştiţi“, „nu mă amestec“ sau „daţi-i în judecată“, sunt cele mai frecvente. Credeţi că asemenea „ajutoare“ folosesc cuiva ? Fiecare are datoria să intervină atunci cînd sunt călcate normele convieţuirii în comun, a căror respectare este o obligaţie cetăţenească. Căci dincolo de fo­rurile chemate să potolească pe recalcitranţi, eficace, am îndrăzni să spunem cel mai eficace, acţio­nează asupra specimenelor necu­viincioase, mai sus amintite, presiunea opiniei publice. Și a­­ceastă presiune se cere exercita­tă pentru a nu ajunge, cu sau fără motiv, la judecată. ALICE MIHALCEA INTILNIREA TOVĂRĂŞEASCĂ DE LA AMBASADA U.R.S.S. Cu prilejul vizitei în R.P. Romînă a delegaţiei Ministerului Invăţămin­­tului Superior din U.R.S.S­ la 29 ia­nuarie a avut loc la Ambasada U.R.S.S. din Bucureşti o întîlnire tovărăşească Au luat parte­ acad. C- I. Parhon, Athanase Joja, ministrul Invăţămîntu­­lui şi Culturii, Ion Pas şi C. Prisnea, adjuncţi ai ministrului Invăţămîntu­­lui şi Culturii, Al. Lăzăreanu, ad­junct al ministrului Afacerilor Ex­terne, membri ai CC. al P.M-R., a­­cademicieni, profesori universitari şi alţi oameni de cultură- Au participat A. A- Epişev, ambasa­dorul U.R.S.S. în R- P. Romînă, rfiem­­brii delegaţiei Ministerului Invăţămîn­­tului Superior al U.R.S.S. în frunte cu prof- S. V- Rumeanţev, ministru adjunct­ al Invăţămîntului Superior al U.R.S.S. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o at­mosferă cordială. (Agerpres) ­S UUULSLLJLLJLSLS. „Şah mat“... neglijentei Cind cumperi un joc de şah sau unul de remmy, faci acest lucru pentru a avea plăcerea să te dis­trezi fie In familie, fie In colecti­vul in care munceşti. Pe bună dreptate aşa gindesc tofi cei ce fac o asemenea tirguială. Ce te faci insă cu tovarăşii de la IPROFIL—Bucureşti şi între­prinderea de Industrie Locală din Mediaş, care gindesc cu totul alt­fel? Bunăoară cei de la IPROFIL­­Bucureşti pun în vânzare şahturi fără piese complete (fie fără tofi pionii albi, fie numai cu patru în loc de opt). Cei de la întreprin­derea de Industrie Locală din Mediaş, de asemenea pun in cu­tiile de remmy mai multe piese de o culoare şi mai puţine din alta. Numai In ziua de 27 ianuarie 1957, la magazia I­D.M.S. din Bucureşti, str. Şelari, pentru a cumpăra trei şahuri s-au desfăcut cinci pungi cu piese, două fiind incomplete. Iar pentru două jocuri de remmy s-au desfăcut patru cutii, două de ase­henea fiind nesortate. Este, credem, prea mult. Nu ar strica deloc ca tovarăşii din conducerea acestor întreprin­deri să dea „şah mat“ acelor sa­lariaţi care nu-şi îndeplinesc în bune condiţiuni sarcinile primite. In felul acesta nu ar avea de cîş­­tigat decit cumpărătorii. O cerinţă îndreptăţită In toamna anului trecut, In o­­raşul Galaţi s-a executat o impor­tantă lucrare — instalarea unui cablu subteran de înaltă tensiune pentru aprovizionarea industriei cu energie electrică de la conduc­ta de înaltă tensiune Borzeşti-Ga­­laţi. Instalarea cablului a necesi­tat lucrări de săpături, desfundări de trotuare, deplasări de pavele. La început, pe măsură ce cablu­rile erau îngropate s-au executat şi lucrările de refacere a străzilor şi trotuarelor. Aceasta a fost însă numai la început, deoarece după aproape­ trei luni de la începerea lucrărilor o bună parte din străzi pe unde a fost instalat cablul au rămas cu trotuarele descomple­tate, iar din foc în loc se află grămezi de pămînt şi nisip care împiedică circulaţia autovehicu­lelor şi a pietonilor. In urma ploilor de la începutul acestei luni, pămîntul s-a muiat şi a nă­pădit străzile cu noroi. In aseme­nea situaţie, se află străzile 1 Mai, Pavel Tcacenco, Sindicatelor şi altele. De această situaţie se fac vino­vaţi atît conducerea întreprinderii Electrocombinat nr. 2, care a exe­cutat lucrări şi avea obligaţia să refacă străzile respective, cît şi comitetul executiv orăşenesc care prin organele sale nu a urmărit îndeaproape mersul lucrărilor. Este o cerinţă îndreptăţită a gălăţenilor şi comitetul executiv Galaţi are obligaţia de a o înde­plini cit mai curînd. In loc de act de naştere... act de deces Niciodată n-a rămas Gheorghe Basarab mai uimit ca atunci cînd a primit vestea... morţii sale. A în­ceput să se ciupească, şi-a tras ci­­teva palme, ba s-a şi înţepat cu acul. Toate probele făcute n-au a­­rătat nimic deosebit. Senzaţiile is­cate erau cele ale unui om viu, per­fect normal Şi totuşi, depeşa sfa­tului popular raional Adjud, care a parcurs drumul Adjud-Timişoara în nu mai puţin de 2 ani de zile, arăta negru pe alb că el trecuse în lumea celor drepţi... încă din anul 1950. Toate acestea s-au întîmplat pen­tru că Gheorghe Basarab solicitase sfatului popular raional Adjud un act de naştere ft10TUPTL ce-i era necesar pentru alcătuirea dosarului de pensie. Acum, trebuia în primul rînd să desmintă faptul... că ar fi decedat. După cercetări întreprinse de miliţie şi la capătul a două şe­dinţe ale tribunalului popular Ti­mişoara, menţiunea de decedat la Tg- Ocna, unde nu mai fusese din 1919, a fost în sfîrşit anulată. Această problemă fiind rezolvată s-a adresat din nou sfatului Adjud cerînd de urgenţă eliberarea certi­ficatului de naştere. Dar lucrurile nu s-au desfăşurat aşa simplu cum s-ar putea crede. De aci încolo a început o adevărată ploaie de adrese. De la sfatul popular orăşenesc Timi­şoara au pornit spre Adjud scrisori şi numeroase reveniri. Tovarăşa Zöldi, căreia ca deputată în sfatul popular orăşenesc, Gheorghe Basarab i-a cerut sprijinul, la rîndul ei a ce­rut ajutorul şi părerea redacţiei noas­tre prin mai multe scrisori, iar re­dacţia a intervenit în scris şi telefo­nic pentru dezlegarea acestui caz. A fost necesar să se ia atitudine şi în coloanele ziarului, printr-un material apărut încă la 25 mai 1957. Vreţi să ştiţi sfîrşitul ? In urma ul­timei reveniri făcute de redacţie, sfa­tul popular raional Adjud ne-a tri­mis un răspuns prin care ne ruga să comunicăm... în ce comună este născut cetăţeanul în cauză. Răspuns succint şi de o sublimă candoare după zecile de adrese primite! S-ar putea ca la ora actuală tovarăşul Gh. Basarab să fi intrat în posesia certificatului solicitat. Chiar dacă nu, mai devreme sau mai tîrziu suntem­ încredinţaţi că el va învia şi în ac­tele sfaturilor populare Adjud şi Tg. Ocna care l-au înmormîntat. Dar şi aşa, am găsit necesar să consemnăm acest fapt pentru a da în vileag un caz tipic de birocratism. Ploaia cu... contabili Asupra oraşului Deva s-a abătut în anul trecut p'~ploaîg~ cu... contai­bili. Din octombrie 1956 şi pînă în prezent, au picat asupra Trustului alimentaţiei publice locale Deva nu mai puţin de cinci şefi contabili­ Aceasta a creat o asemenea inunda­ţie, încît evidenţa gestiunilor este complet încurcată. Bilanţul încheiat la sfîrşitul tri­mestrului 111 a reflectat însemnate beneficii, iar ulterior, în urma unei verificări a Băncii de Stat, s-a con­statat existenţa unei pierderi de peste 3 milioane lei. După cum se vede, ploaia de contabili nu a dat de fel roade, ci dimpotrivă. Ne în­trebăm însă: ce au păzit tovarăşii din secţia comercială ca şi cei din comitetul executiv al sfatului popu­lar regional P. E** COMENTAM !LSLBJUUL!LSL2_BJl^. innnnnnnnninnnnrtrirtrirtrtrinnrtrtnnrrtrrtnf­r? Român­ia liberă COMUNICAT In legătura cu pescuitul pe Dunăre La 29 ianuarie 1958, în urma trata­tivelor ce au avut loc la Bucureşti, s-a încheiat o convenţie privind dez­voltarea fondului piscicol şi a pes­cuitului în apele Dunării între Repu­blica Populară Bulgaria, Republica Populară Federativă Iugoslavia, Re­publica Populară Romina şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Convenţia prevede măsuri pentru apărarea şi creşterea fondului pis­cicol, reguli de pescuit comune şi co­laborarea tehnico-ştiinţifică în acest domeniu­ La convenţie pot adera şi alte state riverane interesate­ Convenţia a fost semnată din par­tea guvernului Republicii Populare Bulgaria de Lalu Gancev, prim loc­ţiitor al ministrului Industriei Ali­mentare, din partea guvernului Re­publicii Populare Federative Iugosla­via de Nicola Dzuverovici, membru al Vecei Executive a Republicii Popu­lare Serbia, din partea guvernulu Republicii Populare Române de Con­stantin Teodoru, adjunct al ministru­lui Industriei Bunurilor de Consum din partea guvernului Uniunii Repu­blicilor Sovietice Socialiste de Ale­­xandr Iskov, ministru al Uniunii Re­publicilor Sovietice Socialiste. La semnarea convenţiei au fost de faţă tovarăşii : Ştefan Voitec, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul industriei Bunurilor de Consum, Alexandru Lăzăreanu, ad­junct al ministrului Afacerilor Exter­ne, Alexandru Sencovici şi Pascu Ştefănescu, adjuncţi ai ministrului In­dustriei Bunurilor de Consum, Gheor­­ghe Vasilichi, preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugă­reşti din R.P. Romînă, Ion Rab, di­rector în Ministerul Afacerilor Ex­terne, Caius Franţescu, şeful Protoco­lului din Ministerul Afacerilor Ex­terne. Au asistat de asemenea A. A. Epi­şev, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, Angliei Hubenov, însărci­nat cu afaceri ad-interim al R­P­ Bul­garia la Bucureşti şi Prokir Pantelia, prim secretar al Ambasadei R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti. Tratativele au decurs într-o at­mosferă cordială. (Agerpres)) Măsuri pentru asigurarea circulaţiei în Capitală Lucrările de curăţire a zăpezii şi deblocarea drumurilor au continuat intens şi în cursul zilei de ieri. Ca urmare a acestora, din autogara cen­trală I.R.T.A­ au putut pleca ieri şi autobuzele de pe liniile Alexandria, Hotarele, T. Măgurele, Furcul­eşti, Ghimpaţi. E posibil ca începînd de as­tăzi toate celelalte linii de autobuze cu plecări din Bucureşti să-şi reia activitatea normală. ★ Pe străzi şi în tramvaie s-a afişat ieri publicaţia conţinînd decizia sfa­tului popular al Capitalei cu privire la contravenţiile la care se expun ce­tăţenii ce nu-şi curăţă zăpada de pe acoperişuri, de pe trotuare şi la ri­gole, precum şi cei ce aruncă ză­pada din curte în stradă. * I.CX. Combustibilul­ Bucureşti a­­nunţă că toate drumurile spre depozi­te au fost desfundate, fiind accesibile pentru transportul lemnelor şi cărbu­nilor la domiciliul cetăţenilor.­­ Circulaţia vehiculelor I.T.B. care trec linia de centură a Capitalei în­cepe să reintre în normal. Astăzi se repun în circulaţie liniile de autobuze 49 (Răzoare — Şos. Alexandria) 55 (Afumaţi—Ştefăneşti) 57 (Parcul Ra­hova—Mihăileşti)­Cu începere de mâine, vineri, se vor relua circulaţia şi pe liniile de auto­buze 53, 63 şi 65. Puncte mobile pentru schimbarea buteliilor de aragaz Depozitele de baze lichefiate (ara­gaz) au înfiinţat în diferite puncte a­­le Capitalei staţiuni mobile pentru schimbarea buteliilor, în aceste zile cînd circulaţia este îngreunată din cauza zăpezii. Aceste puncte mobile vor­ funcţiona în fiecare zi până ce străzile vor fi curăţate de zăpadă. Cocs metalurgic în contul lunii viitoare DEVA. — Iniţiativa de îmbunătăţi­re a indicilor de utilizare a cuptoare­lor, pornită de cocsarii de la uzina Cocsochimică Hunedoara şi angaja­mentul lor de a obţine în plus peste sarcinile anuale de plan 6.000 tone de cocs metalurgic pe fiecare schimb, au ca rezultat sporirea producţiei de cocs necesară furnalelor­­In ziua de 28 ianuarie muncitorii din schimbul III au realizat planul de producţie pe întreaga lună şi au dat 264 tone cocs metalurgic in contul lunii viitoa­re. Rezistenţa mecanică medie a coc­sului produs în această perioadă este de 305 kg. pe tobă, faţă de 295 kg­­cât s-a prevăzut la pornirea, iniţiati­vei. (Agerpres) O realizare a uzinelor „Magheru“ din Topleţ TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru).­­ Colectivul uzinelor de ma­şini unelte agricole „Magheru" din To­­pleţ regiunea Timişoara, cunoscut prin produsele sale destinate a­griculturii, zilele acestea a realizat o presă de tăiat tablă proiectată şi construită de un grup de ingineri, tehnicieni şi muncitori, conduşi de Traian Cazimir, inginer şef al între­prinderii. Presa poate fi folosită pen­tru tăierea tablei de o grosime pînă la 5 mm şi o lăţime de pînă la 3.000 mm., operaţie care necesita o forţă de 80 tone greutate. Presa este de circa 7 tone. Presele de acest fel sunt ne­cesare numeroaselor fabrici din ţară, pentru construcţia unor maşinii şi u­­nelte pentru agricultură. ­n sala de expoziţii a Uniunii Arti­ştilor Plastici din R.S.S. Bielorusă— Minsk, s-a deschis recent expoziţia cu­­ lucrări originale ale pictorului român A. Jiquide. La Institutul de pictură, sculptură şi arhitectură „Il­a Repan“ din Leningrad s-a deschis o expoziţie cu reproduceri după operele aceluiaşi pictor. ★ In întîmpinarea alegerilor de depu­taţi în sfaturile populare, secţia cul­turală a sfatului popular al Capitalei va edita un fotomontaj oglindind rea­lzările sfatului în diferite domenii de activitat­e. ★ In cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare în unele raioane din Capitală, se vor organiza expoziţii de artă plastică care vor­ oglindi diferite teme de muncă şi frumuseţile patriei noastre. Aceste expoziţii se vor de­schide la căminul cultural din Bă­­neasa, la casa de cultură­! „Gh. Gheor­­ghiu-Dej“, la şcoala din cartierul Fe­rentari etc. — la jumătatea lunii fe­bruarie. Miercuri dimineaţă a părăsit Capi­tala prof. J. K. Pollock, preşedintele Facultăţii de ştiinţe politice­ a Univer­sităţii din Michigan (S.U.A.) care ne-a vizitat ţara timp de apriliape două săptămîni. La­­ aeroport, oaspetele american a fost condus de representanţi ai Mini­sterului AfipeerTSr Externe.­­A fost de faţă Emory Coblentz Swank, consilier al Legaţiei S.U.A. la Bucureşti. •­ Zilele acestea a fost dat în func­ţiune al treilea bloc sanitar de la spitalul de contagioşi din şoseaua Mihai Bravu din Capitală. Noul bloc­are o capacitate de 70 locuri. Pînă la 31 aprilie se va da în func­ţiune şi cel de-al patrulea bloc sanitar al spitalului. •­ Dr. AL Bulla, secretar general al Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale şi Dumitru Mărgăritescu, di­rector în Ministerul Sănătăţii şi Pre­vederilor Sociale, au plecat la Berlin în vederea semnării unui acord între R. P. Romînă şi R. D. Germană pri­vind colaborarea dintre cele două ţâri pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei. Totodată, delegaţia romînă va purta discuţii cu reprezentanţii Ministerului Ocrotirii Sănătăţii din R. D Germană în vederea încheierii unui acord între ţările noastre pe linia prevederilor so­ciale. k Motonava „Transilvania“, plecată în croazieră pe Marea Mediterană cu un grup de turişti, soseşte la Constanţa sîmbătă 1 februarie. ★ La sfîrşitul acestei săptămîni, un grup de 40 de artişti de la Cercul de Stat din Bucureşti vor pleca în R.D. Germană. Ei vor da spectacole la Le­pz'g, în tot timpul cît va fi Tîrgul internaţional de aici, adică pînă la jumătatea lunii martie. Spectacolul va cuprinde o serie din cele mai reprezentative numere: dre­sură de lei, acrobaţii, prestidigitaţie, dresură de cămile, excentrici muzicali, dansuri acrobatice etc. O parte dintre actori vor rămîne în continuare în R.D. Germană pentru un contract de 8 luni, timp în care vor face un turneu prin diferite oraşe ale ţării. Pentru promovarea celor mai noi metode în studiul fenomenelor social­­economice, Direcţia Centrală de Sta­tistică a organizat un ciclu de şase conferinţe, ce vor fi ţinute de specia­lişti în economie, matematici şi sta­tistică. Prima conferinţă are loc azi 30 ianuarie a.c. orele 18 in sala din str. Stavropoleos nr. 6. Vorbeşte prof. Gh. Mihoc, membru corespondent al Academiei R.P.R., despre „Metoda pro­gramării lineare“. •­ Baza de Cercetări Ştiinţifice din Ti­mişoara a Academiei R.P.R. şi institu­tele de învăţămînt superior din Ti­mişoara organizează în zilele de 30 ianuarie—1 februarie o sesiune ştiin­ţifică generală. Sesiunea va fi închi­nată sărbătoririi a 5 ani de existenţă a Bazei de Cercetări Ştiinţifice din Timişoara a Academiei R.P.R. Şedinţa de deschidere va avea loc la Timişoara la­ 30 ianuarie, orele 10, în sala mare a Casei de cultură a studenţilor din Bd. Jdanov nr. 9. •­ Cu prilejul comemorării a 25 de ani de la luptele ceferişti­lor de la Griviţa, Casa de Cultură a Sindicatelor orga­nizează un ciclu de manifestări, prin­tre care: o întîlnire a pionierilor şi şcolarilor din Capitală cu Vasile Bîgu, expuneri privind luptele din februarie 1933 etc. Manifestările vor avea loc in prima jumătate a lunii februarie. ★ La Constanţa a avut loc consfătui­rea maiştrilor din industrie, transpor­turi şi construcţii organizată de comi­­tetul regional P.M.R. cu concursul fi­lialei regionale A.S.I.T. In cadrul con­sfătuirii s-a analizat activitatea mai­ştrilor în procesul de producţie, pre­cum şi orientarea acestora către în­deplinirea celor mai importante sarcini ce stau în faţa colectivelor de oameni ai muncii din unităţile industriale, de transporturi şi construcţii ale regiunii Constanţa. ★ Institutul de Folclor pregăteşte pen­tru a da la tipar primele două vo­lume din „Marea colecţie — folclorul R.P.R.“. Primul volum cuprinde folclorul Pă­­durenilor (regiunea Hunedoara) compus din cîntece, dansuri, poezie şi proză populară. Al doilea volum cuprinde folclorul lăutarilor din Clejana (regiu­nea Bucureşti). Miercuri 29 ianuarie a avut loc la Casa Universitarilor din Cluj un spec­tacol dat de ansamblul de estradă al uzinelor „Ianoş Herbak“. Prezentat de artiştii Nae Botta şi Bogdan Kálmán, spectacolul — alcă­tuit din muzică uşoară, evoluţii core­grafice etc. — s-a bucurat de un reuşit succes. In cadrul „Clubului celor ce învaţă limba rusă“, la Casa prieteniei romî­­no-sovietice A.R.L.U.S. din Capitală, se fac in continuare înscrieri la cursu­rile populare de limba rusă ciclul I, ciclul II, ciclul III şi avansaţi. La acelaşi club se dau consultaţii indivi­duale, au loc convorbiri în limba rusă, conferinţe, prezentări de cărţi etc. Clubul este deschis zilnic între orele 18—21 în clădirea din str. Batiştei nr. 14. Miercuri au părăsit Capitala, îndrep­­tindu-se spre patrie, Ahmad Ham­­rouche, director al Teatrului Naţional din Cairo, Fatah Nashat­ şi Hamdl Gheiss, regizori şi actori la acelaşi teatru care la invitaţia I.R.R.C.S. au făcut o vizită de cîteva săptămîni in R.P. Romînă. Discoteca şi biblioteca muzicală A.R.L.U.S. din str. Batiştei nr. 14, organizează in fiecare duminică audiţii muzicale la cerere, pentru întreprin­deri sau Instituţii. Audiţiile au loc in sala bibliotecii sau, la cerere, in în­treprindere sau instituţie. * Miercuri seara, în sala Ateneului R. P. Române, formaţiile de cor, so­lişti şi orchestră ale sfatului popular ■ al Capitalei au prezentat în premieră, sub formă de operă-concert, drama li­rică „Otello“ de Giuseppe Verdi. Spectacolul dat de formaţiile Ansam­blului sfatului popular, care au mai prezentat pînă acum sub formă de o­­peră-concert operele „Trubadurul“ de Verdi, „Cavaleria rusticană“ de­ Mas­cagni, „Paiaţe“ de Leoncavallo şi „La drumul mare“ de C. C. Nottana, s-a bucurat de succes. Astăzi 30 ianuarie ora 19:30, are loc în amfiteatrul spitalului „Colţea" o şedinţă de comunicări pe temei« „Fractura deschisă a temporalului operată“, „Otomastoidita acută «ntts biorezistentă“ etc. * v- ★ ★ ★ TELEGRAMĂ Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale a R. P. Romine, a primit din partea împăratului Abisi­­niei, Haile Sellassie, următoarea tele­gramă: Cu ocazia alegerii dv.­in postul de preşedinte al Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale a Republicii Populare Romine, vă trimitem felicitările noas­tre şi cele mai bune urări de succes în noua dv. funcţie de mare răspundere care v-a fost încredinţată. CRONICA Printr-o Hotărîre a Consiliului de Miniştri, tov. Petre Belle, a fost de­sărcinat din funcţia de secretar ge­neral al Consiliului de Miniştri, ca necorespunzător. Printr-o altă Hotărîre a Consiliu­lui de Miniştri, tov. Tiţă Florea a fost numit în funcţia de secretar ge­neral al Consiliului de Miniștri. SPOR­T Concursul internaţional de patinaj viteză de la Alma-Ata Pe patinoarul de mare altitudine de la Alma-Ata se desfăşoară concursul internaţional de patinaj viteză la care participă sportivi din R.P. Chi­neză, R.P. Romînă, R.P.D. Coreeană După cum transmite coresponden­tul Agenţiei TASS, gheaţa excelentă şi condiţiile atmosferice favorabile au permis ca majoritatea patinatorilor din echipele oaspete să stabilească noi recorduri valoroase. Reprezentanta R.P. Romíno, Eva Farkaş, a doborît două recorduri re­publicane la 500 m. cu timpul de 52 secunde şi la 1.500 m. în 2’52”2/10. Un nou record al R.F. Romíno a stabilit și Zoltán Székely în proba de 5.000 m. cu timpul de 8’53”3/10. Un alt concurent romín, Valerian Kurt, a realizat timpul de 8’53”9/10. In această probă o formă excelentă au dovedit patinatorii chinezi și co­reeni. Li Tai-cen a coborât recordul R.P. Chineze la 8’36”2/10, iar coreea­nul Kim En-Zo a obținut timpul de 8’38’’8/10. Ştiri . Marţi seara, s-a desfăşurat la Berlin dubla întîlnire internaţională de gimnastică dintre echipele cluburi­lor Dinamo Berlin şi Dinamo Bucu­reşti. Cele două echipe şi-au împărţit victoriile : la bărbaţi, echipa gimnaş­­tilor români a cîştigat cu 325, 35—309, 53 puncte, iar la fete, berlinezele s-au dovedit superioare, terminînd învin­gătoare cu scorul de 222, 95—217, 15 puncte. In competiţia masculină, o formă remarcabilă a arătat reprezentantul nostru Fr. Orendi, care s-a clasat pe primul loc în clasamentul individual. • Continuîndu-şi turneul în ţara noastră, echipa feminină de handbal Lokomotiv—Virovitica (R. P. F. Iugo­slavia), a întîlnit miercuri seara în sala „Tractorul“ din Oraşul Stalin formaţia Progresul din localitate. Handbalistele din Oraşul Stalin au desfăşurat un joc excelent, obţinînd victoria cu scorul de 14—10 (4—4). • Meciul internaţional de baschet dintre echipele reprezentative mascu­line ale R. P. Ungare şi Italiei, dis­putat la Bologna, a luat sfîrşit cu scorul de 59—53 (29—27) în favoa­rea sportivilor maghiari. • Intr-un comunicat dat publici­tăţii la 29 ianuarie federaţia de fotbal a Irlandei de nord a anunţat că va participa la turneul final al campionatului mondial de la Stock­holm Par. 8- a ea Pe calea înfăptuirii uniunii dintre Egipt şi Siria Şedinţa Consiliului de Miniştri al Siriei CAIRO 29 (Agerpres). — Postul de radio Cairo anunţă că la 28 ianuu­rii a avut loc la Damasc o şedinţă a Con­siliului de Miniştri al Siriei, sub preşe­dinţia lui Sukri Kuatli, preşedintele Republicii. La sfîrşitul şedinţei, primul ministru, Sahri Asali, a declarat că Consiliul de Miniştri a analizat re­zultatul tratativelor duse la Cairo, in legătură cu uniunea dintre Egipt şi Si­ria. Asali a anunţat că Consiliul de Miniştri al Siriei va ţine o a doua şe­dinţă la 29 ianuarie, în care se va fixa data proclamării noului stat arab egip­teano-sirian PROCLAMAREA NOULUI STAT ARAB, a spus Asali. VA FI A­­NUNŢATA IN URMĂTOARELE CITE­­VA ZILE In legătură cu aderarea altor state arabe la statul federal egipteano­­sirian, Akram Hurani, preşedintele Ca­merei deputaţilor Siriei, a precizat că singura condiţie pentru aceasta este ca statele care doresc să adere să fie li­bere de orice influenţă străină, de pacte şi blocuri militare. Convorbirea preşedintelui Nasser cu un grup de ziarişti americani CAIRO 29 (Agerpres).­­ După cum s-a mai anunţat, preşedintele Repu­blicii Egipt, Nasser, a primit la­ 26 ianuarie un grup de ziarişti ameri­cani, care fac o călătorie prin ţărle Orientului Apropiat şi Mijlociu, şi a răspuns la întrebările ce i-au fost puse. După cum se anunţă, preşedintele Nasser a declarat că între Egipt şi Si­ria a fost realizată o înţelegere depli­nă cu privire la crearea unei uniuni federale între cele două ţări. Declara­ţia cu privire la crearea uniunii, a spus preşedintele, va fi făcută intr-un viitor apropiat. El a adăugiat că la a­­cest acord vor putea adera şi alte ţări arabe. Răspunzînd la întrebarea referitoare la politica Statelor Unite in Orientul Mijlociu, preşedintele Nasser a decla­rat : „Simţim că Statele Unite încearcă să exercite presiuni asupra noastră, pentru a ne obliga să ducem o poli­tică care să corespundă intereselor lor, chiar dacă această politică nu ne con­vine. Dar noi vrem în primul rînd să ne simţim liberi“. Intenţia Statelor Unite de a forţa ţările Orientului A­­propiat şi Mijlociu „să adere la acor­duri şi alianţe“, a arătat Nasser, este considerată de popoarele acestei re­giuni ca o politică imperialistă, ca o încercare a unei mari puteri de a-şi impune voinţa unor ţări mici, fără a ţine seama de interesele acestor ţări. Răspunzînd la întrebarea în legătu­ră cu politica Uniunii Sovietice, Na­sser a spus: „Rusia este o mare pu­tere, între ea şi Statele Unite are loc o întrecere şi rivalitate. Noi suntem o ţară mică, care vrea să-şi păstreze independenţa. Statele Unite au incercat întotdeauna să ne impună părerile lor. Am fost supuşi unor presiuni per­manente din partea S.U.A., care aveau drept scop zădărnicirea măsurilor pe care le luam în vederea asigurării in­dependenţei şi dezvoltării producţiei noastre. Rusia, pe de altă parte, ne-a sprijinit din toate punctele de vedere. Relaţiile noastre cu Uniunea Sovie­tică, începînd din 1954 şi pînă în pre­zent, s-au bazat şi se bazează întot­deauna pe sinceritate şi încredere de­plină. Răspunzînd la întrebarea privitoare la propunerea sovietică de a se con­voca o conferinţă a conducătorilor Estului şi Vestului, Nasser a declarat că Egiptul sprijină orice pas îndreptat spre menţinerea păcii şi slăbirii încor­dării Internaţionale. Vorbind despre situaţia din Orientul Mijlociu, preşedintele Nasser a subli­niat că Egiptul este împotriva pactu­lui de la Bagdad. Discursul preşedintelui Tito la Congresul Tineretului Popular din Iu­goslavia BELGRAD 29 (Agerpres). — Tanjug transmite : Luind cuvintul la cel de-al 6-lea Congres al Tineretului Popular din Iugoslavia, preşedintele L B. Tito a declarat că unul din principalele ţeluri ale Iugoslaviei este de a nu depinde de nimeni din afară. In con­formitate cu acest principiu, a spus vorbitorul. Iugoslavia a renunţat re­cent la ajutorul militar american. „Noi vom renunţa la orice ajutor care ar implica anumite concesii din partea noastră, a declarat Tito. În prezent sîntem suficient de puternici pentru a realiza cu propriile noastre forţe ţelu­rile pe care ni le-am propus“. Preşedintele s-a referit la unele ca­zuri de propagandă duşmănoasă Iugo­slaviei din partea puterilor occidentale. El a citat ştirile publicate de anumite ziare occidentale în legătură cu pre­tinsa grevă care ar­­ avut loc în mina carboniferă de la Trbovice. Tito a declarat că aceste zvonuri sunt neîn­temeiate. I. B. Tito s-a ocupat de asemenea de cazul vasului „Slovenia“ și a a­­firmat că confiscarea încărcăturii va­sului este un act de piraterie. După ce a declarat că vasul nu transporta nici un fel de contrabandă de arme spre Algeria, Tito a declarat că Iugo­slavia este împotriva colonialismului și simpatizează cu toate popoarele co­loniale care doresc să se elibereze șî să devină stăpîne pe soarta lor. Cu toate acestea, a spus el, Iugoslavia nu se angajează în probleme care ar putea s-o compromită şi n-a săvîrşit­ nici un act contrar dreptului Interna­ţional. 1. B. Tito a declarat că Iugo­slavia nu va permite să se arunce a­­supra ei un blam pe care nu-l merită. In continuare, preşedintele Tito s-a ocupat de problemele tineretului Iugo­slav arătînd sarcinile ce-i stau în față. In legătură cu confiscarea încărcăturii vasului „Slovenia“ Comunicatul societăţii elveţiene „Felix“ PARIS 29 (Agerpres).­­ Agenţia France Presse anunţă că societatea de transporturi elveţiană „Felix“, care îşi are sediul la Zurich, a dat publi­cităţii un comunicat în legătură cu confiscarea încărcăturii vasului iugo­slav „Slovenia“ de către autorităţile franceze în largul mării, sub pretext că ar fi destinată patrioţilor algerieni. Comunicatul precizează că întreprin­derea „Felix“ a efectuat un transport de arme pe care l-a încredinţat unei întreprinderi iugoslave pentru a fi expediat dintr-un port iugoslav cu destinația Casablanca. Comunicatul adaugă că transportul a fost efec­tuat la cererea unei firme marocane care a încheiat un contract cu între­prinderea „Felix“. Comunicatul subliniază că era vor­ba de un transport absolut legal, pentru care se primiseră toate auto­rizaţiile necesare Armele şi muniţi­ile fuseseră declarate şi specificate în mod amănunţit atît în factura mărfurilor de pe bordul vasului, cît şi în frohtul­ încărcăturii­

Next