Romînia Liberă, ianuarie 1958 (Anul 16, nr. 4116-4140)
1958-01-30 / nr. 4139
Joi 30 ianuarie 1958 — br. 4139 ! Cu motiv La una din comisiile de împăciuire din raionul I. V. Stalin s-a primit deunăzi o reclamaţie care nu e deloc originală — asemenea exemplare sunt cu duiumul — şi care glăsuia: „Subsemnatul Ion T. cu domiciliul în Bucureşti str. O. Nr. 7 chem în judecată pe Marin G. împreună cu copiii, nepoţii, verii şi ginerii mai jos notari, (urmează numele a opt persoane) şi... pe alţii al căror nume nu-l cunosc Motivul trimiterii în fața comisiei de împăciuire este atît de ridicol încît nu merită să-i mai amintim. Atît putem spune că e vorba de un conflict între locatari. Evident, in privinţa locuinţelor mai există dificultăţi care creează neînţelegeri între locatari. Se întîmplă de pildă ca în acelaşi imobil să locuiască împreună oameni de vîrste, profesii şi caractere diferite. Dar dificultăţile şi incomodităţile legate de conlocuire pot fi exagerate la maximum sau reduse la minimum, în funcţie de dorinţa fiecăruia de a trăi sau nu într-o atmosferă calmă. Viaţa decurge liniştit şi paşnic acolo unde există respectul reciproc, unde oamenii prin comportarea lor găsesc un limbaj comun cu vecinii Când însă locatarii sunt întotdeauna — cum se spune — „cu capsa pusă”, lucrurile se prezintă altfel. Desigur că atunci neţinînd seama de nimeni şi de nimic, niciuna din părţile „combatante’’ neînţelegînd să „abdice” sau să facă vreo concesie, relaţiile se ascut pînă acolo încît se transformă în certuri şi procese. Rolurile tribunalelor sunt pline de asemenea procese intentate pentru fapte neserioase. Cetăţenii îşi pierd zile întregi pe la comisiile de împăciuire sau prin tribunale cărînd după ei martori, pe care nu se jenează să-i ia de la locurile lor de muncă sau de la treburi gospodăreşti. Am cercetat dosarele unei asemenea comisii de împăciuire. Numai într-o singură şedinţă s-au prezentat 37 de cazuri la care au participat cel puţin 75 de persoane ce pretindeau că de partea lor este dreptatea, 75 de oameni care presupunînd că şi-au pierdut în medie 3 ore totalizau 225 de ore numai într-o singură zi. Înmulţiţi acum 225 de ore cu 8 sau fără — numărul raioanelor din Capitală — şi vor rezulta 1800 de ore pierdute într-o singură zi, timp în care cine nu s-ar fi putut face ? Am văzut dosarele groase ale unor procese deschise pentru că în holul comun un locatar ţine mai multe bagaje decit celălalt, sau pentru faptul că nu se pot înţelege între ei pentru cine să se sune la intrare de două ori şi pentru cine să se sune de trei ori... De cele mai multe ori însă, certurile izbucnesc din pricina unui colocatar scandalagiu, cîrcotaş care ziua întreagă îşi face o ocupaţie din şicanarea vecinilor, căutînd cearta cu luminarea. De obicei, el refuză plata cheltuielilor de întreţinere, deschide radioul la miezul nopţii (e în „casa lui” şi nimeni — i se pare — n-are dreptul să-l oprească!) Interzice accesul celorlalţi locatari la dependinţele comune, etc., etc. Exemplele pot continua la nesfîrşitDe la părinţii care nu ştiu şi nici nu vor să stăpînească impulsivitatea copiilor lor, pînă la cetăţeanul cu surgiu, există o serie întreagă de variante care au un singur şi mare punct comun, lipsa bunului simţ. Pentru asemenea soi de cetăţeni care nu înţeleg să respecte viaţa şi liniştea vecinilor nu trebuie să se acorde circumstanţe atenuante. Se întîmplă ca, scoşi din fire, oamenii să apeleze la ajutorul vecinilor sau al administratorului de bloc. Este uimitoare însă indiferenţa cu care, în majoritatea lor, sunt primite aceste apeluri. Răspunsurile „înţelegeţi-vă cum ştiţi“, „nu mă amestec“ sau „daţi-i în judecată“, sunt cele mai frecvente. Credeţi că asemenea „ajutoare“ folosesc cuiva ? Fiecare are datoria să intervină atunci cînd sunt călcate normele convieţuirii în comun, a căror respectare este o obligaţie cetăţenească. Căci dincolo de forurile chemate să potolească pe recalcitranţi, eficace, am îndrăzni să spunem cel mai eficace, acţionează asupra specimenelor necuviincioase, mai sus amintite, presiunea opiniei publice. Și această presiune se cere exercitată pentru a nu ajunge, cu sau fără motiv, la judecată. ALICE MIHALCEA INTILNIREA TOVĂRĂŞEASCĂ DE LA AMBASADA U.R.S.S. Cu prilejul vizitei în R.P. Romînă a delegaţiei Ministerului Invăţămintului Superior din U.R.S.S la 29 ianuarie a avut loc la Ambasada U.R.S.S. din Bucureşti o întîlnire tovărăşească Au luat parte acad. C- I. Parhon, Athanase Joja, ministrul Invăţămîntului şi Culturii, Ion Pas şi C. Prisnea, adjuncţi ai ministrului Invăţămîntului şi Culturii, Al. Lăzăreanu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, membri ai CC. al P.M-R., academicieni, profesori universitari şi alţi oameni de cultură- Au participat A. A- Epişev, ambasadorul U.R.S.S. în R- P. Romînă, rfiembrii delegaţiei Ministerului Invăţămîntului Superior al U.R.S.S. în frunte cu prof- S. V- Rumeanţev, ministru adjunct al Invăţămîntului Superior al U.R.S.S. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) S UUULSLLJLLJLSLS. „Şah mat“... neglijentei Cind cumperi un joc de şah sau unul de remmy, faci acest lucru pentru a avea plăcerea să te distrezi fie In familie, fie In colectivul in care munceşti. Pe bună dreptate aşa gindesc tofi cei ce fac o asemenea tirguială. Ce te faci insă cu tovarăşii de la IPROFIL—Bucureşti şi întreprinderea de Industrie Locală din Mediaş, care gindesc cu totul altfel? Bunăoară cei de la IPROFILBucureşti pun în vânzare şahturi fără piese complete (fie fără tofi pionii albi, fie numai cu patru în loc de opt). Cei de la întreprinderea de Industrie Locală din Mediaş, de asemenea pun in cutiile de remmy mai multe piese de o culoare şi mai puţine din alta. Numai In ziua de 27 ianuarie 1957, la magazia ID.M.S. din Bucureşti, str. Şelari, pentru a cumpăra trei şahuri s-au desfăcut cinci pungi cu piese, două fiind incomplete. Iar pentru două jocuri de remmy s-au desfăcut patru cutii, două de asehenea fiind nesortate. Este, credem, prea mult. Nu ar strica deloc ca tovarăşii din conducerea acestor întreprinderi să dea „şah mat“ acelor salariaţi care nu-şi îndeplinesc în bune condiţiuni sarcinile primite. In felul acesta nu ar avea de cîştigat decit cumpărătorii. O cerinţă îndreptăţită In toamna anului trecut, In oraşul Galaţi s-a executat o importantă lucrare — instalarea unui cablu subteran de înaltă tensiune pentru aprovizionarea industriei cu energie electrică de la conducta de înaltă tensiune Borzeşti-Galaţi. Instalarea cablului a necesitat lucrări de săpături, desfundări de trotuare, deplasări de pavele. La început, pe măsură ce cablurile erau îngropate s-au executat şi lucrările de refacere a străzilor şi trotuarelor. Aceasta a fost însă numai la început, deoarece după aproape trei luni de la începerea lucrărilor o bună parte din străzi pe unde a fost instalat cablul au rămas cu trotuarele descompletate, iar din foc în loc se află grămezi de pămînt şi nisip care împiedică circulaţia autovehiculelor şi a pietonilor. In urma ploilor de la începutul acestei luni, pămîntul s-a muiat şi a năpădit străzile cu noroi. In asemenea situaţie, se află străzile 1 Mai, Pavel Tcacenco, Sindicatelor şi altele. De această situaţie se fac vinovaţi atît conducerea întreprinderii Electrocombinat nr. 2, care a executat lucrări şi avea obligaţia să refacă străzile respective, cît şi comitetul executiv orăşenesc care prin organele sale nu a urmărit îndeaproape mersul lucrărilor. Este o cerinţă îndreptăţită a gălăţenilor şi comitetul executiv Galaţi are obligaţia de a o îndeplini cit mai curînd. In loc de act de naştere... act de deces Niciodată n-a rămas Gheorghe Basarab mai uimit ca atunci cînd a primit vestea... morţii sale. A început să se ciupească, şi-a tras citeva palme, ba s-a şi înţepat cu acul. Toate probele făcute n-au arătat nimic deosebit. Senzaţiile iscate erau cele ale unui om viu, perfect normal Şi totuşi, depeşa sfatului popular raional Adjud, care a parcurs drumul Adjud-Timişoara în nu mai puţin de 2 ani de zile, arăta negru pe alb că el trecuse în lumea celor drepţi... încă din anul 1950. Toate acestea s-au întîmplat pentru că Gheorghe Basarab solicitase sfatului popular raional Adjud un act de naştere ft10TUPTL ce-i era necesar pentru alcătuirea dosarului de pensie. Acum, trebuia în primul rînd să desmintă faptul... că ar fi decedat. După cercetări întreprinse de miliţie şi la capătul a două şedinţe ale tribunalului popular Timişoara, menţiunea de decedat la Tg- Ocna, unde nu mai fusese din 1919, a fost în sfîrşit anulată. Această problemă fiind rezolvată s-a adresat din nou sfatului Adjud cerînd de urgenţă eliberarea certificatului de naştere. Dar lucrurile nu s-au desfăşurat aşa simplu cum s-ar putea crede. De aci încolo a început o adevărată ploaie de adrese. De la sfatul popular orăşenesc Timişoara au pornit spre Adjud scrisori şi numeroase reveniri. Tovarăşa Zöldi, căreia ca deputată în sfatul popular orăşenesc, Gheorghe Basarab i-a cerut sprijinul, la rîndul ei a cerut ajutorul şi părerea redacţiei noastre prin mai multe scrisori, iar redacţia a intervenit în scris şi telefonic pentru dezlegarea acestui caz. A fost necesar să se ia atitudine şi în coloanele ziarului, printr-un material apărut încă la 25 mai 1957. Vreţi să ştiţi sfîrşitul ? In urma ultimei reveniri făcute de redacţie, sfatul popular raional Adjud ne-a trimis un răspuns prin care ne ruga să comunicăm... în ce comună este născut cetăţeanul în cauză. Răspuns succint şi de o sublimă candoare după zecile de adrese primite! S-ar putea ca la ora actuală tovarăşul Gh. Basarab să fi intrat în posesia certificatului solicitat. Chiar dacă nu, mai devreme sau mai tîrziu suntem încredinţaţi că el va învia şi în actele sfaturilor populare Adjud şi Tg. Ocna care l-au înmormîntat. Dar şi aşa, am găsit necesar să consemnăm acest fapt pentru a da în vileag un caz tipic de birocratism. Ploaia cu... contabili Asupra oraşului Deva s-a abătut în anul trecut p'~ploaîg~ cu... contaibili. Din octombrie 1956 şi pînă în prezent, au picat asupra Trustului alimentaţiei publice locale Deva nu mai puţin de cinci şefi contabili Aceasta a creat o asemenea inundaţie, încît evidenţa gestiunilor este complet încurcată. Bilanţul încheiat la sfîrşitul trimestrului 111 a reflectat însemnate beneficii, iar ulterior, în urma unei verificări a Băncii de Stat, s-a constatat existenţa unei pierderi de peste 3 milioane lei. După cum se vede, ploaia de contabili nu a dat de fel roade, ci dimpotrivă. Ne întrebăm însă: ce au păzit tovarăşii din secţia comercială ca şi cei din comitetul executiv al sfatului popular regional P. E** COMENTAM !LSLBJUUL!LSL2_BJl^. innnnnnnnninnnnrtrirtrirtrtrinnrtrtnnrrtrrtnfr? România liberă COMUNICAT In legătura cu pescuitul pe Dunăre La 29 ianuarie 1958, în urma tratativelor ce au avut loc la Bucureşti, s-a încheiat o convenţie privind dezvoltarea fondului piscicol şi a pescuitului în apele Dunării între Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Federativă Iugoslavia, Republica Populară Romina şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Convenţia prevede măsuri pentru apărarea şi creşterea fondului piscicol, reguli de pescuit comune şi colaborarea tehnico-ştiinţifică în acest domeniu La convenţie pot adera şi alte state riverane interesate Convenţia a fost semnată din partea guvernului Republicii Populare Bulgaria de Lalu Gancev, prim locţiitor al ministrului Industriei Alimentare, din partea guvernului Republicii Populare Federative Iugoslavia de Nicola Dzuverovici, membru al Vecei Executive a Republicii Populare Serbia, din partea guvernulu Republicii Populare Române de Constantin Teodoru, adjunct al ministrului Industriei Bunurilor de Consum din partea guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de Alexandr Iskov, ministru al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. La semnarea convenţiei au fost de faţă tovarăşii : Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul industriei Bunurilor de Consum, Alexandru Lăzăreanu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Alexandru Sencovici şi Pascu Ştefănescu, adjuncţi ai ministrului Industriei Bunurilor de Consum, Gheorghe Vasilichi, preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti din R.P. Romînă, Ion Rab, director în Ministerul Afacerilor Externe, Caius Franţescu, şeful Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe. Au asistat de asemenea A. A. Epişev, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, Angliei Hubenov, însărcinat cu afaceri ad-interim al RP Bulgaria la Bucureşti şi Prokir Pantelia, prim secretar al Ambasadei R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti. Tratativele au decurs într-o atmosferă cordială. (Agerpres)) Măsuri pentru asigurarea circulaţiei în Capitală Lucrările de curăţire a zăpezii şi deblocarea drumurilor au continuat intens şi în cursul zilei de ieri. Ca urmare a acestora, din autogara centrală I.R.T.A au putut pleca ieri şi autobuzele de pe liniile Alexandria, Hotarele, T. Măgurele, Furculeşti, Ghimpaţi. E posibil ca începînd de astăzi toate celelalte linii de autobuze cu plecări din Bucureşti să-şi reia activitatea normală. ★ Pe străzi şi în tramvaie s-a afişat ieri publicaţia conţinînd decizia sfatului popular al Capitalei cu privire la contravenţiile la care se expun cetăţenii ce nu-şi curăţă zăpada de pe acoperişuri, de pe trotuare şi la rigole, precum şi cei ce aruncă zăpada din curte în stradă. * I.CX. Combustibilul Bucureşti anunţă că toate drumurile spre depozite au fost desfundate, fiind accesibile pentru transportul lemnelor şi cărbunilor la domiciliul cetăţenilor. Circulaţia vehiculelor I.T.B. care trec linia de centură a Capitalei începe să reintre în normal. Astăzi se repun în circulaţie liniile de autobuze 49 (Răzoare — Şos. Alexandria) 55 (Afumaţi—Ştefăneşti) 57 (Parcul Rahova—Mihăileşti)Cu începere de mâine, vineri, se vor relua circulaţia şi pe liniile de autobuze 53, 63 şi 65. Puncte mobile pentru schimbarea buteliilor de aragaz Depozitele de baze lichefiate (aragaz) au înfiinţat în diferite puncte ale Capitalei staţiuni mobile pentru schimbarea buteliilor, în aceste zile cînd circulaţia este îngreunată din cauza zăpezii. Aceste puncte mobile vor funcţiona în fiecare zi până ce străzile vor fi curăţate de zăpadă. Cocs metalurgic în contul lunii viitoare DEVA. — Iniţiativa de îmbunătăţire a indicilor de utilizare a cuptoarelor, pornită de cocsarii de la uzina Cocsochimică Hunedoara şi angajamentul lor de a obţine în plus peste sarcinile anuale de plan 6.000 tone de cocs metalurgic pe fiecare schimb, au ca rezultat sporirea producţiei de cocs necesară furnalelorIn ziua de 28 ianuarie muncitorii din schimbul III au realizat planul de producţie pe întreaga lună şi au dat 264 tone cocs metalurgic in contul lunii viitoare. Rezistenţa mecanică medie a cocsului produs în această perioadă este de 305 kg. pe tobă, faţă de 295 kgcât s-a prevăzut la pornirea, iniţiativei. (Agerpres) O realizare a uzinelor „Magheru“ din Topleţ TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). Colectivul uzinelor de maşini unelte agricole „Magheru" din Topleţ regiunea Timişoara, cunoscut prin produsele sale destinate agriculturii, zilele acestea a realizat o presă de tăiat tablă proiectată şi construită de un grup de ingineri, tehnicieni şi muncitori, conduşi de Traian Cazimir, inginer şef al întreprinderii. Presa poate fi folosită pentru tăierea tablei de o grosime pînă la 5 mm şi o lăţime de pînă la 3.000 mm., operaţie care necesita o forţă de 80 tone greutate. Presa este de circa 7 tone. Presele de acest fel sunt necesare numeroaselor fabrici din ţară, pentru construcţia unor maşinii şi unelte pentru agricultură. n sala de expoziţii a Uniunii Artiştilor Plastici din R.S.S. Bielorusă— Minsk, s-a deschis recent expoziţia cu lucrări originale ale pictorului român A. Jiquide. La Institutul de pictură, sculptură şi arhitectură „Ila Repan“ din Leningrad s-a deschis o expoziţie cu reproduceri după operele aceluiaşi pictor. ★ In întîmpinarea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, secţia culturală a sfatului popular al Capitalei va edita un fotomontaj oglindind realzările sfatului în diferite domenii de activitate. ★ In cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare în unele raioane din Capitală, se vor organiza expoziţii de artă plastică care vor oglindi diferite teme de muncă şi frumuseţile patriei noastre. Aceste expoziţii se vor deschide la căminul cultural din Băneasa, la casa de cultură! „Gh. Gheorghiu-Dej“, la şcoala din cartierul Ferentari etc. — la jumătatea lunii februarie. Miercuri dimineaţă a părăsit Capitala prof. J. K. Pollock, preşedintele Facultăţii de ştiinţe politice a Universităţii din Michigan (S.U.A.) care ne-a vizitat ţara timp de apriliape două săptămîni. La aeroport, oaspetele american a fost condus de representanţi ai Ministerului AfipeerTSr Externe.A fost de faţă Emory Coblentz Swank, consilier al Legaţiei S.U.A. la Bucureşti. • Zilele acestea a fost dat în funcţiune al treilea bloc sanitar de la spitalul de contagioşi din şoseaua Mihai Bravu din Capitală. Noul blocare o capacitate de 70 locuri. Pînă la 31 aprilie se va da în funcţiune şi cel de-al patrulea bloc sanitar al spitalului. • Dr. AL Bulla, secretar general al Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale şi Dumitru Mărgăritescu, director în Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, au plecat la Berlin în vederea semnării unui acord între R. P. Romînă şi R. D. Germană privind colaborarea dintre cele două ţâri pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei. Totodată, delegaţia romînă va purta discuţii cu reprezentanţii Ministerului Ocrotirii Sănătăţii din R. D Germană în vederea încheierii unui acord între ţările noastre pe linia prevederilor sociale. k Motonava „Transilvania“, plecată în croazieră pe Marea Mediterană cu un grup de turişti, soseşte la Constanţa sîmbătă 1 februarie. ★ La sfîrşitul acestei săptămîni, un grup de 40 de artişti de la Cercul de Stat din Bucureşti vor pleca în R.D. Germană. Ei vor da spectacole la Lepz'g, în tot timpul cît va fi Tîrgul internaţional de aici, adică pînă la jumătatea lunii martie. Spectacolul va cuprinde o serie din cele mai reprezentative numere: dresură de lei, acrobaţii, prestidigitaţie, dresură de cămile, excentrici muzicali, dansuri acrobatice etc. O parte dintre actori vor rămîne în continuare în R.D. Germană pentru un contract de 8 luni, timp în care vor face un turneu prin diferite oraşe ale ţării. Pentru promovarea celor mai noi metode în studiul fenomenelor socialeconomice, Direcţia Centrală de Statistică a organizat un ciclu de şase conferinţe, ce vor fi ţinute de specialişti în economie, matematici şi statistică. Prima conferinţă are loc azi 30 ianuarie a.c. orele 18 in sala din str. Stavropoleos nr. 6. Vorbeşte prof. Gh. Mihoc, membru corespondent al Academiei R.P.R., despre „Metoda programării lineare“. • Baza de Cercetări Ştiinţifice din Timişoara a Academiei R.P.R. şi institutele de învăţămînt superior din Timişoara organizează în zilele de 30 ianuarie—1 februarie o sesiune ştiinţifică generală. Sesiunea va fi închinată sărbătoririi a 5 ani de existenţă a Bazei de Cercetări Ştiinţifice din Timişoara a Academiei R.P.R. Şedinţa de deschidere va avea loc la Timişoara la 30 ianuarie, orele 10, în sala mare a Casei de cultură a studenţilor din Bd. Jdanov nr. 9. • Cu prilejul comemorării a 25 de ani de la luptele ceferiştilor de la Griviţa, Casa de Cultură a Sindicatelor organizează un ciclu de manifestări, printre care: o întîlnire a pionierilor şi şcolarilor din Capitală cu Vasile Bîgu, expuneri privind luptele din februarie 1933 etc. Manifestările vor avea loc in prima jumătate a lunii februarie. ★ La Constanţa a avut loc consfătuirea maiştrilor din industrie, transporturi şi construcţii organizată de comitetul regional P.M.R. cu concursul filialei regionale A.S.I.T. In cadrul consfătuirii s-a analizat activitatea maiştrilor în procesul de producţie, precum şi orientarea acestora către îndeplinirea celor mai importante sarcini ce stau în faţa colectivelor de oameni ai muncii din unităţile industriale, de transporturi şi construcţii ale regiunii Constanţa. ★ Institutul de Folclor pregăteşte pentru a da la tipar primele două volume din „Marea colecţie — folclorul R.P.R.“. Primul volum cuprinde folclorul Pădurenilor (regiunea Hunedoara) compus din cîntece, dansuri, poezie şi proză populară. Al doilea volum cuprinde folclorul lăutarilor din Clejana (regiunea Bucureşti). Miercuri 29 ianuarie a avut loc la Casa Universitarilor din Cluj un spectacol dat de ansamblul de estradă al uzinelor „Ianoş Herbak“. Prezentat de artiştii Nae Botta şi Bogdan Kálmán, spectacolul — alcătuit din muzică uşoară, evoluţii coregrafice etc. — s-a bucurat de un reuşit succes. In cadrul „Clubului celor ce învaţă limba rusă“, la Casa prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. din Capitală, se fac in continuare înscrieri la cursurile populare de limba rusă ciclul I, ciclul II, ciclul III şi avansaţi. La acelaşi club se dau consultaţii individuale, au loc convorbiri în limba rusă, conferinţe, prezentări de cărţi etc. Clubul este deschis zilnic între orele 18—21 în clădirea din str. Batiştei nr. 14. Miercuri au părăsit Capitala, îndreptindu-se spre patrie, Ahmad Hamrouche, director al Teatrului Naţional din Cairo, Fatah Nashat şi Hamdl Gheiss, regizori şi actori la acelaşi teatru care la invitaţia I.R.R.C.S. au făcut o vizită de cîteva săptămîni in R.P. Romînă. Discoteca şi biblioteca muzicală A.R.L.U.S. din str. Batiştei nr. 14, organizează in fiecare duminică audiţii muzicale la cerere, pentru întreprinderi sau Instituţii. Audiţiile au loc in sala bibliotecii sau, la cerere, in întreprindere sau instituţie. * Miercuri seara, în sala Ateneului R. P. Române, formaţiile de cor, solişti şi orchestră ale sfatului popular ■ al Capitalei au prezentat în premieră, sub formă de operă-concert, drama lirică „Otello“ de Giuseppe Verdi. Spectacolul dat de formaţiile Ansamblului sfatului popular, care au mai prezentat pînă acum sub formă de operă-concert operele „Trubadurul“ de Verdi, „Cavaleria rusticană“ de Mascagni, „Paiaţe“ de Leoncavallo şi „La drumul mare“ de C. C. Nottana, s-a bucurat de succes. Astăzi 30 ianuarie ora 19:30, are loc în amfiteatrul spitalului „Colţea" o şedinţă de comunicări pe temei« „Fractura deschisă a temporalului operată“, „Otomastoidita acută «ntts biorezistentă“ etc. * v- ★ ★ ★ TELEGRAMĂ Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romine, a primit din partea împăratului Abisiniei, Haile Sellassie, următoarea telegramă: Cu ocazia alegerii dv.in postul de preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine, vă trimitem felicitările noastre şi cele mai bune urări de succes în noua dv. funcţie de mare răspundere care v-a fost încredinţată. CRONICA Printr-o Hotărîre a Consiliului de Miniştri, tov. Petre Belle, a fost desărcinat din funcţia de secretar general al Consiliului de Miniştri, ca necorespunzător. Printr-o altă Hotărîre a Consiliului de Miniştri, tov. Tiţă Florea a fost numit în funcţia de secretar general al Consiliului de Miniștri. SPORT Concursul internaţional de patinaj viteză de la Alma-Ata Pe patinoarul de mare altitudine de la Alma-Ata se desfăşoară concursul internaţional de patinaj viteză la care participă sportivi din R.P. Chineză, R.P. Romînă, R.P.D. Coreeană După cum transmite corespondentul Agenţiei TASS, gheaţa excelentă şi condiţiile atmosferice favorabile au permis ca majoritatea patinatorilor din echipele oaspete să stabilească noi recorduri valoroase. Reprezentanta R.P. Romíno, Eva Farkaş, a doborît două recorduri republicane la 500 m. cu timpul de 52 secunde şi la 1.500 m. în 2’52”2/10. Un nou record al R.F. Romíno a stabilit și Zoltán Székely în proba de 5.000 m. cu timpul de 8’53”3/10. Un alt concurent romín, Valerian Kurt, a realizat timpul de 8’53”9/10. In această probă o formă excelentă au dovedit patinatorii chinezi și coreeni. Li Tai-cen a coborât recordul R.P. Chineze la 8’36”2/10, iar coreeanul Kim En-Zo a obținut timpul de 8’38’’8/10. Ştiri . Marţi seara, s-a desfăşurat la Berlin dubla întîlnire internaţională de gimnastică dintre echipele cluburilor Dinamo Berlin şi Dinamo Bucureşti. Cele două echipe şi-au împărţit victoriile : la bărbaţi, echipa gimnaştilor români a cîştigat cu 325, 35—309, 53 puncte, iar la fete, berlinezele s-au dovedit superioare, terminînd învingătoare cu scorul de 222, 95—217, 15 puncte. In competiţia masculină, o formă remarcabilă a arătat reprezentantul nostru Fr. Orendi, care s-a clasat pe primul loc în clasamentul individual. • Continuîndu-şi turneul în ţara noastră, echipa feminină de handbal Lokomotiv—Virovitica (R. P. F. Iugoslavia), a întîlnit miercuri seara în sala „Tractorul“ din Oraşul Stalin formaţia Progresul din localitate. Handbalistele din Oraşul Stalin au desfăşurat un joc excelent, obţinînd victoria cu scorul de 14—10 (4—4). • Meciul internaţional de baschet dintre echipele reprezentative masculine ale R. P. Ungare şi Italiei, disputat la Bologna, a luat sfîrşit cu scorul de 59—53 (29—27) în favoarea sportivilor maghiari. • Intr-un comunicat dat publicităţii la 29 ianuarie federaţia de fotbal a Irlandei de nord a anunţat că va participa la turneul final al campionatului mondial de la Stockholm Par. 8- a ea Pe calea înfăptuirii uniunii dintre Egipt şi Siria Şedinţa Consiliului de Miniştri al Siriei CAIRO 29 (Agerpres). — Postul de radio Cairo anunţă că la 28 ianuurii a avut loc la Damasc o şedinţă a Consiliului de Miniştri al Siriei, sub preşedinţia lui Sukri Kuatli, preşedintele Republicii. La sfîrşitul şedinţei, primul ministru, Sahri Asali, a declarat că Consiliul de Miniştri a analizat rezultatul tratativelor duse la Cairo, in legătură cu uniunea dintre Egipt şi Siria. Asali a anunţat că Consiliul de Miniştri al Siriei va ţine o a doua şedinţă la 29 ianuarie, în care se va fixa data proclamării noului stat arab egipteano-sirian PROCLAMAREA NOULUI STAT ARAB, a spus Asali. VA FI ANUNŢATA IN URMĂTOARELE CITEVA ZILE In legătură cu aderarea altor state arabe la statul federal egipteanosirian, Akram Hurani, preşedintele Camerei deputaţilor Siriei, a precizat că singura condiţie pentru aceasta este ca statele care doresc să adere să fie libere de orice influenţă străină, de pacte şi blocuri militare. Convorbirea preşedintelui Nasser cu un grup de ziarişti americani CAIRO 29 (Agerpres). După cum s-a mai anunţat, preşedintele Republicii Egipt, Nasser, a primit la 26 ianuarie un grup de ziarişti americani, care fac o călătorie prin ţărle Orientului Apropiat şi Mijlociu, şi a răspuns la întrebările ce i-au fost puse. După cum se anunţă, preşedintele Nasser a declarat că între Egipt şi Siria a fost realizată o înţelegere deplină cu privire la crearea unei uniuni federale între cele două ţări. Declaraţia cu privire la crearea uniunii, a spus preşedintele, va fi făcută intr-un viitor apropiat. El a adăugiat că la acest acord vor putea adera şi alte ţări arabe. Răspunzînd la întrebarea referitoare la politica Statelor Unite in Orientul Mijlociu, preşedintele Nasser a declarat : „Simţim că Statele Unite încearcă să exercite presiuni asupra noastră, pentru a ne obliga să ducem o politică care să corespundă intereselor lor, chiar dacă această politică nu ne convine. Dar noi vrem în primul rînd să ne simţim liberi“. Intenţia Statelor Unite de a forţa ţările Orientului Apropiat şi Mijlociu „să adere la acorduri şi alianţe“, a arătat Nasser, este considerată de popoarele acestei regiuni ca o politică imperialistă, ca o încercare a unei mari puteri de a-şi impune voinţa unor ţări mici, fără a ţine seama de interesele acestor ţări. Răspunzînd la întrebarea în legătură cu politica Uniunii Sovietice, Nasser a spus: „Rusia este o mare putere, între ea şi Statele Unite are loc o întrecere şi rivalitate. Noi suntem o ţară mică, care vrea să-şi păstreze independenţa. Statele Unite au incercat întotdeauna să ne impună părerile lor. Am fost supuşi unor presiuni permanente din partea S.U.A., care aveau drept scop zădărnicirea măsurilor pe care le luam în vederea asigurării independenţei şi dezvoltării producţiei noastre. Rusia, pe de altă parte, ne-a sprijinit din toate punctele de vedere. Relaţiile noastre cu Uniunea Sovietică, începînd din 1954 şi pînă în prezent, s-au bazat şi se bazează întotdeauna pe sinceritate şi încredere deplină. Răspunzînd la întrebarea privitoare la propunerea sovietică de a se convoca o conferinţă a conducătorilor Estului şi Vestului, Nasser a declarat că Egiptul sprijină orice pas îndreptat spre menţinerea păcii şi slăbirii încordării Internaţionale. Vorbind despre situaţia din Orientul Mijlociu, preşedintele Nasser a subliniat că Egiptul este împotriva pactului de la Bagdad. Discursul preşedintelui Tito la Congresul Tineretului Popular din Iugoslavia BELGRAD 29 (Agerpres). — Tanjug transmite : Luind cuvintul la cel de-al 6-lea Congres al Tineretului Popular din Iugoslavia, preşedintele L B. Tito a declarat că unul din principalele ţeluri ale Iugoslaviei este de a nu depinde de nimeni din afară. In conformitate cu acest principiu, a spus vorbitorul. Iugoslavia a renunţat recent la ajutorul militar american. „Noi vom renunţa la orice ajutor care ar implica anumite concesii din partea noastră, a declarat Tito. În prezent sîntem suficient de puternici pentru a realiza cu propriile noastre forţe ţelurile pe care ni le-am propus“. Preşedintele s-a referit la unele cazuri de propagandă duşmănoasă Iugoslaviei din partea puterilor occidentale. El a citat ştirile publicate de anumite ziare occidentale în legătură cu pretinsa grevă care ar avut loc în mina carboniferă de la Trbovice. Tito a declarat că aceste zvonuri sunt neîntemeiate. I. B. Tito s-a ocupat de asemenea de cazul vasului „Slovenia“ și a afirmat că confiscarea încărcăturii vasului este un act de piraterie. După ce a declarat că vasul nu transporta nici un fel de contrabandă de arme spre Algeria, Tito a declarat că Iugoslavia este împotriva colonialismului și simpatizează cu toate popoarele coloniale care doresc să se elibereze șî să devină stăpîne pe soarta lor. Cu toate acestea, a spus el, Iugoslavia nu se angajează în probleme care ar putea s-o compromită şi n-a săvîrşit nici un act contrar dreptului Internaţional. 1. B. Tito a declarat că Iugoslavia nu va permite să se arunce asupra ei un blam pe care nu-l merită. In continuare, preşedintele Tito s-a ocupat de problemele tineretului Iugoslav arătînd sarcinile ce-i stau în față. In legătură cu confiscarea încărcăturii vasului „Slovenia“ Comunicatul societăţii elveţiene „Felix“ PARIS 29 (Agerpres). Agenţia France Presse anunţă că societatea de transporturi elveţiană „Felix“, care îşi are sediul la Zurich, a dat publicităţii un comunicat în legătură cu confiscarea încărcăturii vasului iugoslav „Slovenia“ de către autorităţile franceze în largul mării, sub pretext că ar fi destinată patrioţilor algerieni. Comunicatul precizează că întreprinderea „Felix“ a efectuat un transport de arme pe care l-a încredinţat unei întreprinderi iugoslave pentru a fi expediat dintr-un port iugoslav cu destinația Casablanca. Comunicatul adaugă că transportul a fost efectuat la cererea unei firme marocane care a încheiat un contract cu întreprinderea „Felix“. Comunicatul subliniază că era vorba de un transport absolut legal, pentru care se primiseră toate autorizaţiile necesare Armele şi muniţiile fuseseră declarate şi specificate în mod amănunţit atît în factura mărfurilor de pe bordul vasului, cît şi în frohtul încărcăturii