Romînia Liberă, iunie 1958 (Anul 16, nr. 4244-4267)

1958-06-03 / nr. 4244

Pag, 2-0 !...• Din activitatea sfaturilor populare Mai faceţi o cerere... — Mai faceţi o cerere, tovarăşă! Negreşit, o rezolvăm şi in trimestrul III începem lucrările... Petiţionara — profesoara Elisabeta Mîndruşca de la o şcoală medie — priveşte neîncrezătoare la funcţiona­rul de la I.L.L. Cluj. Cazul ei este bine cunoscut aici, aşa că n-are rost sâ-l mai repete. Se mulţumi să a­­dauge: — Doar am făcut atttea cereri... Intr-adevăr, la cereri solicitanta nu s-a precupeţit niciodată. Deţinind îm­preună cu familia ei o cameră, o bu­cătărie şi dependinţele respective in str. Ilie Măcelaru nr. 16, ea a soliei, iar I.L.L.-ului executarea a diferite reparații necesare. Dacă la cererile din 1 anii 1953 și 1954 nu li s-au dat niciimi­ curs, în schimb la cererea nr. ISBei din 6 mai 1955, I.L.L.-ul s-a sevat­.-trim­iţînd un delegat la fața locului și constatind justeţea cereri­lor, jb.a, chiar si necesitatea amenajării băii si w.c.-ului. In răspunsul trimis solicitantei, s-a precizat că lucrările au fost­ planificate pentru trimestrul Cu­ acest răspuns Insă, I.L.L.­Cluj și-a început anual jocul de-a planifi­­...■ea,, „Uitind" să execute lucrarea, întrijpriderea nu a uitat însă să pro­mită. La cererile din 1956, tov. loan Kiss, fostul director al I.L.L., a sem­nat personal un răspuns pentru­­ tova­răşa Mîndruşca anunţind-o că lucră­rile vor începe în trimestrul III. In anul 1957, lucrările au fost planifica­te pentru 1 iunie, ca apoi să fie ami­­nate pentru luna noiembrie 1957, cînd de asemenea au fost „neglijate". A­­cum, locatarei din str. Ilie Măcelaru­­ se. Solicită o nouă cerere. Pentru ce par&mtPentru o nouă planificare pe apr^Stul trimestru, sau pe viitorul daMl acesta ne-a îndemnat să ne interesăm mai îndeaproape de felul cum se rezolvă cererile oamenilor muncii la I.L.L. Cluj. Constatările fă­cute nu sunt deloc îmbucurătoare. Alte cereri zac luni întregi prin sertare, fără a se trimite răspuns la ele, line­ari se pierd şi dosare întregi, ca cel al pictoriţei tafta Pallos, care a soli­citat anul trecut aprobarea amenajă­­rii — pe cheltuiala proprie — a unui atelier de pictură în podul locuinţei sale. Intrebînd pe unii din funcţionarii de la I.L.L. dacă sfatul popular oră­­şenesc, comitetul său executiv, a în­treprins un control la această între­prindere In legătură cu rezolvarea cererilor cetăţenilor, ni s-a răspuns :­­Sfatul ? Păi el îşi are cererile propriij Cînd să mai vadă şi de ale noastre? Intr-adevăr, cereri se primesc şi la stat. Să ne Interesăm şi de ele. V . .. £tre operativitate Irj! şi tărăgănare firesc, la sfatul popular al Cluj se înaintează un mare nUtpst­’hde e'er­er­i, care — prin regis- Acrtura generală — sint îndrumate in R*eM$A»giiîla secţiile respective. Din pătate, la unele secţii’ cererile aşteaptă­ uff timp îndelungat pînă să fie rezolvate. Aşa se intîmplă bună­oară la secţia de gospodărie comuna­lă.. Cele mai multe doleanţe cetăţe­­­ ­pop­e­­ neşti sunt înfăţişate serviciului spaţiu­lui­ locativ din această secţie. Cunos­cute fiind greutăţile din acest sector — cu toate numeroasele construcţii făcute în ultimul an — nimeni nu are pretenţia că rezolvarea cererilor de locuinţe este uşoară, totuşi sunt unele cazuri vechi care necesită rezolvare şi care se amină an de an (ca de pildă cererea tovarăşei Maria Pop, transferată în interes de serviciu în Cluj de cîţiva ani de zile). Tov. Er­nest Parcs, şeful serviciului statului locativ, nu se străduieşte să-şi înde­plinească îndatoririle cum trebuie. El n-a luat măsuri pentru organizarea în acest serviciu a unei evidenţe clare a cererilor de locuinţe, Înaintate, din care motiv unele cazuri vechi şi În­dreptăţite nu-şi găsesc rezolvarea. Cetăţeni care fac coadă pe degeaba... De altfel, la serviciul spaţiului lo­cativ este organizată prost şi primi­rea cetăţenilor. La acest serviciu, ce­tăţenii trebuie să um­lele zile şi săp­­tămîni de-a rîndul pentru obţinerea unor simple adeverinţe de „intrare în familie“, deşi înaintează toate actele necesare. Aceasta, pentru simplul mo­tiv că nu există un birou separat pentru rezolvarea actelor de a­cest fel , cetăţenii sunt primiţi numai de două ori pe săptămînă şi sînt nevoiţi să stea la rînd împreună cu solici­tanţii de locuinţe. Neglijente întîlnim şi la alte secţii. Secţia de arhitectură şi sistematiza­re, de pildă, a acordat autorizaţii de construcţii de locuinţe unor cetăţeni care n-au domiciliul în Cluj, dind astfel naştere unor încurcături pentru organele care aprobă stabilirea in a­­cest oraş. Lîncezeală în rezolvarea ce­rerilor există şi la oficiul orăşenesc de prevederi sociale. Pe deasupra, funcţionarul Iuliu Barat bruschează cetăţenii veniţi la acest oficiu.. Cum pot fi îndreptate lucrurile Aflînd de aceste lucruri, vă veţi pune întrebarea: oare ce face comi­tetul executiv al sfatului popular oră­şenesc ? Ce măsuri înţelege să ia pentru asigurarea unei bune şi opera­tive rezolvări a cererilor cetăţenilor ? Trebuie să spunem din capul locu­lui că această îndatorire este neglija­­­ă de comitetul executiv. Dacă răs­foim dosarul cu procese verbale ale şedinţelor comitetului executiv orăşe­nesc, constatăm că nici anul trecut, nici în primul semestru din acest an, n-a fost consacrată nici o şedinţă discutării problemei cererilor oameni­lor muncii. Or, la biroul de reclama­ţii şi sezisări al sfatului popular oră­­şenesc mai există unele deficienţe, se mai pune rezoluţia rezolvată chiar pe unele cereri care n-au fost apro­bate, deşi existau posibilităţi pentru aceasta. Rezolvarea nu înseamnă nu­mai răspunsul dat petiţionarului, ci aprobarea — in măsura posibilului, — a doleanţei respective. In afară de aceasta, cele mai multe ce­reri nu sunt înaintate prin a­­cest birou, ci prin secţiile statului. Aci trebuie efectuat un control siste­matic din partea comitetului executiv, aci trebuie urmărită scontarea acte­lor, care in ultima vreme lasă de do­rit. Aceeaşi muncă de control trebuie făcută şi la întreprinderile sfatului popular, ca de pildă la 1-L.L., unde există deficienţe serioase. Reflectînd cu seriozitate la aceste probleme, luind măsurile corespunză­­toare pentru îmbunătăţirea muncii de rezolvare a cererilor cetăţeneşti, co­mitetul executiv al sfatului popular orăşenesc Cluj va fi ajutat el însuşi cu mult mai eficient, în îndeplinirea sarcinilor sale curente, în buna gos­podărire a oraşului Cluj. MIRCEA SCRIPCA F 1 ‘ NCIICZ­IUŢEANU La staţia de „Sal­vare" din Galaţi cu excepţia unor accidente de circula­ţie1 sau în cazurile de naştere, cel ce solicită serviciul de urgenţă este supus prelării unui chestionar cu rubricii cu antecedentele iar la firmă este îm­tremi­c bilet de internare In spital. In caz negativ — şi acest lucru se intîmplă iar cui tn timpul nopţii — se T,rul- Acest procedeu este I \dste bizare instrucţiuni ale "tăiate şi prevederi sociale lili executiv orăşenesc Galaţi. Tn plus, staţia de Salvare din Ga­laţi nu dispune de un serviciu de gar­dă format din medici, care să înso­ţească la nevoie autosalvarea şi să dea personal îngrijiri bolnavilor, ci din trei oficianţi sanitari care, cu toată prac­tica lor, nu pot înlocui munca medi­cilor. Comitetul executiv orăşenesc Galaţi este dator să reorganizeze, pe princi­piul, operativităţii, activitatea staţiei de „Scăpare* şl să înfiinţeze un serviciu de'■■gamă­format din medici. se ’’dirndiK Jbpd­jditi, nevoie săli' nprrun ăin sim­­plă 'dttriozitate con­sulţi tabelul de so­siri şl plecări din Autogara., Buzău, constaţi că, In rind cu celelalte, e tre­cută şi cursa Buzău.Bălăneşti. Dacă vrei insă să călătoreşti cu această cursă, afli. că In realitate e inexistentă. „In 3-4 ladle e pe traseu". Cu aceste cuvinte obişnuiesc tovarăşii de la I.R.T.A. Buzău să-i ,,îmbărbăteze“ pe toţi acei care cer lămuriri. Dar oame­nii %j)&''pierdut — şi pe drept cuvint — littred­srea in promisiunea conducă­torilor de la I.R.T.A. — ne scrie citi­­toruliC. NIȚULESCU. Și asta datorită faptqlțți'ljcă din vara anului 1956 cînd a fost suspendată „temporar", această cursă^ti-a* mai apărut pe traseu. Cățffțnrft cel prin intermediul ziarului ca I-R­ T­.A. -să precizeze cînd va fi re­­pisă, lotuŞi in circulaţie cursa Buzău- Bărlăţi­şti. ‘­­ * In cartierul Bă­­neasa din Bucureşti existau două uni­tăţi „F­erometal", care la un moment dat, s-au desfiinţat. De asemenea unica secţie din cadrul magazinului­,de textile din acest car­­tier care vindea încălţămintea a fost desfiinţată. Cetăţenii din cartier n-au reuşit pînă In prezent’­să descopere de ce Organi­zaţia comercială raională le acordă un asemenea tratament. Ei speră, că vor fi­­luate* măsurile necesare pentru în­lăturarea acestor neajunsuri, îşi in­­cheie scrisoarea cititorul nostru N. DOB­RE. imflă refuză genera secţie l­a cotul. -oig nib Di«si­sea"151.­­«■SIfumaleJ Delapidare Tribunalul popular al raionului Bră­­neşti a judecat pe Ştefănescu Marin din comuna Fundulea, raionul Bră­­­teşti, fost casier la gospodăria agri­colă colectivă „Gh. Doja“ din comu­na Fundulea, învinuit că şi-a însuşit suma de 9.777 lei prin decontarea de două ori a unei facturi pe care a sus­­tras-o de la contabilitate şi a mai multor chitanţe, plus o lipsă nejusti­ficată în gestiune. Tribunalul, prin ho­tărîrea pronunţată, rămasă definitivă în urma respingerii recursului, l-a condamnat la 4 ani închisoare corec­­ţională şi 4 ani interdicţie. Ultraj, după scandal Crăciun Pandor din Bucureşti, str. Enăchită Văcărescu 52, întorcîndu-se seara spre casă, a început să se cer­te cu soţia sa pe drum. Intervenind miliţianul din post, acesta a fost ul­tragiat. Trimis în faţa justiţiei, Cră­ciun Pandor a fost condamnat de tribunalul popular Tudor Vladimirescu la un an şi şase luni închisoare. Furt din avutul obştesc In ziua de 20 iulie 1957, Ghiţă Flo­rian din comuna 30 Decembrie, raio­nul Vidra, în timp ce muncea la moa­ra comunală, a sustras 12 bucăţi celo­­plast şi 93 metri pînză albită arun­­cîndu-le peste gard. Prin intermediul lui Dumitru Grunţoi din aceeaşi co­mună, a vîndut 4 buc. plăci celoplas, şi 23 metri pînză, înainte de a fi prinşi şi deferiţi justiţiei. Apreciind gravitatea acestor fapte, tribunalul popular al raionului Vidra îl condam­nă pe Ghiţă Florian la 3 ani închi­soare corecţională pentru furt din a­­vutul obştesc iar pe Dumitru Grunţoi la 2 ani închisoare corecţională pen­tru tăinuire, obligîndu-i totodată la plata sumei de 468 lei despăgubiri ci­vile. Respingindu-se recursul, hotărî­rea a rămas definitivă. Huliganism Mihail Burada, funcţionar, domici­liat în Bucureşti, str. Badea Cîrţan nr. 58, aflîndu-se seara în staţia de tramvai Tunari, şi fiind cu chef, a început să acosteze femeile ce treceau pe acolo. Pentru că-l ignorau, el s-a dedat la acte de huliganism, pentru care a fost judecat şi condamnat la un an şi şase luni închisoare. Comerţ clandestin Maria Cojocaru, din cal. Rahovei nr. 148 a fost surprinsă de către or­ganele Miliţiei vînzînd textile fără a poseda autorizaţia cuvenită. Tribuna­lul a condamnat-o, pentru comerţ ili­cit, la doi ani închisoare şi a dispus confiscarea mărfurilor. p= DUPĂ ZECE ANI (Urmare din. pag. l­ a) actul naţionalizării : Nenciu Cristea, Ilie Voinea, Gheorghe Arsene. Reuşesc să stau de vorbă cu ultimul, care e azi şeful secţiei sculărie. Aş vrea să-l iau pe Gheorghe Ar­sene să colindăm împreună fabrica. Dar aşa ceva cere mult timp şi şeful secţiei sculărie se află în plină zi de lucru. De aceea trebuie să renunţ, în­adins iau totul de la coadă. Fac întîi un ocol mare prin spatele uzinei. Nu trec pe la vechile secţii şi mă duc di­­rect la cele noi. Sunt trei hale mari, cazangeria, construcţiile metalice, mon­tajul, întinse pe cîteva mii de metri pătraţi (suprafaţa cuprinsă astăzi de clădirile uzinei este de trei ori mai mare ca înainte de naţionalizare). Aici, în halele acestea se modelează cazane complexe de aburi, utilaje grele pentru siderurgie, pentru industria chi­mică, pentru industria alimentară, u­­tilaje petrolifere (părţile mecanice de mare precizie), mori de ciment. Asta, în mare, în legătură cu morile îmi amintesc un amănunt spus de directorul adjunct al uzinelor, cu sens de anecdotă. In 1952 la noi în tară încă nu se fabricau mori de ciment. S-a încercat o coman­dă cu belgienii şi aceştia au spus: „In patru ani aveţi morile“. Care pa­tru ani ? Să aşteptăm noi atît cu Bi­­cazul ? (căci morile astea trebuiau pen­tru fabrica de ciment de la Bicaz). Şi le-am făcut noi nu în patru ani şi nici măcar într-un singur an ci în nur­mai 6 luni. Şi era la început ! Acum ce să mai vorbim. De la uzi­nele „Mao Tze-dun“, fost „Vulcan“ se exportă mori de ciment în nume­roase ţări ■■ în China, în India, în Core­ea, în Albania, etc. Marca M.T.D. co­lindă azi lumea. Plec de la secţiile noi. Acuma am să văd secţiile vechi. Aveam să mă corectez căci secţiile vechi nu mai sea­mănă cu ceea ce a fost. Mecanica u­­şoară care avea strunguri cu tracţiune mecanică e acum complet reutilată. Aici volumul producţiei a crescut cu mai mult de 6 ori. Şi nici turnătoria de oţel nu mai seamănă cu ceea ce a fost. In 48 avea doar un singur cup­tor de topit cu o capacitate de o tonă şi jumătate. Azi are cuptoare de cîte trei tone şi jumătate. Şi topeşte de la 80 la 500 tone de oţel pe lună. Trec din secţie în secţie şi-mi amin­tesc de ceea ce mi-a spus Gheorghe Arsene, care nu face parte din condu­cerea uzinei, nu este nici măcar ingi­ner. El îmi înfăţişase cît timp stătu­sem de vorbă cu el un vast plan de reorganizare ce s-a produs în toată u­­zina schimbîndu-i complet vechea fi­zionomie, punînd-o pe baze tehnice modeme. Pe baza acestor transformări capacitatea fostelor uzine „Vulcan“ a crescut din anul 1950 și pînă în 1957 de 5 ori. La plecare, în timp ce-mi strîngea mina în mîinile sale mari, aspre Gheorghe Arsene mi-a spus: „Ai vă­zut şi secţiile vechi dar tot n-ai vă­zut cum se lucra aici pe vremea pa­tronilor. N-ai avut unde să vezi fu­mul înecăcios ce ieşea de la turnăto­rie şi umplea curtea, n-ai avut unde să vezi lucrătorii plecînd acasă unsu­roşi şi murdari şi cîte şi cîte. Astea le ţinem minte numai noi“. Acum, după ce am aflat din gura oamenilor, din documente,­­ istoria uzinei, viaţa trăită aici la fostul „Vul­can“ cu 10, 20 şi 40 de ani în urmă, abia acum înţeleg şi pasiunea oame­nilor de aici pentru spaţiu, pentru lu­mină, înclinaţia lor pentru cură­ţenie şi sentimentul general de responsabilitate faţă de ceea ce se în­tâmplă sau se poate întîmpla în uzină, — totul. Şi mi se pare că nimic n-ar putea să explice, să exemplifice, să con­vingă mai bine ca toate astea ce în­seamnă participarea muncitorilor la gospodărirea uzinei lor, ce înseamnă spiritul lor gospodăresc și dacă vrei, valoarea la care se ridică în ochii lor omul. ELISABETA PETREANU Romín­ia libera VOINJA ŞI CURAJ Cînd e vorba de un concurs chiar pentru cei mici, emoţiile sint mari. Pe bicicletele pitice adaptate puterilor lor, înfocaţii „ciclişti" au pedalat cu sîrg şi ...nu de pomană. Premiile: mingi, păpuşi, bomboa­ne şi alte daruri, au fost împărţite cu dărnicie învingătorilor la con­cursul de biciclete pentru copii care s-a desfăşurat duminică pe Ca­lea Victoriei, cu ocazia Zilei copi­lului. Asemenea manifestări au a­vut loc în toată ţara. Foto: Nicu vasile Conferinţe regionale de luptă pentru pace In regiunea Stalin din sala Teatrului de Operetă din Oraşul Stalin a avut loc duminică Conferinţa regională de luptă pentru pace. Au participat peste 250 de dele­gaţi şi invitaţi de pe întreg cuprin­sul regiunii. Ei au reprezentat opinia diferitelor categorii de cetăţeni: mun­citori, ţărani muncitori, intelectuali, funcţionari, reprezentanţi ai diferitelor culte, mici meseriaşi şi gospodine, ce s-au întrunit pentru a dezbate pro­blemele actuale ale luptei pentru pace. Participanţii la Consfătuire au ur­mărit cu deosebit interes expunerea a­­supra situaţiei internaţionale şi infor­marea privind activitatea desfăşurată de Comitetul regional de luptă pentru pace, prezentate de prof. Traian Po­­povici, preşedintele Comitetului regio­nal de luptă pentru pace. În cadrul discuţiilor care au urmat delegaţii au exprimat hotărîrea oamenilor pe care îi reprezintă de a lupta necontenit pentru menţinerea şi întărirea păcii între popoare. In regiunea Piteşti PITEŞTI (de la corespondentul nos­tru) Ceea ce a impresionat în mod deo­sebit la conferinţa regională a comi­tetului de luptă pentru pace ţinută duminică la Piteşti a fost atmosfera caldă, pornită din inimi, adresată ini­milor. „Vă vorbesc ca unul care a cunos­cut­­ororile războiului, a spus învăţă­torul Constantin Popescu, din comuna Potcoava. Am plecat pe front 4 fraţi şi nu ne-am mai întors decît 2. Am stat în lagărul 17 A. din Austria timp îndelungat“. Participanţii ascultau cutremurîn­­du-se de cele cîte a pătimit învăţăto­rul cu părul alb de la Potcoava, care şi-a încheiat cuvîntul cu îndemnul: „Pacea să ne fie scumpă ca şi cu­vîntul mamă, ca aerul ce-l respirăm, ce lumina zilei“. Tânăra textilistă Constanţa Mano­­lache de la uzinele textile Piteşti a spus: „Muncitorii uzinei noastre au scos maşinile de sub dărâmăturile bombelor, au reconstruit zidurile dis­truse ale halelor. De aceea, orice succes în producţie, fiecare metru în plus ţesut, îl considerăm o contribu­ţie la apărarea păcii.“ Iată cîteva din pledoariile partiza­nilor păcii piteşteni, care întruniţi în conferinţă au ales comitetul regional, din 47 membri şi 16 delegaţi la con­ferinţa naţională şi într-o atmosferă entuziastă au trimis o moţiune prin care își afirmă încă odată hotărîrea de a apăra pacea. Spectator imoral Ioniţă Popescu, planificator la „Aprozar“, domiciliat în str. Turda nr. 42, aflindu-se la cinematograful „Timpuri Noi“ din bulevardul 6 Mar­tie, a fost reclamat de o cetăţeană că s-a dedat la acte ce constituie atentat la bunele moravuri. Trimis în faţa justiţiei, numitul a fost condamnat la trei ani închisoare corecțională. Marți — 8 iunie 1958 — nr. 4244 După primul act în „Cupa Dunării A luat sfîrşit primul act al compe­tiţiei fotbalistice „Cupa Dunării“. Acum „efectivele" se regrupează şi se pregătesc pentru cel de-al doilea act, căruia îi sunt fixate drept date de desfăşurare zilele de 8 şi 15 iunie. La această nouă confruntare va participa şi echipa timişoreană Ştiinţa care, duminică, a reuşit majora performanţă de a elimina din competiţie formaţia pragheză Dinamo Slavia care conta (din prima ediţie a întîlnirii) pe o vic­torie obţinută la două goluri diferenţă. Marele succes al studenţilor timişoreni a mai pălit puţin din supărarea şi dezamăgirea produsă de eşecul de mari proporţii (2—6) înregistrat de C.C.A. sîmbătă la Budapesta, în întîl­­nirea cu M.T.K., după o dispută care a marcat din nou scăderile existente în formaţia echipei noastre campioa­ne. Acum, Ştiinţa pregăteşte confrun­tarea cu formaţia iugoslavă Radnicki, care începe cu jocul de duminică de la Belgrad. Primul tur al competiţiei a fost cel mai nefavorabil fotbaliştilor unguri, care au pierdut trei din cele patru for­maţii participante; cehii au pierdut două echipe şi cîte una R.P.R., R.P. Bulgaria şi R.P.F. Iugoslavia, acestea în urma rezultatelor înregistrate în dublele partide susţinute: Tatran Pre­­sov—Partizan Belgrad 4—1, 2—4; Dukla Pardubice—Steaua Roşie Bel­grad 0—0, 0—2 ; Radnicki Belgrad-^ Ferencvaroş 2—1, 3—3; Lokomotiv Sofia—Tatabanya 0—1, 4—1 ; Ruda Hvezda—Salgótarján 1—3, 3—0; Voivodina Novi Sad—Levski Sofia 5—0, 0—1 ; Ştiinţa Timişoara— Dinamo Slavia Praga 3—0, 3—5; M.T.K.—C.C.A. 6-2, 3-2. Pentru turul al doilea, programul a fost stabilit precum urmează: Tatran Preşov—M.T.K., Radnicki Belgrad— Ştiinţa Timişoara, Lokomotiv Sofia— Steaua Roşie Belgrad, Voivodina Novi Sad—Ruda Hvezda Brno, primele echipe avind, duminică, rolul de gazde. • *44 Marea performanţă a Ştiinţei Timişoara TIMIŞOARA (de la trimisul nostru). Oraşul de pe malurile Begăi, a trăit sîmbătă şi duminică momen­te de mare fervoare, care au cul­minat duminică seara, după ce echi­pa studenţească locală „Ştiinţa“ a reuşit frumoasa performanţă de a se califica pentru sferturile de finală ale „Cupei Dunării“. Stadionul „23 Au­gust“ — cu totul necorespunzător pen­tru veleităţile şi tradiţiile sportive ale acestui oraş — amenajat în ultimele zile pentru a putea cuprinde un număr sporit de spectatori, a înregistrat cel mai mare record de afluenţă din ultimii zece ani, încă de dimineaţa publicul a ocupat locurile în picioare pe pelu­zele „ad-hoc“ (taluzuri de pămînt ri­dicate pe trei laturi ale arenei). Un public foarte cunoscător, foarte entu­ziast şi mai ales foarte conştient de rolul său activ în crearea ambianţei şi încrederii necesare echipei gazdă. Timp de 90 de minute acest public din pe­luze — in bună parte tineretul studen­ţesc din localitate — şi-a încurajat cu stăruinţă echipa favorită. Cînd echipele au intrat pe teren, la fluerul arbitrului bulgar Takov, fostele celebrităţi ale fotbalului nostru, Bindea, Bürgher, Beke, Ciolac, Sepi Graţian şi alţii care au urmărit jocul din tribune, exultau. Ştiinţa era echipată în alb- Visiniu — culorile renumitului „Chine­zul“. Dinamo Praga purta tricouri alb­­roşii, culorile Slaviei, vechiul club pra­­ghez, care a împ­linit acum­­65 ani de existenţă şi ale cărei tradiţii le con­tinuă. Meciul a început cu un joc foarte avîntat al localnicilor, purtaţi pariu pe aripi spre victorie de încurajările fre­netice ale publicului. Cu un joc sim­plu, cu pase lungi în adîncime, fără să ţină cîtuşi de puţin balonul la pi­cior, mişeîndu-se tot timpul şi în mare viteză pe teren, risipind fără cruţare eforturile, echipa Ştiinţei s-a instalat 40 din cele 45 de minute ale primei reprize în terenul oaspeţilor, care se apărau în anumite momente cu 10 şi chiar 11 oa­meni. Avînd pe Lereter şi Ciosescu vîr­­furi de atac înfipte adînc în dispoziti­vul defensiv al dinamoviştilor praghezi, studenţi au înscris în minutele 20 şi 35 prin Ciosescu, recuperînd astfel în­treg handicapul primei ediţii a întîlni­­ ­­t . La 1 iunie a început la Moscova turneul internaţional de tenis de cîmp la care participă tineri jucători din Polonia, Romînia, Cehoslovacia și U.R.S.S. In primul tur al probei de simplu, Serester l-a învins pe jucăto­rul sovietic Barovski cu 6—2 ; 6—1, iar Irina Mina a clștigat cu 6—1; 6—2 meciul cu Galina Bakseev (U.R.S.S.). La dublu mixt, Serester şi Mina au pierdut în faţa cuplului sovietic Dimitrieva­ Lihacev. Concur­sul continuă­­rii. Pînă atunci şi după aceia pînă la pauză, Ştiinţa a ratat cîteva foarte bune ocazii de a obţine un scor de 3 sau 4-0. După pauză, Dinamo Praga iese mai mult în atac, în timp ce la Ştiinţa se observă un joc oarecum mai prudent. Experienţa neplăcută de la Praga, din duminica anterioară, era încă prea proaspătă. Acţiunile studenţilor sunt to­tuşi la fel de periculoase şi iată că — în sfîrşit — în minutul 72 Cădariu în­scrie foarte spectaculos, printr-un şut năpraznic, la semi-înălţime, de la 20 de metri. Pînă la sfîrşit mai sunt de reţinut o acţiune vijelioasă Gîrjeanu—• Ciosescu, terminată cu­ un şut al ulti­mului care a zguduit bara transver­sală şi a revenit în teren (min. 84) apoi acordarea (cu uşurinţă) de către arbitru a unei lovituri de la II metri în careul praghezilor, pe care Ciosescu a ratat-o, trăgînd prea în centrul por­ţii şi permiţînd excelentului lanalt să respingă în teren. Acesteia au fost episoadele princi­pale ale întîlnirii. La ele se cuvine să adăugăm cîteva episoade care au avut la bază ambianţa psihologică specială în care s-a desfăşurat partida. Cînd Ştiinţa conducea cu 2—0, am fost mar­torii eforturilor ambelor echipe de a nu pierde nici o secundă din timp, de a nu face degajări hazardate, fără a­­dresă. După 3—0, deşi îşi domina ad­versarul în toate compartimentele de joc, Ştiinţa a avut o scurtă perioadă de încordare nervoasă, din teama de a nu primi un gol sau de a retrăi mo­mentele penibile ale sfîrşitului parti­dei de la Praga. Apoi, după interven­ţia promptă şi salutară a antrenorului Dincă Schileru, echilibrul moral al e­­chipei s-a restabilit şi Ştiinţa a termi­nat meciul în cîştigător sigur. Victoria studenţilor, foarte bine pri­mită desigur de toţi iubitorii fotbalului din ţara noastră, mai ales pentru că a venit după înfrîngerea la scor sufe­­rită in ajun de echipa campioană a ţă­rii, C.C.A., la Budapesta, este în pri­mul rînd urmarea admirabilului spi­rit de club, a elanului tineresc speci­fic formaţiilor studenţeşti, într-un cu- vînt urmarea condiţiei morale excelente pe care a avut-o duminică Ştiinţa din Timişoara. Să nu uităm că o parte din jucătorii Ştiinţei se află în perioadă de examene (Gîrleanu, de pildă, a dat un examen greu­­ şi l-a dat cu suc­ces — în chiar ajunul întîlnirii). Să nu­ ­­r­i­ a Duminică s-a disputat la Lju­­bljana întîlnirea internaţională de atletism dintre echipele reprezentative masculine ale R.P. Ungare şi Iugo­slaviei. Victoria a revenit atleţilor maghiari cu scorul de 120,5—91,5 puncte.­­ Cu prilejul concursului atletic disputat duminică pe stadionul Repu­blicii, Iolanda Balaş a înregistrat la săritura în înălţime un rezultat de 1,75 m. Această performanţă este in­ferioară cu 1 cm recordului european deţinut de campioana noastră, uităm inexperienţa jocurilor mari, cu caracter internaţional, a acestei echipe fruntaşe în fotbalul nostru. Să nu uităm că adversarul său a fost o echipă cu un joc tehnic avansat şi cu multă ru­tină internaţională şi că din această e­­chipă — care cuprinde internaţionali de mare reputaţie ca Jenak, Urban, Ke­rnele, Andrejkovici, Hrnka, Pesek şi al­ţii — n-au lipsit decît doi titulari, se­lecţionaţi în lotul reprezentativ al Ceho­slovaciei pentru campionatul mondial. Brînzei, Florescu, Cojereanu, Tănase, Cădariu şi Ciosescu au fost cei mai buni jucători timişoreni, în timp ce la Dinamo Praga s-au relevat Jenak, Lin­­hard, Vlasek, Urban şi Hemele. Arbitrul bulgar Takov a condus a­­tent, obiectiv şi cu foarte multă pri­cepere, ceea ce a reieşit mai cu seamă din aplicarea competentă a legii avan­tajului. Duminica viitoare Ştiinţa va juca în sferturile de finală ale „Cupei Dună­rii“, în compania redutabilei formaţii iugoslave Radnicki. E o misiune foarte dificilă pentru jucătorii timişoreni. Ca să întreacă acest adversar studenţii ti­mişoreni vor trebui să depună aceeaşi stăruinţă, să joace cu aceeaşi dragoste. Dar ei vor mai trebui să-şi îmbună­tăţească sistemul defensiv, în care Brîn­­zei şi Zbîrcea au fost uneori lenţi şi insuficient de hotărîţî, vor trebui să dovedească mai mult calm şi mai mul­tă precizie în fazele de atac în careul advers. ST. RADU Sancţiuni O recentă şedinţă a comisiei de dis­ciplină, care funcţionează pe lingă Federaţia romina de fotbal, a adus sancţionarea unor abateri comise de jucători din categoriile A, B şi C. Aşa, de pildă, incidentele provocate de jucătorii C. Dinulescu (Progresul Bucureşti) şi Bodo Ladislau (Rapid Bucureşti), cu prilejul jocului dispu­tat la Constanţa în cadrul „Cupei R.P.R.“, au dus la următoarele hotă­­rîri: C. Dinulescu suspendat pe 4 e­­tape pentru lovirea gravă a adversa­rului, L. Bodo pe 2 etape pentru lo­virea intenţionată a adversarului şi, în plus, ambii sancţionaţi cu elimi­narea din lotul R.P.R. pe timp de 6 luni şi interzicerea de a participa, în această perioadă, la jocuri internaţio­nale intercluburi. Alte sancţiuni au fost aplicate pen­tru lovirea intenţionată a adversaru­lui, pentru injurii aduse arbitrilor, sau indisciplină faţă de aceştia etc, la alte circa 10 jocuri. Toate acestea lao­laltă dovedesc hotărîrea forului de specialitate de a nu permite încălca­rea disciplinei şi a moralei sportive. La aceste măsuri trebuie să ia aminte cu toată seriozitatea colectivele, an­trenorii și jucătorii. Festivalul internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete a luat sfirşit In sala Teatrului C.C.S. din Capita­lă a avut loc duminică după amiază festivitatea de închidere a Festivalu­lui internaţional al teatrelor de pă­puşi şi marionete. La festivitate au luat parte repre­zentanţi ai Ministerului Invăţămîntu­­lui şi Culturii, ai Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinăta­tea, scriitori, artişti plastici, compozi­tori, directori, regizori şi actori ai u­­nor teatre de păpuşi din ţara noas­tră, precum şi numeroşi participanţi de peste hotare la festival. Festivitatea a fost prezidată de acad. Cezar Petrescu, preşedintele Co­mitetului de organizare a festivalu­lui. A luat cuvîntul scriitorul Marcel Breslaşu, preşedintele juriului inter­naţional al festivalului care a mulţu­mit tuturor participanţilor la festival pentru contribuţia valoroasă pe care au dat-o acestei manifestări prin pre­zentarea de spectacole de o înaltă ţi­nută artistică şi a subliniat totodată succesul obţinut de teatrele româneşti de păpuşi şi marionete în cadrul fes­tivalului. Scriitorul Marcel Breslaşu, a citit apoi numele laureaţilor Festi­valului internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete, şi a anunţat pre­miile decernate de juriul Festivalului internaţional al filmului de păpuşi şi marionete, organizat cu acelaşi prilej. Cuvîntul de închidere a Festivalului internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete a fost rostit de acad. Cezar Petrescu. In numele participanţilor sosiţi din diferite ţări la festival, Gerald Mórice, publicist şi fondator de teatru din Anglia, a mulţumit pentru ospitalita­tea poporului român şi pentru munca neobosită a Comitetului de organi­zare a festivalului, subliniind că par­ticipanţii la festival se vor întoarce în ţările lor cu cele mai plăcute im­presii. In încheiere a avut loc un specta­col alcătuit din fragmente din piesele prezentate de colective şi artişti lau­reaţi ai Festivalului internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete. (Agerpres). Premiile Festivalului internaţional al filmului de păpuşi Juriul Festivalului internaţional al filmului de păpuşi şi marionete — care a avut loc cu prilejul Festivalu­lui internaţional al teatrelor de păpuşi şi marion­ete — a hotărît acordarea de premii celor mai valoroase pro­ducţii cinematografice prezentate. Premiul II constînd din diplomă şi medalie de argint a fost atribuit fil­melor artistice „Soldatul uitat“ (R. Cehoslovacă) şi „Cu nasul în vînt“ (Franța), precum şi filmului docu­mentar „Marionetele lui Toone" (Belgia). Premiul 111 constînd din diplomă și medalie de bronz a fost decernat fil­mului artistic „Circul sub stele" (r. p. Polonă). Manifestări muzicale în Capitală Marţi 3 iunie, ora 20, va avea loc în sala Studio (din Ateneul R.P.R.) re­citalul pianistei Graziella Georgia,­ urmat de un con­cert de liduri dat de soprana Bibiana Rilea, acompaniată de Yolanda Zaharia. Miercuri 4 iunie, ora 20, în sala Dalles, concert de muzică de cameră vocală şi instrumentală în cinstea De­cadei Culturii Republicilor Sovietice Baltice. Programul va fi interpretat de: Alexandru Demetriad — pian ; Henri Brendier — vioară ; Serafim An­tropov — violoncel; Ion Filipnescu — pian şi de Cvartetul vocal al Filarmo­nicii de Stat „George Enescu“ com­pus din : Emilia Petrescu — soprană, Martha Kessler — mezzo-soprană, Au­rel Alexandrescu — tenor și Alexandru Voinescu — bariton. La pian: Nicolae Rădulescu. Joi 5 iunie, ora 20, în sala Studio (din Ateneul R.P.R.), concert de mu­zică de cameră instrumentală dedicat creaţiei tinerilor compozitori din R.P.R. In program lucrări de : Hary Schnapp ; Nicolae Coman ; Theodor Dragulescu ; Arminiu Cassvan şi Alexandru Hrisa­­nide. Interpretează: Avy Abramovici — vioară ; Al. Hrisanide — pian ; Vladi­mir Cosma — vioară ; Octavian Popa — clarinet ; Stavăr Nistor — corn ; Alfons Capitanovici — violoncel ; Geor­ge Hamza — vioară. Joi 5 iunie, ora 20, în sala Ateneului R.P.R., concert dat de Orchestra simfo­nică Radio sub conducerea dirijorului Alfred Alessandrescu, maestru emerit al artei din R.P.R. Programul cuprin­de : Simfonia a V­-a de Alfred Men­delsohn (prima audiţie) ; Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră de Beet­hoven (Solist : Mindru Katz, artist e­­merit al R.P.R.) şi scena finală din opera „Walkiria“ de Richard Wagner (Solist : Petre Ştefănescu Goangă, ar­tist al poporului din R.P.R.). Sîmbătă 7 iunie, ora 17, în sala Dal­les, concert-lecţie cu subiectul „MU­ZICA REPUBLICILOR SOVIETICE BALTICE“. Conferenţiar : J. V. Pan­­delescu, îşi dau concursul : Emilia Petrescu — soprană ; Martha Kessler — mezzo-soprană şi Nicolae Rădu­­lescu — pian. Sîmbătă 7 iunie, ora 20, la Teatrul de vară din Parcul I. V. Stalin, forma­ţiile­ de cor, solişti şi orchestră ale Sfa­tului Popular al Capitalei prezintă o­­pera „PAIAŢE“ de R. Leoncavallo sub forma de operă-concert. Dirijor : Iosif Conta. Rolurile principale vor fi inter­pretate de : Arta Florescu, artistă eme­rită ; Cornel Stavru, laureat al Con­cursurilor de la Bucureşti şi Moscova ; Octav Enigărescu, laureat al Premiului de Stat ; Ion Stoian, laureat al Con­cursului Tinerilor Solişti ; şi Constantin Geman. Dirijorii corului : Ştefan Mu­­reşanu şi Constantin Romaşcanu. Sîmbătă 7 iunie, ora 20 şi duminică 8 iunie, ora 11, in sala Ateneului R.P.R. concertul simfonic al Filarmo­nicii de Stat „George Enescu“. Diri­jor : George Georgescu, artist al po­porului. In program figurează : Rap­sodia a 11-a de G. Enescu; „La Giara“, suită simfonică de Alfredo Casela (prima audiţie) (Solo tenor: Ion Piso — Cluj) şi Concertul pentru pian şi orchestră nr. 3 de Rachmani­nov (Solistă : Monique de la Bruchel­­lerie — Paris). Duminică 8 iunie, ora 20, în sala Ateneului R.P.R. concert dat de CO­RUL FILARMONICII DE STAT „GEORGE ENESCU“ sub conducerea dirijorului Petre Crăciun. Programul este alcătuit din lucrări de Giovanni Gabrielli ; Henry Purcell; Antonio Cal­­dara; Bach ; Haydn ; Beethoven ; Schumann ; Brahms ; Grieg ; Debussy ; Honegger; Roman Saez de Adana; Kodály; Paul Constantinescu și Radu Palladi. La pian : Josef Prunner. La orgă : Horst Gehann. La clavecin : Ni­colae Rădulescu. La harpă : Rozalia Bulacu-Savin. La corn : Stavăr Nistor și Ștefan Bret. il­a de I­ sffisaHs-izssasr.

Next